1,765 matches
-
împăroșate ale bătrânului. — Asta cu grijania e veche, tataie. De la așa un domn am alte pretenții... — Mă, acuma vin la tine, mă, i se îngroșară bătrânului vinele de la gât, antrenând, spasmodic, omușorul din beregată. Dacă-ți trag un șut în cur, o să te plictisești în aer ! Asta-i mai bună ! se bucură Maca, ridicând degetul mijlociu, în semn de mulțumire. Mai zi una... Bătrânul icni, dar, pentru că trebuia să reacționeze rapid, apucă lucrurile de unde le lăsase : — Dacă-ți trag un șut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te plictisești în aer ! Asta-i mai bună ! se bucură Maca, ridicând degetul mijlociu, în semn de mulțumire. Mai zi una... Bătrânul icni, dar, pentru că trebuia să reacționeze rapid, apucă lucrurile de unde le lăsase : — Dacă-ți trag un șut în cur, te duci înapoi până-n boașele lu’ tac-tu ! Ești tare, moșule ! se entuziasmă Maca. Supertare, ca fularu’ ! Bătrânul, cu urechile înălțate de furie ca două sulițe, își luă avânt iarăși. Maca ridică brațul. — Ia oprește-te puțin, spuse. Să nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tii și duce-te-ai dracului ! — Așa, așa... Bătrânul se aplecase așa de tare peste pervaz, încât urechile lui de măgar erau acum paralele cu caldarâmul. Dădea din mâini ca un corb din aripi, croncănind tot mai tare : — Trăge-ți-ai în cur cu biela și manivela, cu pickhammerul, cu mașina de cusut Ileana, cu... Bătrânul mai dădu o dată larg din mâini, apoi se întoarse spre cameră. Maca făcu un pas îndărăt, spre bordură. — Moșule, spuse, te iubesc ! Să-mi spui când îți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
e inamicul, se simțeau toți victorioși. Maca se opri, gâfâind, și se așeză pe banca din fața blocului. Dispariția lui nu domoli răcnetele. Bărbatul de la parter i se așeză alături, cu pisica neagră pe umăr. — Băga-ți-aș o grenadă-n cur, spuse, pe un ton bine voitor, ca și cum i-ar fi dat binețe. Maca se întoarse, nedumerit. — Ce vrei să spui cu asta ? Bărbatul arătă cu capul spre scara blocului. — Și vede-te-aș tapet pe pereți cu cucurigu’ tău cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oarecum amuzant, nu? Adică, oamenii se dau peste cap Încercând să fie drăguți cu tine, am reușit să spun, prea tulburată de privirea lui ca să gândesc clar. —O, hai, Bette, amândoi știm că nu e deloc așa. Mă pupă În cur pentru că au nevoie de mine, nu pentru că ar ști ceva despre mine sau m-ar plăcea ca persoană. Am un termen de garanție foarte scurt În ceea ce privește respectul și cât de plăcut sunt - mai exact, cele câteva minute dintre momentul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
lasă-i să intre. Anthony, care fusese până atunci surprinzător de Împăciuitor și non-agresiv, păru Îngrozit de această Întorsătură și Începu să-și apere părerea. —Frate, sunt optzeci de oameni, ce mă-sa. Nu-mi pasă câți bani au, e curul meu la mijloc dacă... — Am spus să-i lași să intre. Eliberează oricâte mese e nevoie și dă-le tot ce vor. Acum. Și cu asta, Sammy se mai uită o ultimă oară la mine și intră pe ușă, lăsându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de Ion Criveanu în Dosarul nr. 3.967/90/2007 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 noiembrie 2008. PREȘEDINTELE CUR��II CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205540_a_206869]
-
27 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , republicată. Capitolul VI Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 36 (1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt inamovibili. (2) Judecătorii Înaltei Cur��i de Casație și Justiție sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali. Articolul 37 Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită o funcție de demnitate publică și sunt salarizați potrivit legii privind indemnizațiile pentru persoanele care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242777_a_244106]
-
ale socioumanului au devenit �antinomice� atunci c�nd s-a postulat separarea lor, de?i �n lumea socialului fiin?eaz? laolalt?. �n societ??ilor oamenilor faptele nu s�nt �că pe?ții �n?îra?i pe tarabă negustorului� ci, măi cur�nd, se aseam?n? cu aceia care �noat? �n oceanul imens ?i adesea inaccesibil � spunea E. H. Carr. Ceea ce �prindem� noi, depinde de zonă �n care pescuim, de uneltele pe care le folosim, de condi?iile �n care pescuim, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o cuno?teau vechile societ??i occidentale, nici industria nu ap?rea că o solu?ie credibil? pe termen scurt. Unii reclamau mai cur�nd liberă circulă?ie a produselor �ntre regiuni, �ntre ??ri, pentru c? inova?iile pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac?îi dovedesc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la France (1796), Editions Garnier, Paris, 1980, p. 91(. Apoi vine r�ndul lui Bonald, poate �n termeni mai filosofici, s? exagereze: individul ridicat pe culmi de c?tre Revolu?ie nu este dec�ț o abstrac?ie, sau mai cur�nd o conven?ie metafizic?. Societatea este f?cut? mai �nt�i din institu?îi precum familia, f?r? de care individul ar fi incapabil s? supravie?uiasc?. Cursul �nsu?i al Revolu?iei �l convinge pe Bonald de juste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț uitarea �n care a picat dup? moartea sa. Pozitivist consecvent, acest inginer �n domeniul c?ilor ferate, reconvertit la jurnalism ?i filosofie �n momentele de r?gaz, �?i �ntoarce fă?a de la metafizic? pe care o consider? mai cur�nd zadarnic?. Refuz�nd s? se angajeze �n eternă dezbatere asupra originii lucrurilor, Spencer afirm? sus ?i tare c? fenomenele umane ?i culturale � că toate celelalte fenomene naturale � cer observa?ie, experimentare ?i, cu prioritate, un demers de tip cauzal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd); Villerm� ?i Quetelet � care lucreaz? la elaborarea primului recens?m�nt al populă?iei �n Belgia � aproape ?i-au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o munc? de mari propor?îi pe care o vor dezv?lui progresiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care Germania, trecut? �n sfera na?ionalist?, c?uta s?-?i exalte trecutul presupus comunitar (un antidot contra otr?vurilor societ??îi burgheze, tehniciste ?i capitaliste). Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea a ligii (Bund) că form? de organizare social? superioar? � introdus? de c?tre Schmalenbach � s? fie amplu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre sociologia german?. Psihologismul francez �n total? ruptur? cu preten?ia pozitivi?tilor de a exclude psihologia din c�mpul ?tiin?ific, �n Fran?a se dezvolt? o �ntreag? controvers? asupra naturii psihologice a faptului social, iar �n cur�nd, asupra locului contingentului sau individualului �n cadrul explică?iei sociologice. �n tradi?ia inaugurat? de c?tre Hobbes ?i transformat? de c?tre Rousseau, psihologismul este curentul de g�ndire care presupune c? via?a social? exprim? voin?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? superioritate? Am putea spune, �mpreun? cu Parsons, c? el a reu?it s? dea sociologiei un cadru conceptual ?i, mai mult, c? el l-a formulat ?i l-a sistematizat cu o rigoare inegalat?. Al?îi au fost mai cur�nd sensibili la faptul c? Weber a dezvoltat o filosofie coerent? a sociologiei. �n Economie ?i societate el a definit sociologia că pe o ?tiin?? �comprehensiv?� care, prin interpretare � dar f?r? artificii stilistice � caut? s? analizeze sensul vizat de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
poate �ntreprinde un demers ra?ional, c?ruia nu trebuie s?-i subestim?m ambiguit??ile. �Intelectualizarea ?i ra?ionalizarea cresc�nde nu �nseamn? doar o cunoa?tere general? sporit? a condi?iilor �n care tr?im. Ele �nseamn? mai cur�nd faptul c? noi ?tim, sau credem c? ?tim �n fiecare moment c? am putea, numai dac? am avea grij? s? vrem, s? ne dovedim nou? �n?ine c? nu exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui Worms nu se poate l
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni care nu-i �mp?rt??eau toate convingerile. Pentru a fi mai preci?i, ar trebui s? distingem c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Durkheim (Despre diviziunea muncii sociale) din partea unor filosofi, precum Hal�vy, care, apriori, nu-i erau ostili. Era inevitabil că sociologia s? se doteze cu instrumente specifice. A?a a ap?rut Revista internă?ional? a lui Worms, urmat? cur�nd de Ann�e Sociologique a lui Durkheim, care au deschis o er? nou? fiindc? au a?ezat sociologia pe picior de egalitate cu disciplinele vecine care � �naintea ei � dispuneau de toate organele de acest fel. Ceea ce Germania nu va
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nici una �n facult??ile de drept. Sociologicul r?m�ne �n �ntregime confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un discurs metodic asupra acelora?i fapte. Cei care nu f?ceau aceast? confuzie, aveau mai cur�nd tendin?a de a g�ndi c? nu exist? legi sociologice care s? fie anterioare legilor psihologice. Pentru imensă majoritate a intelectualilor epocii, s? nu uit?m acest lucru, orice act uman trebuia mai �nt�i s? fie �nf
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noi. Reu?ita unui asemenea proiect presupunea existen?a unui cadru de referin?? teoretic? suficient de puternic pentru a ordona ac?iunile �ntreprinse ?i pentru a clarifica viitorul. Or, contemporanii nu dispuneau de un model de acest fel. Sau, măi cur�nd, singurul care le fusese la �ndem�n? � cel al lui Spencer � nu convenea, poate mai pu?în din cauza evolu?ionismului s?u afi?at, c�ț din cauza dispre?ului fă?? de orice reformism social. A?a se face c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi?ia de a preciza metodă magistrului, cur??ind-o de elementele stereotipe. �n aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou?zeci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a unui Centru de �ndrumare social?, la ?coală Normal? Superioar?, finan?at de c?tre bancherul Albert Kahn. Sociologia ?i ?tiin?ele umane �[Sociologia francez?] nu se consider? o disciplin? izolat?, lucr�nd �n domeniul s?u propriu, ci mai cur�nd că o metod? ?i o atitudine fă?? de fenomenele umane. Nu-i nevoie s? fii sociolog pentru a face sociologie. S-au f?cut �n Fran?a cu mult succes, de c?tre alte discipline, numeroase studii care i-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reprezent?rilor colective� � care constituie obiectul esen?ial al sociologiei). Or, �profesorii� beneficiaz? de o mai mare vizibilitate social? dec�ț �cercet?torii�: ei public? mai multe lucr?ri, dar fac mai pu?ine cercet?ri originale, deci apar mai cur�nd că lucr?ri de vulgarizare cu b?taie filosofic? ?i cu accent pe foloasele sociale ale sociologiei (Heilbron, �n [40]). Slabă implantare universitar? nu este singura vinovat? de criză de recrutare care ?ine ?i de faptul c? personalit??ile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]