8,658 matches
-
ultimele lecții, care nu s-au putut Însuși prea temeinic din cauza unui număr insuficient de reluări. b. În probele de gramatică, În care s-au dat o serie de propoziții scurte ce trebuiau să fie trecute la diferitele timpuri de către cursanți, s-au obținut În medie 80,4% propoziții corecte pentru fiecare subiect. c. Pentru a surprinde nivelul operării la gramatică și cuvintele Învățate, autorii au dat cursanților și o compunere liberă, În limba engleză, pe tema „O dimineață de vară
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
serie de propoziții scurte ce trebuiau să fie trecute la diferitele timpuri de către cursanți, s-au obținut În medie 80,4% propoziții corecte pentru fiecare subiect. c. Pentru a surprinde nivelul operării la gramatică și cuvintele Învățate, autorii au dat cursanților și o compunere liberă, În limba engleză, pe tema „O dimineață de vară”. Rezultatele au fost următoarele: cursanții au utilizat, În medie, fiecare câte 150 de cuvinte În cadrul compunerilor. Cel mai mic număr utilizat a fost de 103, iar cel
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
medie 80,4% propoziții corecte pentru fiecare subiect. c. Pentru a surprinde nivelul operării la gramatică și cuvintele Învățate, autorii au dat cursanților și o compunere liberă, În limba engleză, pe tema „O dimineață de vară”. Rezultatele au fost următoarele: cursanții au utilizat, În medie, fiecare câte 150 de cuvinte În cadrul compunerilor. Cel mai mic număr utilizat a fost de 103, iar cel mai mare de 222. Autorii menționează că: „Textele au fost corect construite. Greșelile care apar sunt mai ales
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
d) examinarea are În vedere aspectele relevante ale disciplinei 7. Calitatea produselor de predare, exprimate prin: a) calitatea silabusului și a altor materiale de curs remise studenților b) dovezi ale efortului de inovare curriculară c) indici ai reușitei academice ale cursanților (cantitatea de cunoștințe dobândite la curs, câștigarea unor competiții științifice studențești, obținerea unor burse de cercetare, publicarea unor articole etc.) Menționăm că aceste componente ale competenței de predare sunt rezultatul Însumării unui volum considerabil de cercetare empirică pe această temă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
materiale minime: sală pentru antrenament cu mobilier ușor manevrabil (mese și scaune ce se pot grupa diferit) aparatură de înregistrare redare a activităților pentru evaluarea amânată, materiale de suport pentru antrenament (postere și schițe făcute de antrenor sau realizate de cursanți) etc. Antrenamentul creativ solicită efort psihic și timp atât din partea antrenorului cât si a celor antrenați. Răbdarea, perseverența si toleranța la ambiguitate și insolit sunt alte calități necesare pentru a participa la activitatea unui grup creativ de formare. A te
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
musculară pe baza unei fine coordonări musculare, dezvoltarea simțului chinestezic. Influența multilaterală asupra organismului duce și la formarea ținutei corecte și determină o bună funcționalitate a aparatului cardiovascular, respirator și a organelor interne. Ele formează o bogată și variată motricitate cursanților, prin modul particular de execuție al acestora în strânsă legătură cu muzica și cu respectarea ținutei corecte precum și a ținutei estetice a corpului în întregime, conferind mișcării frumusețe, suplețe și grație. Aceste exerciții sunt folosite în programele de gimnastică aerobică
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
individualizat sau la alcătuirea unor circuite pentru dezvoltarea fizică generală. Pentru lecția de gimnastică aerobică nu este necesară o aparatură specială, în orice încăpere bine aerisită, cu parchet, mochetă sau saltele de gimnastică, în care să intre cel puțin 8 cursanți, fără nici un fel de aparat sau obiect, numai cu profesorul în fața colectivului, un casetofon sau magnetofon, se poate organiza o lecție de gimnastică de întreținere în ritmul muzicii. Dacă însă sala este utilă cu obiecte și aparate de gimnastică (bastoane
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
va alege de profesor în funcție de exercițiile pe care acesta dorește să le folosească la lecție. Unii profesori își alcătuiesc mai întâi exercițiile și apoi aleg muzica, alții creează exercițiile, după aranjamentul muzical. În cadrul lecției se va ține cont de pregătirea cursanților, respectiv de gradul lor de antrenament, de starea de sănătate și indicațiile medicale, neimpunându-le, de exemplu, un tempo prea rapid, atunci când sunt începători sau prezintă anumite restricții medicale. Se va avea în vedere principiul de la ușor la greu, de la
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
deprinderilor motrice, repetând aceleași exerciții, succesiunea lor fiind diferită de la o lecție la alta. Elementele de dans ocupă un rol important în lecțiile de gimnastică aerobică. Datorită mișcărilor de dans, lecțiile devin mai plăcute, atrăgând un număr mai mare de cursanți, nu necesită un efort deosebit, fiind accesibile tuturor. Mișcările de dans se execută în tempo rar (lent), mijlociu (moderat) și rapid. Orice creație muzicală, indiferent de mărimea ei, exprimă un anumit conținut, anumite idei, stări sufletești etc. În funcție de toate acestea
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
a variat între 17 și 103 până în 1870-1871, trecând de limita de 200 în 1877-1878, de cea de 300 în 1880-1881, pentru ca in 1883-1884 să fie înregistrați nu mai puțin de 415 studenți; acestora li se adăugau și 126 de cursanți de la École Polytechnique (de prin 1874-1875 Facultatea de Stiinte Aplicate avea peste 100 de studenti)81. Statisticile au mai înregistrat cca. 300 de studenti înscriși în 1914, 650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
amintim aici pe profesorii din afara Belgiei care au predat sau au ținut conferințe la Institutul de Înalte Studii R. Michels, frații Reclus, E. Ferri, F. Van der Goes, M. Kovalevski, E. Claparède ca să nu mai vorbim de faptul că numărul cursanților străini era semnificativ mai consistent decât acela al autohtonilor (a se vedea statisticile ce le-am preluat în paginile următoare de la Wim Van Rooy, al cărui studiu ne-a fost extrem de folositor în redactarea acestui subcapitol)105. Prin 1911 Camille
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1063, iar pe la 1883, nu mai puțin de 1686; în veacul al XX-lea, în 1909, erau 1236 de studenți, în 1913, circa 1300, în anii '20 se atingea cifră de 2000, iar o decadă mai tarziu, pește 3000 de cursanți 111. Pentru comparație, să spunem că Universitatea Nouă din Bruxelles, ce fusese fondată de o seama de profesori și studenți dizidenți de la Universitatea Liberă, numără prin 1894 vreo 40 de cadre didactice și 103 studenți 112. Pe la 1900 predau aproximativ
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1916-1917 139 11 1 56 7 214 1917-1918 57 26 1 22 9 114 Fluctuația numărului studenților s-a datorat în bună măsură diferitelor conjuncturi prin care diplomele Universității Noi erau sau nu recunoscute de guvernele țărilor din care proveneau cursanții ori chiar de structurile de validare internă din Belgia. Reluăm și noi exemplul lui Wim Van Rooy115, care evocă situația din 1909, când s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărul studenților bulgari, de altfel cei mai numeroși dintre străinii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Pieter Dhondt în discuție (situându-se, în anumite situații, putin în urma unor continente întregi, precum America de Sud ori America Centrală). De asemenea, precizam că polonezii, așa cum vom vedea în statisticile pe care le vom dezvălui în capitolele următoare, s-au regăsit între cursanții Universității Libere înainte de încheierea Primului Război Mondial, odată cu reapariția statului național, dar, desigur, până atunci, ei nu puteau să fie înscriși oficial decât ca aparținând altor entități politice. Aceeași situație este și în cazul cehilor ori slovacilor. Din 1880 era permis accesul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
femeilor la studii la Universitatea Liberă din Bruxelles; au urmat apoi, în ordine, Universitatea din Liège, cea din Gând și, în fine, cea din Louvain 118. De la 3 studente înregistrate în anul universitar 1880-1881 (dintr-un total de 1239 de cursanți înscriși) se ajungea în 1913-1914 la 111 (dintr-un total de aproximativ 1300)119. După Primul Război Mondial (până prin 1924), statisticile au reținut între 101 și 269 studente înmatriculate la studii în diferite stadii de finalizare a acestora (licență, doctorat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
atât datele puse de noi în circulație, cât și pe cele care existau deja (Constantin C. Angelescu, Wim Van Rooy, Andrée Despy-Meyer), statistici în care am avut preocuparea de a raporta numărul studenților români, pe de o parte, la totalul cursanților înscriși la Universitatea Liberă, iar pe de altă parte, la numărul, respectiv originea celor ce proveneau din afara Belgiei. De asemenea, tabelele pe care le-am constituit au avut ca punct de pornire statisticile belgiene, au fost organizate pe domenii de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
asistate de calculator; - realizarea diferențierii și personalizării activității de instruire. 2. Citate „În învățământ, metoda are o triplă semnificație: - pentru profesor, este o tehnică de predare, un mod de organizare a învățării, de control și de evaluare; - pentru elevi (studenți, cursanți în general), metoda este o tehnică de învățare; PREDARE - pentru ambii, metoda este un mod comun de lucru, pentru realizarea obiectivelor propuse. (I. Jinga, 2005, p. 135) Metoda trebuie să se potrivească cu conținutul, cu publicul, cu situația, precum și cu
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
au apreciat mult cursul și susțin că noțiunile și toate materialele prezentate le sunt utile în activitatea ulterioară. În ultima oră de curs, participanții au primit un chestionar care să facă feed-beckul. După cum se observă din prelucrarea rezultatelor chestionarelor aplicate cursanților, aceștia s- au arătat mulțumiți de conținutul cursului urmând să aplice competențele dobândite în activitatea lor ulterioară. Cursul s-a finalizat cu un portofoliu care trebuia să cuprindă: un plan de lecție, competențe urmărite, o fișă de observare a lecției
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
implicit ci mai puțin în mod explicit - că set de informații / cunoștințe specifice menite să faciliteze stabilirea relației de încredere medic-pacient, precum și dezvoltarea atitudinilor pozitive. Din acest motiv se impune tot mai mult formarea într-un cadru specific (trainingă unde cursanții să primească informațiile și să-și poată însuși tehnicile / metodele cele mai adecvate nevoilor lor cu scopul creșterii calității actului medical, precum și al satisfacției ambilor parteneri ai relației medic-pacient. Metodologia cercetării Pornind de la teoriile inteligenței multiple, unde un loc important
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
reglementează practica în domeniu. Pentru atestare în țară vor trebui respectate specificațiile Legii nr. 213/2004, ale Hotărârii de Guvern nr. 788/2005, normele Colegiului Psihologilor din România, precum și alte prevederi legale în vigoare, în funcție de profesia (pregătirea) de bază a cursantului. 2. STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE INIȚIALĂ Programul de Formare Inițială este organizat modular, pe patru module/niveluri. Componentele sale, numărul de ore alocate fiecărei componente, inclusiv modalitatea de implementare (de exemplu, modul de organizare al cursurilor/lucrărilor, al supervizărilor, al
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ro/" www.copsi.ro) înainte de înscrierea la Modulul 3 (Partea B). Autocunoaștere și dezvoltare personală (202 ore pentru consiliere psihologică; 262 de ore pentru psihoterapie). Practică clinică supervizată (2-3 ani pentru consiliere psihologică, respectiv 3-4 ani pentru psihoterapie, în funcție de evoluția cursantului). Supervizare directă (100 de ore pentru consilierea psihologică; 200 de ore pentru psihoterapie). Primele două module, Modulul Primar și Modulul Avansat, sunt module de introducere primară și avansată în consiliere psihologică și/sau psihoterapii cognitive și comportamentale. Parcurgerea lor este
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
consiliere psihologică și/sau psihoterapii cognitive și comportamentale. Parcurgerea lor este o precondiție pentru admiterea în cadrul Modului 3, la nivelul căruia începe formarea inițială în consiliere psihologică/psihoterapii cognitive și comportamentale. După ce a fost acceptat la Modulul 3 (Partea B), cursantul este certificat în calitate de consilier psihologic (doar pentru psihologi și cei asimilați), respectiv psihoterapeut, practicant în consiliere psihologică/psihoterapii cognitive și comportamentale (la cerere aceștia devin membri ai APCCR). Pe baza acestei certificări, cursantul se poate adresa, pentru atestare, la organismele
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
fost acceptat la Modulul 3 (Partea B), cursantul este certificat în calitate de consilier psihologic (doar pentru psihologi și cei asimilați), respectiv psihoterapeut, practicant în consiliere psihologică/psihoterapii cognitive și comportamentale (la cerere aceștia devin membri ai APCCR). Pe baza acestei certificări, cursantul se poate adresa, pentru atestare, la organismele naționale și internaționale care reglementează practica în domeniu. La absolvirea Modulului 3 (Partea B) cursantul este certificat în calitate de consilier psihologic (doar pentru psihologi și cei asimilați), respectiv psihoterapeut, specialist în consiliere psihologică/psihoterapii
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în consiliere psihologică/psihoterapii cognitive și comportamentale (la cerere aceștia devin membri ai APCCR). Pe baza acestei certificări, cursantul se poate adresa, pentru atestare, la organismele naționale și internaționale care reglementează practica în domeniu. La absolvirea Modulului 3 (Partea B) cursantul este certificat în calitate de consilier psihologic (doar pentru psihologi și cei asimilați), respectiv psihoterapeut, specialist în consiliere psihologică/psihoterapii cognitive și comportamentale. Pe baza acestei certificări, cursantul se poate adresa, pentru atestare, la organismele naționale și internaționale care reglementează practica în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
naționale și internaționale care reglementează practica în domeniu. La absolvirea Modulului 3 (Partea B) cursantul este certificat în calitate de consilier psihologic (doar pentru psihologi și cei asimilați), respectiv psihoterapeut, specialist în consiliere psihologică/psihoterapii cognitive și comportamentale. Pe baza acestei certificări, cursantul se poate adresa, pentru atestare, la organismele naționale și internaționale care reglementează practica în domeniu. Cursantul care nu finalizează programul de formare în termen de patru ani de la data încheierii contractului pentru Modulul 3 (Partea B) va primi o adeverință
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]