1,718 matches
-
iar la Bucure? ți a avut loc una dintre cele mai mari manifestă? îi din istoria Rom�niei. Osta? îi legionari au p? strat o disciplin? exemplar?. Nu s? a produs nici un incident, �ntrunirile transform�ndu? se �n manifestă? îi ț? cute �mpotriva ordinii sociale existente atunci, asociat? cu regele ? i cu sistemul. Un �ntreg popor s? a unit ? i ? i?a abandonat plin de dispre? regimul, izol�ndu? l. Nu a fost rostit? nici o vorb? de ur? , nu a fost aruncat? nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau permanent umili? i, lipsi? i de orice perspectiv? , sionismul, ba chiar ? i comunismul reprezentau �n mai mare m? sur? dec�ț s? m?n? torismul o solu? ie salvatoare. S? ad? ug? m la toate acestea numeroasele apeluri �ncununate de succes f? cute de comunitatea evreiasc? din Rom�nia pe l�ng? Liga Na? iunilor (sau pe l�ng? alia? îi francezi ? i englezi ai Rom�niei). ? în�nd seama de situa? ie, asemenea apeluri erau mai mult dec�ț justificate, dar pentru un na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mod organic), ca �n Occident, ci sub forma unui tratament de ? oc brutal, printr? un contact nevrozant cu statele modernizate. Dup? aceea, Rom�nia a fost pus? (că ? i alte societ?? i tradi? ionale) �n fă? a obi? nuitei op? iuni nepl? cute: s? refuze schimbarea ? i s? fie distrus? său s? se schimbe, transform�ndu?? i (distrug�ndu?? i) propriul mod de via??. Nu este de mirare c? unii patrio? i ? i intelectuali voiau s? fie selectivi ? i precau? i! Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preun? cu echipa mor? îi, ci ar fi r? mas la Bucure? ți etc�. Fic? iunea această contrazice toate faptele cunoscute: rezultatele investiga? iilor efectuate de autorit?? ile antonesciene; memoriile membrilor familiei Iorga; propriile afirmă? îi ale domnului Boeru f? cute la M�nchen ? i �n alte p? r? i ? i amintirile lui Sima. Dar oamenii ace? tia au un fel de logic? a lor proprie, aceasta devenind uneori fenomen metapolitic. �ntre timp, o dat? cu trecerea timpului, serioasele probleme financiare cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ta pe mul? i occidentali, dar rareori pe cineva din Balcani, care are de-a face cu ea de secole. Ace? ți oameni cuno? teau Viena la un nivel diferit dec�ț cei care nu f? ceau dec�ț s? petreac? seri pl? cute la Operă de la Viena sau vacan? e �n Alpi. Iorga scria sarcastic despre �dimensiunile ? i m? sura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze�. Op. cît. , vol.�I, pp.�94-295. Dup? p? rerea lui, aceast? f??? rnicie l-a iritat ? i pe Mihai Viteazul, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o faci ca profesor de istorie, cauza este pierdut? de la �nceput. Dar dac? �?i asumi sarcina această ca istoric, atunci conferin? a va deveni suportabil? ? i poate deveni chiar interesant? �. Americani ? i rom�ni din America, p. 213 46 Relat? ri f? cute autorului de familia Iorga 47��n 1985, Profesorul Karl G�llner, fost student al lui Iorga, acum profesor la Universitatea din Sibiu, i-a spus autorului o �nt�mplare: Iorga l-a trimis pe unul din cei mai buni studen? i ai lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a? a cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cît. , vol. ÎI, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cît. , vol. 2, pp. 147-148 96 ? eicaru, op. cît. , pp. 17-19. Vezi ? i C? linescu, op. cît. , pp. 542-543. ?i relat? rile f? cute autorului de profesor Eliza Campus, fost? student? a lui Iorga 97�Profesorul G�llner �? i aminte? te c? profesorul Iorga s-a �ntors de la Bucure? ți la Universitatea lui de văr? de la V? leni direct de la o audien?? la Palatul regal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la ea ca fiind sl? biciunea sl? biciunilor mele 108�Volumele coresponden? ei lui Iorga constituie o dovad? stranie a formei ? i calit?? îi foarte diferite a lucr? rilor adunate de-a lungul unei vie? i �ntregi. 109 Relat? ri f? cute autorului de c? tre familia profesorului Iorga 110 ? eicaru, op. cît. , p. 76-77. Lucrarea a ap? rut �n limba francez? sub titlul Br�ve histoire de la Petite Arm�nie, Paris, 1930. 111 Ibidem 112 Theodorescu, op. cît. , p. 266 113�Familia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
56�Memorii, vol. VI, pp. 126 ? i 133-134; vezi ? i O via?? de om... , vol. III, p. 255 57�Theodorescu, op. cît. , p. 274 58�Cur�nd dup? c?derea guvernului Iorga, V.�V.�Hane? a propus abolirea tuturor reformelor f? cute de Iorga �n domeniul �nv??? m�ntului. O via?? de om... , vol. III, p. 256; vezi ? i Memorii, vol. VI, pp. 370-373 59�O via?? de om... , vol. III, p. 255. D.V. ? oni, un fost partizan al lui Iorga, pre? edintele Asocia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) că s? -l disculpe pe Boeru de asasinarea lui Iorga. Indiferent de decizia acestui �Juriu de Onoare�, Boeru a contrazis categoric, de mai multe ori, �descoperirile� f? cute �n trecut de acestă 39 Nu s-a stabilit niciodat? cine erau legionarii care d? duser? ț�rcoale casei lui Iorga cu dou? zile �naintea asasinatului sau dac? erau membri ai Echipei Mor? îi veni? i s? culeag? informa? îi. Erau oare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
stiloul de aur, inelele lui ? i alte obiecte de valoare au fost g? site intacte. Mihai Stoian, Moartea unui savant: Nicolae Iorga, Bucure? ți, 1976, p.�20 41�Autorul ? ine s? sublinieze �nc? o dat? c?, indiferent de descoperirile f? cute de �Juriul de Onoare�, Boeru a fost cel care a condus Echipa Mor? îi acolo unde se află vila lui Iorga. Nu este clar c�? i legionari au intrat �n cas? ? i c�? i au r? mas �n mă? în? 42 Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r] a lua în considerare legea și tradiția; ele nu trebuie numai urmate, ci și promovate. La un nivel mai profund, tradiția apare că scut al poporului împotriva tiranilor și a propriei nebunii autodistrug]toare. Tradiția și legile sunt f]cute de oameni și reprezint] întruchiparea simbolic] și organizațional] a unit]ții lor. Un echivalent potrivit este proverbul Tswana Kgosi kekgosi kabatho, „Regele e f]cut rege de c]tre oameni”. În aceast] societate, pan] de curand condus] de o dinastie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovat și de teologia G/wi care susținea c] lumea și resursele ei, împreun] cu oamenii și toate celelalte creaturi, sunt proprietatea lui N!adima, creatorul. Lucrurile puteau intra în proprietatea oamenilor numai dup] ce erau culese, vânate sau f]cute și era un afront la adresa lui N!adima (semnul exclam]rii reprezint] o consoan]) s] iei din natur] mai mult decât ai nevoie. Zeitatea nu putea fi influențat] în mod favorabil, deci nu existau practici că rug]ciunile, sacrificiile sau orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție a eticii și practicilor sociale de atunci. Reglement]rile erau prezentate că legi cazuale de forma „Dac] un om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de lideri puternici ai evreilor, precum Ezdra și Neemia, au preluat conducerea, c]utând s] impun] identitatea evreilor nu doar prin restaurarea orașului și a templului, ci și pe baza unui sistem al credinței. În aceast] perioad] au fost f]cute ultimele ad]ugiri la Tora. Acest cod de legi care cuprinde primele cinci c]rți din Biblie, a devenit fundamentul unei etici a angajamentului solemn, bazat pe relația dintre zeitate și popor - o relație care, conform tradiției, dateaz], prin Moise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Ezdra și Neemia acestei înțelegeri solemne necesită separarea evreilor de toți ceilalți, interzicerea c]s]toriilor între evrei și neevrei (Neemia 10.30), mergând pan] acolo încât se insistă că și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi conduc]tori erau convinși c] mariajele între evrei și neevrei nu numai c] întinau puritatea iudaismului (Neemia 13.23-26), dar inc]lcau și legile Scripturii (Neemia 13.1-3), provocând furia divin] (Ezdra 10.14
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rul unui bandit (deoarece duce la uciderea unui om nevinovat), ar putea foarte bine fi l]udat în R³m³yana datorit] fidelit]ții sale incoruptibile fâț] de un principiu - ca și în cazul lui R³má, care acord] prioritate promisiunii f]cute țâț]lui s]u în defavoarea obligațiilor sale regale și familiale. Totuși, Bhagavad Gita, care face parte din Mah³bh³rata, pare a fi mai decisiv] în afirmațiile ei etice - și, probabil, din acest motiv, a avut un impact atât de extraordinar asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Kant”). În teoria etic] a lui Confucius, sentimentul meritului cunoaște o slab] manifestare. Acest lucru este valabil și în cazul atitudinilor deontologice obișnuite, cum ar fi condțiile categorice de a spune adev]rul sau de a respecta angajamentele f]cute, de a fi corect sau de a respecta libertatea celorlalți. Confucius s-a opus vehement conducerii pe baza legii. Pe de o parte, a condamnat înclinația spre pedeaps] pentru inducerea egoismului. Pe de alt] parte, s-a opus egalitarismului promovat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe perspective nelimitate. iv. Zhuang Tzi: relativismul taoist Al treilea curent a dat naștere taoismului promovat de Zhuang Tzi, care s-a detașat de poziția antilingvistic] a lui Mencius și Lao Tzi. Realiștii au demonstrat incoerenta oric]rei afirmații f]cute de pe o asemenea poziție; în opinia lor, a afirma c] „orice form] de limbaj duce la deformarea conduitei tao” însemna tocmai a deformă conceptul de tao; în plus, ei au susținut ideea c] în orice opoziție de genul shi-fei, una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] c] acțiunea realizat] pe baza unei maxime valoroase moral este acțiune „în conformitate cu datoria”. O astfel de acțiune este obligatorie, iar omisiunea ei este interzis]. În mod evident, multe dintre aceste acțiuni se conformeaz] datoriei, deși nu au fost f]cute din datorie. Touși, chiar și acest] noțiune a datoriei aparente este considerat] indispensabil] într-o situație pentru individul care acționeaz] din datorie. Aceast] viziune este în puternic contrast cu teoriile contemporane ale datoriei care o identific] cu cursurile aparente de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din datorie” este pentru Kant acțiunea pe baza unei maxime a datoriei care aduce un sentiment de „adânc respect pentru lege”. Acest respect este un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazeaz] pe noi. De fapt Ross vrea s] spun] c] aceste lucruri conteaz] din punct de vedere moral: ele ne ajut] s] ne d]m seama ce ar trebui s] facem și dac] am procedat corect în urmă alegerii f]cute. Dac] alegem s] respect]m o promisiune, acțiunea noastr] este îndrept]țiț]. Astfel, Ross susține c] acțiunea noastr] este o datorie prima facie tocmai pentru c] este un act de respectare a promisiunii. Desigur, faptul de a fi sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ea ne-ar putea fi de ajutor numai dac] am organiza datoriile prima facie în ordinea importanței, astfel încât s] știm dinainte c], de exemplu, întotdeauna este mai important s]-i ajut]m pe ceilalti decât s] respect]m promisiunile f]cute. Ins] nici o asemenea ordonare nu este în concordant] cu acțiunile noastre. De fapt, uneori ar trebui s] ne respect]m promisiunile, chiar dac] acest lucru este în defavoarea celorlalți, iar alteori prețul respect]rii unei promisiuni presupune de fapt nerespectarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situație printr-un proces care nu adaug] nimic de discutat faptului general recunoscut potrivit c]ruia este bine s] nu întârzii și, astfel, ajungem foarte aproape de un principiu moral de la sine înțeles. Am ajuns la acest principiu din observațiile f]cute în cadrul cazului dinainte - acela c] este mai important aici dac] întârziem sau nu, dac] spun adev]rul și așa mai departe. Dar ceea ce am observat la situația aceasta trebuie s] serveasc] unei alte situații; trebuie s] m] ajute s] decid
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunii familiare de consecinț]. Revenind la definirea consecințialismului, putem identifica dou] afirmații în general admise de c]tre adepții teoriei: 1) Orice probabilitate a unei opțiuni, orice direcție pe care ar urma-o lumea ca rezultat al unei opțiuni f]cute, are o valoare determinat], deși poate c] nu în funcție de unicitatea să, de st]rile de valoare realizate aici: gradul de determinare rezult] din starea de fericire a lumii, în care libertatea este respectat] și natura prosper]; valoarea determinat] nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]