2,277 matches
-
naștere făcut la primărie și pe care mai nimeni nu i-l știe, și alt nume cu care-l strigă lumea [...]. Când unui părinte nu-i trăiesc copiii, ori îs tot bolnavi, ceea ce însemnează că îi chinuiește Necuratul, atunci este datina să i se schimbe numele de botez, crezându-se că sub acest nume nou nu-l va mai recunoaște Necuratul, " Ducă-se pe pustii", și-l va lăsa în pace." În cazurile în care se înregistra decesul copiilor, o femeie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea în viața lui trei femei. Când doi soți se despart, însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină." În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita: "Fetele sunt proaste că umblă după bărbați, las să vie calul la iesle, nu ieslea să umble după cal." (Botoșani); "Cal de visează fata, e ursitori; cum va fi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
altă zodie" decât el. O dată, susține că "stogul cu grâu este al lui" și s-a prefăcut cenușă. Credința că "norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care n-are nici defel noroc" este ilustrată în Datinile și credințele... [Niculiță-Voronca] printr-o poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică de pâine, fără să aibă parte nici de-atât. Omul îl sfătuiește astfel: "tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini străvechi și de practici magice. Invocarea lor și înfățișarea unor confruntări ale localnicilor cu puhoaiele apelor revărsate preludează viitorul epos al bălții din proza lui Fănuș Neagu și a lui Ștefan Bănulescu. Cu Oraș de provincie (1954) prozatorul trece în
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Cântarea României i-ar aparține lui Bălcescu, opinie care avea o circulație mai largă în cercurile emigrației române. La Paris, în „Revue de l’Orient” (1845), îi apare însemnarea Coutumes du Pays Roumain - dintr-un memoriu pentru Jules Michelet -, descriind datina nunții la români. În același spirit, al propagării culturii românești peste hotare, se înscriu și tălmăcirile sale în franceză din Costache Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul în „Revue de l’Orient”, 1853-1854) și Vasile Alecsandri (un volum de doine tipărit în 1852
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
după ocuparea Basarabiei, va privi cu nostalgie spre Miorcanii lui Ion Pillat de pe celălalt mal al Prutului: „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei din manuale, care ne «ocupaseră» și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și - culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
se realizase până atunci, prin metoda riguroasă de lucru și de organizare a materialului, la fiecare tip și variantă consemnându-se atestarea proverbului în graiul popular sau prezența lui în scrierile literare. Proverbele sunt însoțite de scurte comentarii referitoare la datini, obiceiuri, tradiții, legende. Vastul material este grupat în douăzeci și trei de capitole tematice, reprezentând o idee generală: natura fizică (aștri, pământ, plante, anotimpuri etc.), animale, omul și organele sale, viața fizică (obiceiuri, îmbrăcăminte, case ș.a.), viața socială (stări sociale
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu, firesc (O călătorie la nuntă, Mai poftim, domnule!). V. pregătește astfel, împreună cu alți nuveliști ardeleni, apariția
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
intrigă simplă, transparentă, ca în comediile lui Alecsandri, țintind să transmită în mod accesibil o învățătură, o idee morală. Există un comic al întâmplărilor, un dialog cu savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia, Budapesta, 1876; Ranele
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
lor de către superiori ca fiind legitimă). Pornind de la modul de recunoaștere a autorității, Weber a descris trei tipuri de autoritate, implicit de organizare și de organizații (charismatică − bazat pe încrederea în trăsăturile miraculoase ale liderului; tradițională − cu originea în obiceiuri, datini etc.; rațional-legală, fondat pe credința în valoarea legilor și a normelor) (vezi Weber, 1965/1978). Practicarea unuia sau altuia dintre aceste tipuri de autoritate se soldează cu apariția unor forme de organizare și conducere distincte. De exemplu, practicarea celui de-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Românie indistinctivă, eternă, într-un timp fără timp, într-o zonă a Apusenilor unde nimic din schimbările moderne nu au afectat traiul localnicilor. Lumea este circumscrisă unei patrii atemporale, unde oamenii viețuiesc după legi înscrise în piatră, au practici și datini milenare; timpul segmentat istoric apare doar când acești oameni sunt tulburați în existența lor, de străinii care-i tot iscodesc. „Acești oameni ce trăiesc în sălbăticie văd ceea ce noi nu mai putem vedea: lucruri magice care se-ntâmplă în jur
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
istoriei-165 de ani de stăpânire romană, pe un teritoriu foarte limitat, doar un sfert din teritoriul Daciei Mari, stat întemeiat de Burebista. Dacă am admite această aberație atunci ne punem întrebarea cine și cum a păstrat intacte atâtea milenii obiceiurile, datinile, portul, creațiile folclorice străvechi, structura construcțiilor specific dacică, miturile, misterele religioase, ce țin de monoteismul dacilor, transmis pe cale populară, firesc, fără intervenția vreunei edict al vreunei personalități, cum s-a petrecut la unguri, la ruși sau la bulgari ori sârbi
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pavate, precum și un Întreg ansamblu de drumuri ciudat denumite: „verzi”, „albe”, „maronii”, „adâncite”, „ferate”, „de slujbă” etc. Povestiri captivante Înțesate cu anecdote, cu glume și cu amintiri alcătuiesc un tablou „pitoresc” al Franței, bogat În culori și În arome, cu „datinile și obiceiurile” sale, cu ordinele religioase, confreriile și corporațiile sale, cu rânduiala sărbătorilor, cu crimele și legile locului, cu facultățile sale, cu toate curiozitățile „de păcălit lumea”, cu agricultura și alimentația sa, cu arta vieții În societate și cu ospitalitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
explică supunerea, Weber ne propune și trei moduri În care cel ce domină Își poate legitima poziția (Weber, ibidem, capitolul III): ă acesta face apel la lege, la normă: dominația sa se bazează atunci pe „autoritatea sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile locului: În acest caz, exercită o „autoritate tradițională”; ă personalitatea sa emană farmec, seducție, este expresia unor calități excepționale: autoritatea sa este atunci de natură „carismatică”. Reacțiile Printr-un amestec de represiune fizică și persuasiune ideologică, dominația se menține
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri populare, prin care locuitorii Moldovei întâmpină sărbătorile laice legate de Crăciun și Anul Nou. Aceste momente capătă semnificații ancestrale, fiind considerate ca timp
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri populare, prin care locuitorii Moldovei întâmpină sărbătorile laice legate de Crăciun și Anul Nou. Aceste momente capătă semnificații ancestrale, fiind considerate ca timp cu semnificații aparte (illo tempore), în care strămoșii s-au întors pe pământ; interpreții se
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
de Iosefus prin referiri la tradiția profetică iudaică, confirmată de abuzurile zeloților: Căci dăinuie o antică revelație a unor oameni pătrunși de inspirație divină, potrivit cărora orașul va cădea în mâinile dușmanului, iar Templul va fi mistuit de flăcări potrivit datinilor războiului atunci când, bântuită de o răscoală, mâinile unor localnici vor profana incinta preasfântă a Domnului. Zeloții n-au refuzat să dea crezare acestei profeții, dar s-au pus ei înșiși în slujba înfăptuirii sale"38. La această profeție, Iosefus amintește
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
se înscrie și hotărîrea CC(b)M prin care se dădeau indicații privind deosebirile dintre muzica moldovenească și cea românească. Românofobia „a fost promovată cu titlu de politică culturală de stat și de partid. Cultura sovietică în Moldova ignora tradițiile, datinile naționale românești“ <footnote Anton Moraru, Istoria românilor. Basarabia și Transnistria (1812 - 1993), Editura Universul, Chișinău, 1995, p. 449. footnote> . Rezultatele așa-numitului bilingvism armonios, care consfințea dreptul fiecăruia de a-și cultiva limba maternă, dar și de a cunoaște și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a apăra pe părintele Vasile împotriva măsurilor de îndreptare și înălțare a clerului, puse la cale de autoritățile civile și bisericești“ (1, 30). Se încerca evitarea situației din Sănătoasa, unde „slujea un preot nou, un «bogoslav» (teolog) care nu cunoștea datinile și se îndărătnicea să ție slujba în limba slavonă“ (1, 23). Prin misia asumată, slujitorii bisericii, în cea mai mare parte „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovnicească» [...] crescuți și trăiți în mediul satelor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
latina și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: „Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau în genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. Cînd îi întrebai de ce națiune sînt, abia înțelegeau o asemenea vorbă și în fine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
are mai valoros. FOLCLOR BUCOVINEAN - POPOR UCRAINEAN <footnote Apărut în „Codrul Cosminului“, 2000 - 2001, nr. 6-7. footnote> La Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și-a susținut doctoratul Iosif Selejan cu teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord, realizată sub conducerea prof. univ. dr. Dorin Gămulescu de la catedra de limbi și literaturi slave. Rezumatul tezei a fost publicat la București în anul 2000, avînd înscrisă pe copertă traducerea titlului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare a liturgicii naționale a sărbtorilor creștine în Bucovina“ (p. 9). În mod firesc, sarcinile pe care autorul și le propune sînt deosebit de complexe: „- a analiza tradițiile, datinile și obiceiurile în liturgica ucraineană, în cea slavonă în general, a sărbătorilor creștine; - a cerceta tradițiile, datinile și obiceiurile ce țin de sărbătorile creștine din ciclul sărbătorilor creștine în Bucovina; - a urmări specificul etnic din cadrul culturii duhovnicești a bucovinenilor în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a sărbtorilor creștine în Bucovina“ (p. 9). În mod firesc, sarcinile pe care autorul și le propune sînt deosebit de complexe: „- a analiza tradițiile, datinile și obiceiurile în liturgica ucraineană, în cea slavonă în general, a sărbătorilor creștine; - a cerceta tradițiile, datinile și obiceiurile ce țin de sărbătorile creștine din ciclul sărbătorilor creștine în Bucovina; - a urmări specificul etnic din cadrul culturii duhovnicești a bucovinenilor în contextul relațiilor istorice; - a releva censecvența isorică a stratificării diferitelor componente, corelația dintre temelia străveche și straturile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe oameni în cadrul aceleiași națiuni. Obiceiurile și graiul s-au format pe parcursul îndelungat al vieții și dezvoltării unui popor“ (p. 39). În imediata continuare a acestor afirmații se spune că „bucovinenii dispun de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o în negura vremurilor“. Aceasta ar putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceleiași națiuni. Obiceiurile și graiul s-au format pe parcursul îndelungat al vieții și dezvoltării unui popor“ (p. 39). În imediata continuare a acestor afirmații se spune că „bucovinenii dispun de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o în negura vremurilor“. Aceasta ar putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]