1,965 matches
-
era, astăzi n-am mai fi fost împreună. Dacă ar fi înțeles că în acea clipă am fost atins de bagheta magică a tot ceea ce poate să ne uimească pe această lume, speranța, visul, bucuria că aspirațiile noastre nu sânt deșarte și că se împlinesc undeva chiar dacă nu cu noi, adică nu încă? și că privirea mea nu era dotat expresia unei adânci turburări, a unui cutremurat regret, a unei dureroase melancolii că n-o s-o mai întîlnesc niciodată, ar fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
priviră o clipă, apoi femeia o porni în fugă prin culoar, trăgând-o pe Newt după ea. Hicks le urma fără convingere. Se uita mereu la deschizătura pe care o practicase în conducta de aerisire, conștient că speranțele lor erau deșarte. Gorman se târa spre operatoarea de criblor. Când o ajunse, văzu fumul ce se ridica din picior și simți mirosul de carne arsă. O apucă de ținuta de luptă și începu să o tragă spre deschizătură. Prea târziu. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
însă cu ocazia sinodului din 1744, când dinamica spiroidală a conceptului de națiune îi învăluie înăuntrul cuprinderii sale inclusiv pe iogabii români, uniți și ortodocși deopotrivă. Sub auspicii sinodale, pe fondul eșecurilor seriale de a obține materializarea în fapt a deșartelor promisiuni leopoldine, se produce o revoluție conceptuală înăuntrul semanticii ideii de națiune, care propulsează gândirea românească a secolului al XVIII-lea din paradigma feudală a "națiunilor politice" înspre epoca modernă a "națiunii etnice". Totuși, în ciuda însemnătății de netăgăduit a acestui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nici nu voia să le dea vreo veste despre dânsul. Încetul cu încetul, în timpul iernii, se hotărâră să-și petreacă vara în străinătate, adică Lizaveta Prokofievna și fiicele; generalul, firește, nu-și putea permite să-și piardă timpul cu „distracții deșarte“. Hotărârea fu luată la insistențele repetate și perseverente ale fetelor, care se convinseseră pe deplin că nu sunt duse în străinătate pentru că părinții lor stau cu grija permanentă de a le găsi logodnici și a le mărita. Poate că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
abia vizibili de inspirație și încântare. Recită: A trecut cândva prin viață, Trist, sărman, un cavaler, Palid, încruntat la față, Curajos, tăcut, stingher. O vedenie-avusese Imposibil de-nțeles, Care-n inimă-i pusese O pecete de neșters. De atunci, priviri deșarte Spre femei n-a mai întors Și se spune: pân’ la moarte Nici o vorbă n-a mai scos. Drept fular, purta smerită Salbă de mătănii el, Viziera oțelită Nu și-o ridica defel. Plin de dragostea lui pură, De al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
domnilor, această expresie? Eu nu o înțeleg. Trebuie să caut în dicționarul explicativ: «legenda-i încă vie, dar greu ți-e ca să crezi»46) și era, după toate probabilitățile, unul dintre acei trândavi și paraziți ruși, care-și duceau viața deșartă prin străinătăți, vara prin stațiuni cu apă minerală, iar iarna în Château des Fleurs din Paris, unde, la timpul lor, au lăsat sume imense de bani. Putem spune cu certitudine că măcar o treime din dijma luată de la iobagi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i explic prin viu grai! exclamă el, ca și cum ar fi fost scuturat de friguri, cu ochii scăpărând. Chiar așa a spus: de-aș căpăta. Repetând încă o dată că, după toate probabilitățile, voi rata și toate speranțele s-ar putea dovedi deșarte, am adăugat că, dacă nu trec pe la ei a doua zi dimineață, înseamnă că totul s-a sfârșit și nu se mai poate aștepta la nimic bun. M-au condus cu plecăciuni, aproape că nu mai erau în toate mințile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
este greu, ca în orice operă omenească, este de-a clădi și întemeia instituțiuni solide, de-a forma caracterul național. Nici caracterul național însă nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau. de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiunile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate. Până acum partidul liberal n-a dat masei poporului decât vorbe deșarte ca instituțiuni și spectacolul depravațiunii moravurilor ca bold de caracter național, și toată doctrina sa politică este să trateze pe poporul românesc ca pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a forma caracterul național. Nici caracterul național însă nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau. de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiunile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate. Până acum partidul liberal n-a dat masei poporului decât vorbe deșarte ca instituțiuni și spectacolul depravațiunii moravurilor ca bold de caracter național, și toată doctrina sa politică este să trateze pe poporul românesc ca pe un venetic, fără tradițiuni și fără istorie, proclamând că toate printr-însul s-au făcut câte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceasta. Acum lăsăm să urmeze un articol ce-l aflăm în "Le Nord", din care rezultă poate atitudinea binevoitoare pe care Rusia ar păzi - o față cu acest proiect, deși ni se dă consiliul de-a nu face pentru o deșartă schimbare de titlu nici un sacrificiu real. Răspunsul dat în Camera deputaților din România de d. Brătianu unui deputat care l-a interpelat în privirea zgomotelor relative la ridicarea României la rangul de regat ne face a crede că "Independance Roumaine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se Înfricoșează iute, că e vorba de dragos‑ tea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri : să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii !ă”154. Dacă În acest mod al promisiunilor deșarte și al adulați‑ ilor, creștinii nu au cedat, prigonitorii au recurs la chinuirea trupurilor lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i‑au Înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței În Hristos și cu un curaj pilduitor pentru toate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
făgăduite și de ajutorul direct al Domnului Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea muce‑ nicilor era supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru Înțele‑ gându‑l unii din călăi, s‑au lepădat de deșarta Închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit Împăr‑ tășirea noii credințe, trecând În tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar marti‑ riul, o a doua
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a g]sit Dumnezeu pl]cere în ce faci tu acum. Hainele s]-ți fie albe, în orice vreme, si untdelemnul s] nu-ți lipseasc] de pe cap! Gust] viața cu nevasta, pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceast] vreme trec]toare; c]ci această îți este partea în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce g]sește mâna ta s] fac], f] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justă” - expediază rapid contextul filosofic (refuzându-și micile orgolii „epopeice”) unde urmează a-și instala povestirea: „O limbă ritoricească/ Ar trebui să vorbească,/ Și să spuie acea-ntâmplare/ Jalnică și de mirare,/ Care s-au cunoscut foarte/ În halul lumei deșarte,/ Cum că n-are nici un bine/ Lumea statornic în sine...”. Ediții: Versuri pentru moartea domnului Grigorie Ghica, întâmplată la anul 1777, octombrie 1, CPV, 179-196. Repere bibliografice: Iacob Negruzzi, Stihuirea domnului Ghica voievod, CL, 1875, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
sănătate și fericire, ai toată bogăția ce Îți trebuie”. Într-adevăr, sănătatea este o binecuvântare, și cel mai important atu pentru un trai fericit. Dar iată că În vârtejul haotic al vieții moderne, În goana lor după bani și glorie deșartă, oamenii uită adesea acest adevăr uriaș, până când Își pierd sănătatea. În lumina acestei realități, devine și mai important să adoptăm cât mai devreme un stil de viață sănătos, astfel Încât să ne devină a doua natură, și atunci sănătatea Își
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de vișine Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fuctelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,45 Gem de zmeura Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,1 Gem deșert (mere, prune) Îndepărtarea casei seminale și decojirea merelor Îndepărtarea sâmburilor la prune Mere: Tăiței, cuburi, bucăți Prune: Jumătăți Fierberea fructelor cu sirop de zahar 55 55 0,15 Gem asortar (mere, pere, gutui) Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
revent 55 5 11 32 17 0,3 Gem de trandafiri 16 10 34 17 0,3 0,7 Gem de vișine 65 6 10 31 17 0,3 Gem de zmeura 65 6 11 32 17 0,1 Gem deșert (mere, prune) 60 prune 6 10 30 17 0,15 Gem asortat (mere, pere, gutui) 60 gutui 3 pere 3 12 30 17 0,15 98 Rețete de fabricație pentru jeleuri de fructe cu s.u.s de minim 61
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
primii oameni. Săraci cu duhul sunt creștinii care, gândind neîncetat la desăvârșirea dumnezeiască, își dau seama cât de departe sunt ei de ea; cei ce își dezlipesc de buna voie inima de bunurile pământești, își golesc mintea de cunoștințele cele deșarte și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru că, astfel sărăcită, mintea să dorească a fi umplută cu bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
tine și pe beneficiarul lui, atât. Amintește-ți ce spune Iisus . Dacă vei Începe să te lauzi cu faptele tale bune ți-ai primit deja răsplata, ce beneficii mai vrei să ai de pe urma actului tăi? Din păcate doar creșterea mândriei deșarte. 4. Valoarea darului pentru tine Beneficitatea darului tău atât pentru tine cât și pentru cel care-l primește depinde de valoarea pe care o are pentru tine. Atunci când dai din ceea ce-ți prisosește este un prim pas aș putea
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
am încercat să nu calc legea dreptului de autor din care am extras unele materiale. Acest neajuns lasă locul studierii de către cititori a mai multor lucrări de specialitate în domeniile respective. Am început să scriu aceste rînduri nu din slava deșartă ci din rîvnă pentru adevăr. Sfîntu Ioan Damaschin Antibioticele În acest capitol descriu unele noțiuni despre anumiți agenți patogeni ce se întîlnesc în natură și cum au ajuns unii să fie folosiți la crearea unor toxice numite antibiotice utilizate în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
meu în carte și pomenirea lui în detrimentul Domnului Nostru Iisus Hristos consider că este o blasfemie, de aceea nu am trecut numele meu în aceasta carte. Cea mai importantă jertfă este jertfa de laudă a Domnului Nostru Iisus Hristos. Slava deșartă mult știrbește sufletul omului. CAPITOLUL II ANEXE Comunicare Comunicare facuta la al 11 Conferinta Nationala de Homeopatie ce a avut loc la BUCURESTI în perioada 20-22 octombtie 1995 Copilul CM din București , născut la 21 noiembrie 1989 în București. Părinții
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fruntea și fața, așa cum i‑a sărutat mâna14. Ajuns la 72 de ani suferea de piatră la fiere și se simțea torturat față de marea greșeală pe care o făcuse de‑a lungul acestei vieți, exprimată prin cu‑ vintele: Fantezia mea deșartă și ce idol și monarh făceam din artă! Singura slavă care îl mai interesa, era slava lui Dumnezeu, iar opera din ultimii săi douăzeci de ani ai vieții, tinde către același scop: să înalțe temple lui Dumnezeu, iar cea mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
d. Gariff, Michelangelo, Ed. Taschen, Hong Kong 2003, 48. 15 p. leYris, Michelangelo: poezii, Ed. Minerva, București 2003, seții umane ar putea să ducă la Dumnezeu, Michelangelo a ajuns să renunțe la arta care avea la temelie frumusețea, precum și la gândurile deșarte de iubire din anii de odinioară și în acest sens a scris chiar și o retractare; o mea culpa: sosi pe‑o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mea culpa: sosi pe‑o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici dalta ci doar Acel ce pentru îmbrățișare spre noi desface brațele pe cruce 16. Pentru Michelangelo nu conta vârsta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]