1,932 matches
-
încredere fără de margini; dar n-a trecut de aceste margini fără să se molipsească de prisosul de crime care stătea în firea preceptorului său. Revenit mai asiduu la Curte, după moartea lui Monsieur, l-a podidit urâtul, care i-a deșteptat curiozitatea pentru chimie despre care am vorbit în altă parte, și de care apoi s-au folosit împotriva lui cu atâta cruzime. Îți vine greu să crezi în ce măsură acest principe nu era în stare să adune lume în preajmă-i
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
excepție remarcabilă de la această regulă. Se găsea în inima ei melancolie, și tandrețe în adâncul sufletului. Dacă n-ar fi trăit într-o țară în care religia fusese multă vreme o putere ostilă și agresivă și unde singur numele ei deștepta amintirea unor persecuții și a unor acte de bar barie, putem să ne închipuim că imaginația ei ar fi luat o direcție cu totul diferită. Moartea ultimului fiu al lui Julie a fost cauza propriei sale morți și semnul unei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
capătul unei campanii de banchete, pretext pentru reuniuni politice organizate de liberali. La 24 februarie, regele Ludovic-Filip abdică și Republica este proclamată. Spiritul contemporanilor asociază Republica amintirilor despre marea Revoluție, cea din 1789 și din 1792, pe care tocmai le deșteptaseră primele istorii generale ale revoluției, ale lui Michelet, Louis Blanc, Lamartine. Republica odată proclamată, un guvern provizoriu reunește membrii a două echipe, cea a ziarului Le National, republican moderat, și cea a ziarului La Reforme, radical. Ministrul cel mai ilustru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu este, în cel mai bun caz, decât un fenomen normal, ajutat de anume împrejurări să se manifeste. Ceva mai mult, nu lipsește nici teoria, foarte măgulitoare, că toți muritorii suntem genii, numai că viața nu ne dă prilejul să deșteptăm pe Dante, pe Rafael sau pe Goethe, care dorm în fiecare dintre noi. Aceasta, în cazul când geniul e socotit un fenomen normal. Căci există și teorii contrare, după care geniul e o formă patologică explicabilă fie prin degenerare, fie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiecare suntem bătrâni de două mii de ani, purtând în spate ca pe un balast această tradiție osificată. Chiar dacă mai apar în vremea noastră sfinți ca Serafim de Sarov în Rusia, ei sunt oarecum anacronici pentru mentalitatea modernă și nu mai deșteaptă ecoul de altădată. Calea sfințeniei, bătută atâtea veacuri, e în chip vădit epuizată. Prin urmare, o altă cale spre Dumnezeu trebuie descoperită și aceasta nu e alta decât aceea a genialității creatoare. Prin creația genială se va mântui omul modern
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din lumea reală de unde venise ce blestem înseamnă această societate rațională, vrea să-i oprească. Dar nimeni nu-l ascultă, nimeni nu-l mai înțelege... E declarat nebun mistic și vor să-l închidă în balamuc... Noroc că omul se deșteaptă la timp. Visul s-a sfârșit. Dar de ce adevărul nu s-ar putea descoperi și în vis? „Eu am văzut adevărul, am văzut și știu că oamenii pot fi frumoși și fericiți fără să piardă facultatea de a trăi pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adultului. El se poate întoarce, își poate regăsi adevărata natură, însă o schimbare ca aceasta e atât de anevoioasă pentru el, încât nu vom putea vedea în ea o reîntoarcere la natura mamă. La copil, dimpotrivă, caracterele psihice normale se deșteaptă cu ușurință, iar cele deviate pier cu totul, cum pier simptomele bolilor când ne facem sănătoși. Observând copiii în lumina acestei înțelegeri, vom putea descoperi caractere normale ce se ivesc spontan, chiar în ciuda condițiilor nepotrivite ale ambianței; respinse, prin faptul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nouă simbioză Între oraș și rural ( În sensul propovăduitei ștergeri a diferențelor dintre ele), În timp ce conservatorii le vedeau ca pe o reîntoarcere către un mod de viață agricol. Atât creșterea necontrolată declanșată deindustrializarea rapidă, cât și șocul crizelor economice, au deșteptat critici aspre asupra metropolei industriale de secol XIX, Învinuită de a fi inumană, imorală, degenerată. Din această perspectivă, descentralizarea, densitatea scăzută, sau chiar contracția, erau văzute drept alternative dezirabile și erau sursă de inspirație pentrunoi viziuni urbane. Orașele-grădină ale lui
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
fereastră. Vine în curând acasă femeia și-i reproșează că, din uitucenie sau din curiozitate, a distrus o vrajă, că ea e în fond o privighetoare și că ar fi trăit veșnic dacă... Și piere cum apăruse. Iar tăietorul se deșteaptă, ca dintr-un vis, pe pragul colibei sărace, alături de securea și fierăstrăul lui. Nu poate fi considerat basmul acesta o metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a alfabetului român a fost proclamată alfabet oficial în RSS Moldovenească, unde limba oficială se numea în continuare moldovenească. După proclamarea independenței Moldovei din 1991, limba română a fost proclamată limbă oficială (alături de alte simboluri de inspirație românească: imnul național Deșteaptă-te, române!, steagul tricolor albastrugalben-roșu, stema națională), pentru ca în 1994, prin noua constituție, să se revină la denumirea din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”. În 1996, o încercare a președintelui Mircea Snegur de schimbare a numelui limbii oficiale în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
discuție, grație voinței exprimate liber de însăși reprezentații fiilor ei, Basarabia face parte, de opt ani încoace, din statul român”. La rândul lui, Alexei Mateevici, revendicat de moldoveniști, se adresa în felul următor într-o scrisoare: „însă poporul deja se deșteaptă, soarele renașterii a început să arunce și asupra românimii basarabene razele sale strălucitoare și înviorătoare”. Și tot el spunea, în 25 mai 1917: „Unii se socotesc moldoveni, alții, cei mai puțini, români. Da, suntem moldoveni, fiii vechii Moldove, însă facem
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
promovări spectaculoase nu oferea însă garanții absolute. Familia a avut un deținut politic. Unchiul respectiv, "om de viață, de petreceri" și-a organiza o aniversare de ziua onomastică, alături de prietenii săi, oameni importanți în oraș, "la care s-a cântat "Deșteaptă-te Române!", "Vânticel de primăvară" și [alte] cântece din astea patriotice, plăcute". A fost denunțat de finul său din vecini, ceea ce s-a înregistrat ca atare în dosarul procesului, pe care familia l-a putut vedea abia după 1990. Rețeau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
partea dreaptă, încăperea în care nu intră niciodată soarele etc. Orbirea parțială a protagonistului înseamnă câștigarea unei vederi, înțelepciuni interioare, simbolul puterii magice din privire (prin sacrificarea unui ochi, Odin a dobândit darul clarviziunii)878, "ochiu-nchis afară, înăuntru-i se deșteaptă". Pentru a fi în acord cu numele, natura personajului trebuie să se schimbe, să semene cu adevăratul ei model, arhetipul pe care îl copiază. Schimbarea personajului și întâlnirea sa cu mitul/cu Ahasverus este posibilă, datorită credinței lui în povești
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și a inimii deopotrivă. Nu e acesta tocmai locul în care se ivește sufletul poemului, acel suflet mai limpede de unde izvorăște creativitatea pentru a se întruchipa în formă vie, în imagine grăitoare a materiei sculptate de spirit, așa "cum anticii deșteptau din ape clare și inexpresive statura indolentă a nimfei captive - figura ei umană, aproape soră, figura prin care explicau izvorul"?29 Din invizibilul de maximă interioritate al spațiului inimii izvorăște unda ce însuflețește rostirea poetică, revărsare a exprimabilului ce dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pielea ta bălană,/ cum umbli orb să cauți o ușă-n subterană,/ sau cum rănești, să curgă rășina dintr-un trunchi./ Ți-e sufletul în mânele mici, sau în genunchi?/ Dacă ți-aș da sărutul fecund pe sterpul pântec,/ aș deștepta în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare cu lacătul stricat,/ aș regăsi ce-i simplu în tine și curat?/ Ți-e sufletul în carne închis, ca într-o cramă/ în care mustul sparge fierberea lui de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mult mai târziu, că dacă așa procedau minerii, la fel o fac și intelectualii, poeții, uneori, termină asemenea escapade și în prezența recitalurilor, cum o făcea un Tudor George, glăsuind la București nu în sat la mine: „O, fătul-meu, deșteaptă-te din morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare!” Sau cum
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
știți că nu e chiar atât de simplu. Sunt lucruri care nu pot fi spuse nici măcar celor din sistem, adaugă ea. - Mă, Lăură, mă, tu ești bună de spion militar, mai zise el satisfăcut într-un fel. Frumoasă ești, deșteaptă ești, gura știi să ți-o ții destul de bine, limbi străine știi, slavă Domnului, origine sănătoasă ai, bine educată ești, nu văd de ce nu te-am pregăti noi pentru muncă asta.. - Pentru munca asta trebuie să mai fii și curva
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
alături erau, adesea, si notabilitățile. Cu 500-600 metri Înainte de a ajunge În dreptul lor, boii erau lăsați la pas de voie, să meargă cum le era pasul de seară. Cand ajungea În dreptul mulțimii Îl auzeam pe tata Îndemnându-i: Ei, hai, deșteaptă-te... române! Și ridică pălăria salutându-și consătenii care nu erau atenți la sensul vorbelor ci la ceea ce purta atelajul care venea de la... arăt. Iar tata mustăcea necomentând nimic nici cu noi, cei din vârful Încărcăturii. Altfel, se vede, se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cei care lucrau la Radio Iași nu putea fi dușmanul propriei țări. Și pentru a demonstra că directorul lor nu vedea În lucrătorii de la radio dușmanii țării, autorul cărții arată cum la Vișeul de Jos, târziu În noapte, au cântat ,,Deșteaptă-te române” Împreună cu oameni ai locului, iar soliștii de bază erau Însăși redactorii Vasile Filip și Grigore Hoarță. Că era dificilă cântarea, ne-o spune tot profesorul, pentru ca, În vremea aceea, pușcăriile României erau Încă pline și cu oameni care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bază erau Însăși redactorii Vasile Filip și Grigore Hoarță. Că era dificilă cântarea, ne-o spune tot profesorul, pentru ca, În vremea aceea, pușcăriile României erau Încă pline și cu oameni care mai cutezau să mai cânte fie ,,Trăiască Regele” fie ,,Deșteaptă-te române”, interzise iar eventualii făptași condamnați, dar punându-li-se În sarcina fapte de drept comun. ,,...Ne puteam pomeni În orice clipă cu cine știe ce reacție dură a oamenilor stăpânirii. Dar nu a venit decât un milițian care ne-a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
atunci telefoane chiar de la persoane necunoscute. Telefonic indicația era următoarea: ,,Veniți pe 14 decembrie În Piață Unirii, la orele 16. Se vând portocale”. Aceste cuvinte erau un fel de parolă. Mitingul urma să se Încheie cu intonarea viitorului imn național ,,Deșteaptă-te române!”. În după amiază zilei respective Piața Unirii era Înțesata de trupe ale Ministerului de Interne, securiști și pompieri. Nimeni nu avea voie să se oprească În zona cu pricina. Pentru a nu se crea o aglomerare a zonei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
instruirii școlare și de răspândirea științei de carte. Educația și învățământul se constituie în motorul de primenire continuă a civilizațiilor, în factori decisivi de cristalizare a matricei cultural-civilizatorii a societății în orice timp istoric. Instituția de învățământ are misia să deștepte mintea și judecata oamenilor, să le ofere suportul informațional util și folositor vieții lumești. Prin procesul instructiv-educativ orice comunitate umană se cultivă, își desăvârșește cunoașterea limbii materne, învață să respecte și să valorizeze aspirația spre absolut și sensul vieții prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
veneau zilnic, mă pusei să cetesc cu indiferență Venere și Madona,dar de la a treia strofă, care începea cu versurile: Rafael pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri... Interesul mi se deșteptă și merse crescând până la sfârșit. Foarte impresionat, am cetit poezia de mai multe ori în șir, iar a doua zi dis-de-dimineață m-am dus la Maiorescu cu manuscriptul în mână. În sfârșit am dat de un poet, i-am strigat
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
apreciază o extravaganță pe gustul unui suveran oriental. Argumentul folosit de personajul lui Eschil (Să nu mă-ntâmpini ca pe un barbar, cu fruntea în țărână, strigând cu glas înalt. Să nu-mi întinzi covoare pe un drum ce-ar deștepta invidie - Agamemnon) apare, într-o formulare similară, și la autorul român (Destul ! Nu sunt un rege barbar ! Nu vreau covoare/ De purpură, parfumuri și flori lingușitoare ! - I, p. 275). Tot astfel, când Ifigenia caută să-și înduplece tatăl să nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
urmă, regina renunță să înțeleagă motivele purtării Ifigeniei și își pune ultima speranță în puterea iubirii tânărului de a contracara ceea ce consideră a fi farmecul nefast care a cuprins-o pe copila ei : numai cuvintele tale înfierbântate o vor putea deștepta din vraja fără seamăn care a răpit-o (II 2). Frământatul Agamemnon, acuzat de fratele lui că se poartă schimbăcios ca o femeie (I 2), este sfâșiat între dorința de putere și dragostea de tată. El ar fi dorit să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]