3,785 matches
-
talentele și recunoștința pentru singurul client pe care îl avusese vreodată: eu. Cu timpul, situația s-a schimbat. Încetul cu încetul, între realitate și constructul virtual de comportament pe care jurasem să-l aplic până la adânci bătrâneți, a apărut un decalaj, o supraetajare, ca între o minciună bine ticluită și adevărul pe care îl ascunde. După decembrie 1989, toate motivațiile mele au dispărut, la fel și pretențiile: sistemul mental de relații pe care îl proiectasem peste lumea din jur și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o paradigmă devenită oarecum desuetă în preajma momentului '48 al secolului al XIX-lea este explicabil tocmai prin caracterul de ariergardă al literaturii didactice. Două trăsături majore caracterizează literatura didactică în raport cu cea plasată în avangarda reflecției politice, culturale și istoriografice: a) decalajul temporal, în sensul că ideile novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția interpretativă, în sensul că, pe lungimea procesului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1882 75 Irlanda 1892 38 Olanda 1900 59 Luxemburg 1912 Belgia 1914 62 SUA8 1918 72 Sursa: cf. Y.N. Soysal și D. Strang (1989, p. 278) În același timp, Y.N. Soysal și D. Strang (1989) atrag atenția asupra decalajului deschis între i) construirea formală a sistemului educațional public de masă prin legislație și ii) înrolarea efectivă a populației de copii. Sub aspect strict legislativ, România se află pe o poziție meritorie într-un clasament al națiunilor europene care au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
80,0 97,0 95,0 97,0 92,0 93,0 91,1 Sursa: A. Banavot și P. Riddle (1988, pp. 205-206) Ritmul recuperării de către statul român a ecartului față de celelalte state europene este clar observabil pe termen lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Raportarea istoriei naționale la cea universală amplifică dimensiunea defazării sau chiar a retardului istoric acumulat de societatea și cultura românească. Spre deosebire la Patrașcanu (1942) care își asumă în mod fățiș inferioritatea poporului român, Lambrino et al. (1939) recunosc implicit decalajul atunci când afirmă că "Istoria noastră nu s-a dezvoltat la fel cu istoria popoarelor apusene, care a fixat epocele istoriei universale. Deși este alcătuită din aceleași elemente caracteristice celor patru epoce ale Apusului, desfășurarea evenimentelor istorice în ținutul ocupat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copii din toate timpurile. Mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) crease o atmosferă de activism favorabilă schimbărilor educative, atrăgând atenția asupra nevoilor culturale ale copiilor din centrul aglomerațiilor urbane. Se publicaseră studii importante asupra rolului educației timpurii și a decalajelor dintre copiii albi din clasa mijlocie și cei ai minorităților dezavantajate. Existau deja fonduri substanțiale alocate în cadrul programului The Great Society (vezi GREAT SOCIETY) inițiat de președintele Lyndon Johnson (vezi) pentru reformarea sistemului educațional, prioritate națională și în SUA acelor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cererea și oferta nu se află niciodată În dezechilibru, pentru că piața tinde să se Îndrepte către echilibru, prin efectele concurenței. Deși cererea și oferta de proprietăți imobiliare tind către echilibru acest punct, practic, nu este atins și există Întotdeauna un decalaj Între ele. Cumpărătorii și vânzătorii pe o piață eficientă sunt complet informați și În cunoștință de cauză, referitor la condițiile pieței, la comportamentul celorlalți, la activitatea pieței În trecut, la calitatea produselor și la interschimbabilitatea produselor. Orice informație necesară pentru
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
indicator în ultimii zece ani, în România comparativ cu Uniunea Europeană (UE-27), putem remarca ritmul ușor mai alert al acestuia în cazul țării noastre. Ritmul mai rapid de creștere al Produsului Intern Brut pe locuitor al României a condus la diminuarea decalajului existent față de nivelul acestui indicator pentru UE-27. Astfel, dacă în anul 2000, PIB-ul pe locuitor al României se situa la doar 24,2% din nivelul UE-27, în anul 2010, așa cum am precizat anterior, a ajuns să se situeze la
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și de comercializare, începând să producă în străinătate. Vernon însuși a recunoscut mai târziu limitele teoriei sale, considerând că ea rămâne valabilă, în prezent, numai în privința investițiilor străine directe efectuate în țări în curs de dezvoltare, care continuă să prezinte decalaje tehnologice față de țările dezvoltate și în care costurile factorilor de producție sunt încă scăzute. În plus, Vernon a apreciat la rândul său rolul cunoașterii prin experiență, considerând experiența câștigată pe piețele externe ca un factor al capacității de autoîntreținere a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care rezultă astfel sunt considerabile și lor li se pot adăuga fluxurile externe provocate de tehnica prețurilor de transfer. În afară de aceste considerente, mărimea și natura tranzacțiilor externe ale filialelor corporațiilor transnaționale sunt influențate de factori specifici fiecărei țări (mărimea pieței, decalajul tehnologic, stadiul de dezvoltare, alte avantaje de locație). Efectele activității CTN-urilor asupra balanței de plăți a unei țări pot fi directe și indirecte. Efectele directe pot fi determinate prin identificarea tranzacțiilor legate de activitatea lor și reflectarea acestora în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
plătită și lucrează într-un mediu mai bun decât angajații firmelor locale. Sunt identificate trei motivații pentru nivelul superior de salarizare din corporațiile transnaționale: - filialele CTN-urilor înregistrează, în special în țările în curs de dezvoltare și în tranziție, unde decalajul tehnologic este mare, un nivel mult mai ridicat al productivității decât firmele locale, iar salariile mai mari corespund acestei productivități mai mari; - filialele cu un grad ridicat de integrare în sistemul corporatist au nevoie să asigure aceeași calitate a producției
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de analiză nu poate lămuri comportamentul tuturor investitorilor străini. Literatura internațională recentă tinde să meargă pe varianta conceptualizării de observații empirice izbitor de diferite, ajungându-se astfel la concluzia că proprietatea străină în sine nu este un factor determinant al decalajelor de performanță existente între firmele străine și cele locale; de fapt, caracterul multinațional al firmelor tinde să fie un factor mai important. O problemă interesantă (Voinea, 2003 b) este ce s-a întâmplat cu firmele românești care au rămas în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
recunosc ușor, fiindcă ele adâncesc nenorocirile unui popor, nefiind vorba de nici o "mântuire", cum pretind actorii lor. Revoluția comunistă a însemnat aruncarea României cu decenii îndărăt, iar mulți recunosc astăzi că și cea din 1989 a produs efecte similare, mărind decalajul dintre noi și țările în care nu au loc revoluții, cum e cea americană, care n-a mai cunoscut violențe interne de la războiul de secesiune. Transbordând repetiția din planul istoriei în cel al literaturii, Lyotard ține să se delimiteze de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sincronizare a lumii socialiste românești cu civilizațiile postindustriale din democrațiile vestice. Așadar, dezacordul nu era la nivelul formelor culturale, ci doar la nivelul sistemului, adică la nivelul flagrantei desincronizări dintre postmodernismul de import și lipsa suportului postmodernității. Desigur, și acest decalaj putea fi explicat, deoarece materialismul dialectic și istoric admitea că "suprastructura" o poate lua înaintea "structurii", dar nu era cazul să se remarce public antiteza în prag de eșec. Iar dacă regimul comunist românesc n-a fost "paradisiac", ci represiv
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
centrală adolescența și nașterea primilor fiori de iubire. Caracterizată de un lirism exagerat, scrierea încearcă să recreeze și un tip de univers patriarhal rupt complet de lumea reală și de istorie. Folosind ficțiunea jurnalului, distanța dintre lumi sporește și prin decalajul între timpul acțiunii, în intenție o cronică a anilor 1913 și 1914 într-o Moldovă idilizată, feeric-convențională, impregnată de poezie, și momentul publicării. Erotismul incipient, plin de candoare al unor personaje creionate din tușe delicate, este surprins prin înregistrarea schimbărilor
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
capitolul 5 („Resursele umane și politicile sale”), ca obiectiv prioritar, promovarea reformei educaționale, atât la nivel de bază, cât și în învățământul superior (*** 2002, p. 17). Aceasta a atras după sine o serie de dezvoltări și eforturi intensive pentru recuperarea decalajelor și îndeplinirea standardelor (minimale) cerute de Uniunea Europeană, elaborarea multor legi, planuri de acțiune pe termen lung (2002-2010), mediu și scurt, cu ținte concrete de atins, rapoartele de monitorizare, de autoevaluare sau recomandările formulate permițând aceste dezvoltări susținute. Strategia de dezvoltare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mecanismede implementare funcționale (în cele mai multe cazuri, nefiind alocate resursele necesare), fie inerția din practică a fost mai puternică, fie alte documente legislative le-au succedat prea repede pentru a se vedea impactul sau chiar le-au blocat etc.; - existența unor decalaje istorice față de prevederile Strategiei Lisabona; - lipsa de concordanță între prioritățile stabilite în documentele de politică educațională și resursele financiare alocate pentru îndeplinirea acestora; - politicile în domeniul formării continue și al ocupării forței de muncă menționează educația permanentă ca principiu fundamental
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imaginate pot și ele declanșa învățarea. În opinia acelorași autori, cu toate că oamenii învață permanent și continuu, toată viața, probabil că nu o fac destul, suficient de bine, în mod adecvat, rapid și eficient, astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, neutilizat în totalitate și în mod eficient, astfel încât putem spune că, practic, „învățarea nu are limite” (p. 26). Neînvățând corespunzător (ca durată, ritm,intensitate, eficiență etc.), ne periclităm propria existență și dezvoltare atât ca indivizi, cât și ca societate. Decalajul dintre societăți/națiuni este generat și întreținut de învățarea neadecvată și ineficientă. Concluzionând, am putea spune că: - învățarea se desfășoară în mod continuu, permanent, pe întreaga durată de existență a omului. Copiii, tinerii și adulții, persoanele de orice vârstă, învață
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât și unul psihosocial. Atât indivizii, cât și grupurile, organizațiile și societățile învață permanent pentru a-și asigura supraviețuirea și pentru a face față provocărilor complexe ale realității, în continuă schimbare și evoluție; - învățarea eficientă și durabilă, capabilă să reducă decalajele dintre oameni ca indivizi și dintre societăți este, în primul rând, învățarea inovatoare, caracterizată prin două trăsături fundamentale: a) anticiparea evenimentelor și b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Basseches, M. (1984), Dialectical Thinking and Adult Development, Ablex, Norwood, N.J. Birch, A. (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, București. Botkin, J.W.; Elmandjra, M.; Malița, M. (1981), Orizontul fără limite al învățării. Lichidarea decalajului uman, Editura Politică, București. Botwinick, J. (1984), Aging and Behavior, Springer-Verlag, New York. Brookfield, S.D. (1986), Understanding and Facilitating Adult Learner, Jossey-Bass, San Francisco. Cavanaugh, J. (1993), Adult Development and Aging, Brook Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Clayton, V. (1982
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economia bazată pe cunoaștere, că schimbările sociale și tehnologice conduc la noi modalități de accesare a informației, noile date și sisteme produc modalități flexibile de educație și de training. La nivel european se fac eforturi uriașe pentru a reduce din decalajul economic ce plasează continentul nostru după Statele Unite și Japonia, astfel încât universitățile și alte instituții de învățământ sunt interesate de necesitățile pieței muncii, de abordări flexibile ale educației și pregătirii care, pe de o parte, să atragă cât mai mulți cursanți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cântări mai mult balanța cu aspecte pozitive și negative referitoare la aceste tehnologii, iar aceia dintre noi care ezităm și amânăm utilizarea lor vom avea mai mult de muncit pentru a recupera atât cât este posibil din restanțele acumulate. Altfel, decalajul dintre cei care sunt la curent cu noile tehnologii și ceilalți se va adânci, pentru că știm cu toții că astăzi, mai mult ca niciodată, informația înseamnă putere. Bibliografietc "Bibliografie" Abric, J.C. (1986), La psychologie de la communication, Armand Collin, Paris. Adler, R.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitolul 5 („Resursele umane și politicile sale”), ca obiectiv prioritar, promovarea reformei educaționale, atât la nivel de bază, cât și în învățământul superior (*** 2002, p. 17). Aceasta a atras după sine o serie de dezvoltări și eforturi intensive pentru recuperarea decalajelor și îndeplinirea standardelor (minimale) cerute de Uniunea Europeană, elaborarea multor legi, planuri de acțiune pe termen lung (2002-2010), mediu și scurt, cu ținte concrete de atins, rapoartele de monitorizare, de autoevaluare sau recomandările formulate permițând aceste dezvoltări susținute. Strategia de dezvoltare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mecanismede implementare funcționale (în cele mai multe cazuri, nefiind alocate resursele necesare), fie inerția din practică a fost mai puternică, fie alte documente legislative le-au succedat prea repede pentru a se vedea impactul sau chiar le-au blocat etc.; - existența unor decalaje istorice față de prevederile Strategiei Lisabona; - lipsa de concordanță între prioritățile stabilite în documentele de politică educațională și resursele financiare alocate pentru îndeplinirea acestora; - politicile în domeniul formării continue și al ocupării forței de muncă menționează educația permanentă ca principiu fundamental
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]