5,739 matches
-
este doar una dintre calitățile care mi-au permis să cunosc fenomenul juridic din multiple perspective. Am lucrat 11 ani ca judecător, la începutul carierei mele profesionale, am fost și sunt profesor la Facultatea de Drept, am fost profesor și decan al Institutului Național al Magistraturii, am fost avocat de succes înainte de a fi ministru al Justiției, iar acum sunt din nou avocat de succes, cum spuneți dumneavoastră. Profesionalismul este explicația succesului meu. Nu cred că el este contestat nici de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Polirom, Iași, 2005). VALERIU STOICA (n. 1953, București) este doctor în drept (1997). Asistent, apoi profesor de drept civil la Facultatea de Drept, Universitatea din București. Inițiator (1990) al Programului de Drepturi ale Omului la Universitatea din București. Profesor și decan al Institutului Național al Magistraturii (1991- 1993), membru al Curții Internaționale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (1993-2005). Membru al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței și al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept. Membru al
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
că ori de câte ori avem nevoie, eu să vin la dvs., iar ea să se ducă la noi. Ne e teamă că altminteri ne opriți în casă. Catedra de economie agrară îl are ca șef pe profesorul Theodore Schultz, care e și decanul facultății. Îi facem o vizită, pe care ne-o întoarce cu soția, invitându-mă să nu-i ocolim, ori de câte ori avem nevoie de ceva În afară de cursul său, mai frecventez cursul și seminarul prof. J. Hopkins și al prof. Shepherd. Sociologia rurală
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
îi răspund, întrucât nu e permisă călcarea semănăturilor. Mașina lui gâfâie din greu și reușim în fine să ieșim la drum. La hotel găsesc o invitație la masă, diseară, la familia Olson. Sunt prezenți mai mulți profesori în frunte cu decanul. Casa Olson e din cărămidă, cu patru camere, fără etaj. E mobilată cu gust dar fără lux. Sufrageria e spațioasă, fiind living room. Masa e frumos aranjată cu tot meniul. Abundă pahare cu ceai, suc de roșii și apă cu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
clarificări... în direct la Universitatea din Suceava După Gala Olimpicilor Suceveni, ministrul Educației, Daniel Petru Funeriu, s-a aflat în vizită la Universitatea „Ștefan cel Mare”. Deși era duminică după-amiază, ministrul s-a putut întâlni cu rectorul Universității și cu decanii facultăților din Universității din Suceava. O întâlnire așteptată, dorită de mult timp de către comunitatea academică suceveană. S-au discutat probleme legate de implementarea noii Legi a Educației Naționale (LEN). Au fost voci care au apreciat textul legii, avertizând totodată asupra
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Filologie Clasică și Română, de la Cernăuți, să încurajăm mobilitatea internațională în această zonă, parte a Europei lărgită. Mulțumesc tuturor celor care au susținut importanta manifestare de-a lungul anilor, rectorilor celor două Universități, echipelor celor două Departamente de Relații Internaționale, decanilor Facultăților, dar și profesorilor-lectori, tuturor participanților. La mulți ani, Școala de Vară Suceava-Cernăuți ! (iulie 15, 2011) Prima clasificare europeană a universităților românești STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI, Clasificarea universităților românești - moment 0 în sistemul de învățământ superior din România după
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dintre pionierii studiilor privind Europa de Est și România în primii ani ai "Războiului Rece". Nu știam atunci că, șaizeci de ani mai târziu, voi deveni singurul supraviețuitor al acelei generații care a rămas activ ca, așa cum mi s-a spus uneori, "decan" al studiilor est-europene. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? În 1989 predam în Colorado. Ca vizitator frecvent al țărilor est-europene, în special al României, având
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
uimirea specialiștilor români care vizitau Statele Unite ale Americii, așteptând un interes considerabil în istoria țării lor. Pentru a-mi ilustra punctul, îmi amintesc un incident de la Harvard din timpul primei vizite a Profesorului Giurescu. Salutându-l pe distinsul profesor român, decanul Centrului de Studii Ruse de la Harvard l-a întrebat ce anume ar dori să știe despre Harvard (cea mai bogată universitate din lume). Profesorul Giurescu a întrebat ce anume face Harvardul în studii românești. A urmat o tăcere penibilă în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
studierea Africii și a unor colțuri mai atractive ale Americii Latine, studierea restului lumii înseamnă, în general, studierea UE și a multiplelor sale structuri. Prin urmare, studiile balcanice sunt o arie care continuă să aibă statutul de Cenușăreasă. Trond Gilberg Decan al Facultății de Științe Sociale, Universitatea Pannasastra din Cambogia, fost profesor la National University din Singapore și Pennsylvania State University, Statele Unite. Doctorat obținut la University of Wisconsin. Autor al volumelor The Soviet Communist Party and Scandinavian Communism. The Norwegian Case
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
concureze (i ca urmare încheie între ele acorduri privind schimbul de informații, aceasta constituindu-se (n prima încercare de "împărțire a lumii" în care fiecare își rezerva exclusivitatea pentru un spa(iu geografic anume. În această asocia(ie, Agenția Havas, decanul de vîrstă, asigura un fel de președinție. Primul acord Havas Wolff Reuter a fost semnat în 1859, iar în 1872 li se alătur( și A.P. II. Presa franceză între 1814 și 1870 Între 1800 și 1870, tirajele presei cotidiene au
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
filmele românești. Scott a fost la București în urmă cu aproximativ o lună pentru a cunoaște regizori și persoane implicate în ceea ce, cândva, ar putea deveni industria românească de film.). Pe lângă acesta, au acceptat invitația organizatorilor și alte personalități precum decanul Facultății de Film de la Columbia University, profesori de la această universitate, dar și editorul de la „New York Magazine“. Reușita cea mai mare a evenimentului constă probabil însă în publicul de calitate pe care l-a atras - public newyorkez în general, nu doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
92 de oameni, de la A la V, cei mai mulți scriitori-scriitori, dar și critici literari, regizori, artiști, savanți, ziariști. Unii sunt tineri (cei mai juni, în frunte cu însuși MC, n-au nici 30 de aniă, alții - mai în vârstă (cred că decan am putea-o numi pe doamna Antoaneta Ralian, deși prezentarea zice că-i născută în 1942Ă, unii sunt mari vedete, alții abia ies la rampă, unii-s moldoveni, alții munteni, ici-colo oleacă de ardeleni și stup de olteni, după cum l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
candidaturii Iașului pentru a deveni în 2012 Capitală Culturală Europeană, o idee lansată și dezbătută de ceva vreme și de Primăria Municipiului Iași. Juriul de anul acesta al Galei a fost format din academicianul Valeriu Cotea, prof.dr Florin Platon, decanul Faculății de Istorie, prof.dr. Alexandru Călinescu, director al Bibliotecii Central Universitare, poetul Emil Brumaru, Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, și inspectorul școlar general Camelia Gavrilă. Aceștia au oferit premiul „Titu Maiorescu“, pentru întreaga activitate în domeniul artelor plastice, lui Dan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
conform regulamentului, aparatura științifică cu care a lucrat bursierul a fost trimisă în iulie 1971 la I.C.C.P.T Fundulea pentru a-și continua activitatea de cercetare științifică. Apreciindu- i-se activitatea de cercetare științifică, în anul 1972, a fost ales Decan al Facultății de Agronomie până în anul 1981, iar din mai același an a fost ales Rector al Institutului Agronomic din București, funcție pe care a deținut-o până în octombrie 1989. în anul 1990, la cererea Academiei de Științe Agricole și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
până în octombrie 1989. în anul 1990, la cererea Academiei de Științe Agricole și Silvice, Ministerul învățământului a aprobat transferul lui în funcția de secretar general științific al acestei instituții. Tot în 1990 s-a transferat la Universitatea Ecologică București, fiind Decanul Facultății de Inginerie Agricolă până în anul 1996, când a fost ales prorector la aceeași instituție de învățământ superior și la care a lucrat până în anul 2002. Preocupat de activitatea de cercetare științifică în domeniul agricol, încă din anii studenției a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de acces" (marcă a apropierii sau a distanțării, de exemplu, prin salut) de ritualurile "de confirmare" (a imaginii de sine și a manierei de raportare la interlocutor de exemplu, prin folosirea unui apelativ care individualizează funcția sau profesia interlocutorului: "Domnule Decan", "Domnule profesor"), de cele "de reparare" (actualizate atunci când relația de comunicare riscă să devină tensionată, conflictuală vezi, de exemplu, scuzele sau formule de tipul "nu te supăra, dar.../ sper să nu te superi dacă-ți spun că..."), respectiv de ritualurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și în primul rând, directorul ei, profesorul dr. Traian Nasta. Au participat: Emil Hațieganu, ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, subsecretari de stat și directori din ministere cu tangență nemijlocită în asistența socială și sanitară, apoi: prof. dr. Mina Minovici, decanul Facultății de Medicină din București, general dr. N. Vicol, reprezentând medicina militară, prof. dr. N. Minovici, directorul Societății „Salvarea”, alte personalități ca N. Hortolomei, Daniel Danielopolu, Șt. Beznea, Ion Jianu, Gh. Zota, D. Dumitrescu - Mante, dr. Bâlcu, dr. Ghiulamila, dr.
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în 1930, Director al Institutului de chirurgie „Regele Carol al II-lea” 1930, și Agregat la Catedra de chirurgie generală (1932). Pentru următoarea sa etapă de promovare, trei reputați profesori ai facultății, Amza Jianu, I. Iacobovici și N. Hortolomei, solicită decanului Facultății de Medicină din București numirea lui Traian Nasta la catedra vacantă de Anatomie topografică și chirurgicală. Propunerea se bazează pe activitatea amplă desfășurată de dr. Traian Nasta, în domeniul chirurgiei în spital, didactic și științific. „Pe lângă activitatea de spital
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
elevi și colaboratori ai maestrului. Sărbătoritului i s-a dat o mare prețuire, manifestarea fiind pusă sub patronajul unui prestigios comitet de onoare, alcătuit, printre alții din: N. N. Săveanu, președintele Camerei Deputaților, fost ministru al sănătății, prof. dr. N. Manolescu, decanul Facultății de medicină, prof. dr. Daniel Danielopolu, secretarul general al Academiei de Medicină din România, Mihail Enescu, director general al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Activitatea sa prodigioasă de inovator în tehnica și arta chirurgicală i-a atras calitatea de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
această vârstă, este propus, cu data de 1 septembrie 1942 la pensionare, pentru limită de vârstă din postul de medic primar - director al Institutului clinico-chirurgical „regele Mihai I” (Polizu). În adresa pe care Facultatea o trimite Asigurărilor Sociale sub semnătura decanului său, prof. dr. V. Ciocâlteu și a prim secretar Ion Cucoaneș, se spune că Legea cadrelor medicale prevede (art. 1, al. 2) că: Profesorii de clinică la catedrele având servicii la spitale vor fi numiți medici primari la serviciile respective
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a putea satisface necesitățile impuse de realitățile sociale în domeniul medical. La situația din România de atunci - aprecia dr. Ion Ghiulamila - prima preocupare trebuia să o aibă conducătorii învățământului nostru medical. Aceștia trebuie să promoveze specialitatea. O știe prea bine decanul Facultății de medicină, profesorul Bălăcescu, care prin activitatea sa practică și prin specialitatea ce o reprezintă în învățământ cunoaște aceste lacune și speră dr. Ion Ghiulamila, că decanul va lua toate măsurile indicate pentru înlăturarea lor spre a mări prestigiul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
învățământului nostru medical. Aceștia trebuie să promoveze specialitatea. O știe prea bine decanul Facultății de medicină, profesorul Bălăcescu, care prin activitatea sa practică și prin specialitatea ce o reprezintă în învățământ cunoaște aceste lacune și speră dr. Ion Ghiulamila, că decanul va lua toate măsurile indicate pentru înlăturarea lor spre a mări prestigiul și valoarea învățământului nostru medical. Din punct de vedere practic - consideră dr. Ghiulamila - s-a realizat un anumit progres în România de către Asigurările Sociale prin organizarea spitalului de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
urgențelor medico-chirurgicale. Amintim că, încă în anii 1920, prof. Nicolae Minovici cerea să se introducă în învățământul medical noțiunile necesare „urgenței”. Dar o realizare concretă, efectivă, constatăm a se va înfiripa ceva mai târziu. În raportul - anual (iulie 1943) trimis Decanului Facultății de Medicină, Directorul Clinicii de chirurgie și ortopedie de la Spitalul Brâncovenesc, dr. Iacob Iacobovici scria: „Cursurile au fost organizate ca și în anii precedenți. Studenții au fost obligați să vină la ora 8 dimineața și au fost împărțiți în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cărui moștenire - teoretică și practică, va dăinui peste generații. Nu fără acoperire, I. Iacobovici afirmă în 1930 că în chirurgia românească actul chirurgical se caracterizează prin „lumină, ordine anatomică, precizie și rapiditate” moștenite de la Thoma Ionescu. Profesorul Bălăcescu a fost decan al Facultății de Medicină - calitate în care este consultat de Ministerul Sănătății pentru oportunitatea înființării, pe lângă Societatea de Salvare și a Spitalului de Urgență. Profesorul Bălăcescu a fost unul din membrii fondatori (1898) ai Societății de Chirurgie prezidând-o în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și perfecționarea medicilor, Președintele Sfatului Medical Științific din M.S.P.S. cu rol în organizarea și coordonare a unui plan unitar al cercetării științifice medicale; Secretar general și Ministru adjunct al M.S.P.S., funcție în care a contribuit la reînființarea internatului și externatului; Decan al Facultății de Medicină Generală. A fost membru corespondent al Academiei RSR și membru titular al Academiei de Științe Medicale, secretar general și apoi Președinte al Societății Române de Chirurgie. Nu ne-am propus în această lucrare să detaliem istoricul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]