KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327

deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ= 0 25/30; c) codificarea clinico-psihometrică după OMS: intelect de limită IQ= 68-85; deficiență mintală ușoară (moroni) - IQ= 52-67, nivel mintal 9,5

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ= 0 25/30; c) codificarea clinico-psihometrică după OMS: intelect de limită IQ= 68-85; deficiență mintală ușoară (moroni) - IQ= 52-67, nivel mintal 9,5 ani, vârsta socială aprox. 9

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
deficiențe, pentru a putea vedea în ce măsură e posibilă stimularea creativității copilului cu dizabilități prin procesul de instrucție și educație. Tot lucrarea lui Alois Gherguț (1, passim) ne va ghida prin conținutul acestui subcapitol. Deficiențele mintale/de intelect Profilul psihopedagogic al deficientului mintal nu poate fi prezentat decât în relație cu tabloul clinic, deoarece enumerarea acestor trăsături ne permite o mai bună înțelegere a limitărilor în dezvoltare și educare specifice copilului dizabil. Elementele definitorii tabloului clinic sunt (le menționăm pe scurt): 1

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
Heterodezvoltarea - dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul „normal” a altor aspecte ale psihismului copilului dizabil; 3. Eterogenitatea - existența unei proporții inverse între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintali; 4. Incompetența socială - este o caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
existența unei proporții inverse între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintali; 4. Incompetența socială - este o caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul sistemului de semnalizare primar, senzorio perceptiv; 6. Inerția accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
pentru a compensa deficitul vizual; gândirea are particularități generate de tipul orbirii (congenitală sau dobândită) și de modalitățile cunoașterii senzoriale în care este antrenată persoana, însă în condițiile unor activități educative normale, cu exploatarea optimă a dominanțelor senzoriale ale elevului deficient de vedere, se pot asigura condiții de evoluție normală în plan intelectual (sublinierea ne aparține - n.a.); atenția e mereu îndreptată în direcții diferite sau concentrată într-o direcție sau alta, de aceea este necesară educarea calităților atenției (distribuția, mobilitatea și

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
trecere în revistă a mai multor modele și forme de realizare a educației integrate (cooperarea școală obișnuită - școală specială; organizarea unei clase speciale în școala obișnuită; amenajarea în școala obișnuită a unui spațiu/sală de instruire și resurse pentru copii deficienți; modelul itinerant și modelul comun). Discutând modelul cooperării școlii obișnuite cu școala specială, autorul afirmă: O altă idee a autorului, idee cu care suntem perfect de acord și pe care, cu alte cuvinte, am susținut-o și noi pe parcursul lucrării

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
anumite replici. Enumerarea beneficiilor aduse de teatrul de păpuși în viața copiilor cu dizabilități ar putea continua, dar trebuie subliniat faptul că spectacolul cu păpuși este, în primul rând, o distracție și un izvor de bucurie. Anexa 4: Abilitarea/reabilitarea deficientului mintal Asistent social Geta Iosup - CSCPH Bârlad Elaborarea lucrării a avut ca ipoteză idea că, dacă vom forma și dezvolta priceperi și deprinderi noi, dacă activitatea va fi o consecutivitate, vom determina progrese în procesul de abilitare a copilului deficient

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
deficientului mintal Asistent social Geta Iosup - CSCPH Bârlad Elaborarea lucrării a avut ca ipoteză idea că, dacă vom forma și dezvolta priceperi și deprinderi noi, dacă activitatea va fi o consecutivitate, vom determina progrese în procesul de abilitare a copilului deficient mintal. Copilul deficient mintal nu se poate limita la a trăi pur și simplu, el trebuie să trăiască pentru ceva, să-și considere viața drept un instrument, un mijloc de a împinge cu un pas înainte viața omului de pretutindeni

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
social Geta Iosup - CSCPH Bârlad Elaborarea lucrării a avut ca ipoteză idea că, dacă vom forma și dezvolta priceperi și deprinderi noi, dacă activitatea va fi o consecutivitate, vom determina progrese în procesul de abilitare a copilului deficient mintal. Copilul deficient mintal nu se poate limita la a trăi pur și simplu, el trebuie să trăiască pentru ceva, să-și considere viața drept un instrument, un mijloc de a împinge cu un pas înainte viața omului de pretutindeni. Aceasta presupune luptă

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
și tulburările motrice: cu cât gradul deficienței mintale este mai pronunțat, cu atât nivelul motricității este mai scăzut. Eficiența motrică este unul din parametrii principali pe care se construiește pregătirea pentru muncă și, prin aceasta, integrarea profesională și socială a deficientului mintal. Terapia psihomotrică și abilitarea manuală a debutat cu activități de învățare simple, care și au ridicat gradul de dificultate pe măsură ce informațiile au fost achiziționate de copii. Astăzi am ajuns, împreună cu ei, să organizăm expoziții, să “ținem” prima pagină a

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
utilitatea și calitatea produsului final. Copiii realizează obiecte decorative prin înnodarea manuală a firelor, într-o anumită ordine, pentru a forma un model. La acest tip de activități sunt solicitate răbdarea, atenția, memoria, gândirea, îndemânarea. Procesul de abilitare manuală a deficienților mintali presupune o muncă laborioasă, dar și timp îndelungat. Nu este suficientă o singură ședință și un singur tip de activitate pentru atingerea obiectivelor propuse. Există un set de reguli și mai multe tipuri de activități ce trebuiesc parcurse pentru

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
ceva de dăruit, nouă, tuturor: talentul, tăria de a lupta cu suferința, frumusețea sufletului, puterea de a iubi frumosul. Consider că cele expuse în lucrarea de față vor contribui la soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală, se obține creșterea calității vieții copiilor cu dizabilități prin: diminuarea consecințelor handicapului

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală, se obține creșterea calității vieții copiilor cu dizabilități prin: diminuarea consecințelor handicapului, creșterea gradului de independență al copiilor, se promovează imaginea pozitivă a persoanelor cu nevoi speciale, se rezolvă

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
dizabilități prin: diminuarea consecințelor handicapului, creșterea gradului de independență al copiilor, se promovează imaginea pozitivă a persoanelor cu nevoi speciale, se rezolvă deficitul de relaționare al copilului cu cei din jur, în scopul realizării integrării sociale. Dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal am obținut rezultate pozitive: copilul este activ, se simte liber în ași folosi imaginația creatoare, lucrările practice sunt foarte reușite, originale și apreciate. Creația copilului este strâns legată de însușirile personalității (caracter, capacitate, interese), este un nivel de cunoaștere

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
se ocupă de caz, părinții și/sau reprezentanții legali ai copilului. Am folosit diverse metode și procedee de organizare a activității terapeutice datorită cărora s-au obținut rezultatele scontate, însă la acest capitol mai am mult de lucru, deoarece copilul deficient este avid de cunoaștere (dacă potențialul îi permite) și absoarbe informația pe care i-o propune pedagogul, dar el trebuie să fie pregătit să primească treptat, etapizat, un volum mai mare de cunoștinte, trebuie introdus treptat într-un mediu de

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
pe care i-o propune pedagogul, dar el trebuie să fie pregătit să primească treptat, etapizat, un volum mai mare de cunoștinte, trebuie introdus treptat într-un mediu de învățare. Pedagogul de recuperare trebuie să ajute și să încurajeze copilul deficient mintal să intre în lumea de dincolo de porțile instituției și să îl învețe cum să trăiască în ea. Anexa 6: Personalități cu dizabilități Aimee Mullins, atletă. înainte de a împlini un an, își pierdea prin amputare ambele picioare mai jos de

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
Corola-publishinghouse/Science/456_a_764

apă și săpun și stergerera cu materiale moi (prezența unor impurități pe lentile pot împiedeca vederea) lentilele de contact se vor folosi numai cît este nevoie urmând a fi scoase în timpul nopții, neindicindu-se în mediu cu pulberi și praf dirijarea deficienților de vedere (nevăzători) spre asociații sau fundații care pot să-i ajute în orientarea școlară, profesională și în cazuri sociale speciale. Corpii străini intraoculari Deși ochii sunt protejații de pleoape există o cazuistica bogată în privința acestor cauze de accident, existind

Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386

a eforturilor acestora de a se face utili și a-și demonstra calitățile. Din punct de vedere istoric dacă la început dizabilitatea era cea care îi definea ca persoane, în societatea contemporană ei sunt considerați mai întâi persoane și apoi deficienți de auz, au șansa de a participa direct la viața socială și de a accede la domenii altădată tabu. Instituții speciale. Școlile speciale sunt puncte centrale pentru coagularea emoțională, întâlnirea, cunoașterea și dezvoltarea comunităților de surzi. Există grădinițe, școli, licee

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutanți Se cunoaște că în fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi capabili să comunice eficient cu elevii surzi. Pentru a veni în întâmpinarea profesorilor debutanți sau suplinitori din școlile pentru deficienți de auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea cu elevii surzi. În ultimii câțiva ani s-au publicat mai multe dicționare mimico-gestuale românești precum și o primă încercare de unificare/standardizare a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
la cursul de limbaj mimico gestual de la Facultatea de Psihopedagogie specială și cea de Sociologie și asistență socială din București. În urma unei colborări între Catedra de Sociologie și asistență socială a Facultății de Teologie Ortodoxă din Pitești și Școala pentru deficienți de auz nr. 1 din București, s-au desfășurat în școală cursuri gratuite de limbaj mimico gestual între 1 octombrie 2010 și 15 februarie 2011, ținute de subsemnatul cu un număr de 12 profesori debutanți și suplinitori. Fundația Light into

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
va conduce la desființarea disciplinelor; acestea vor continua să existe în planurile de învățământ, dar „permeabilizate” și interconectate, deschise către formarea unor competențe ce trec dincolo de discipline. Căci, așa cum spunea și J Moffet: Strategii de orientare a interacțiunilor cu copilul deficient de auz în vederea declanșării conversației spontane și organizate Comunicarea umană este modul fundamental de interacțiune psihosocială a persoanelor. Comunicarea umană se efectuează în sisteme și limbaje complexe în principal prin simboluri verbale. Prin comunicarea umană se operează „schimburile de semnificații

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]