28,239 matches
-
de influențe. Incomparabilul din domeniul lingvistic are în centru conținuturile unor termeni analogi până la un punct, dar încărcate de specific intraductibil (și în acest caz cuvântul nu se poate traduce, trebuie citat ca atare), iar ireductibilitatea istorică se referă mai degrabă la acea incomprehensiune a noilor veniți pentru opere din vechime mai mult decât pentru texte din alte spații. Cred că aici se putea da un bun exemplu în răsturnarea înțelesurilor legate de practici uitate, de pildă interpretarea modernă a unor
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
peiorativ". Confuzia români-romi nu are relevanță, pentru că sunt o serie de alte cuvinte care pot genera confuzie, cum ar fi Roma", a adăugat Nicolae Mircovici. Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că proiectul de lege inițiat de Prigoană este mai degrabă "un moft". Este un subiect care mi se pare mai degrabă un moft, care a devenit proiect de lege. Nu ne onorează. Este din erorile celor care cred că, dacă se schimbă denumirea, se rezolvă și scăpăm de un stigmat
Camera Deputaţilor a respins propunerea legislativă privind înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/26804_a_28129]
-
alte cuvinte care pot genera confuzie, cum ar fi Roma", a adăugat Nicolae Mircovici. Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că proiectul de lege inițiat de Prigoană este mai degrabă "un moft". Este un subiect care mi se pare mai degrabă un moft, care a devenit proiect de lege. Nu ne onorează. Este din erorile celor care cred că, dacă se schimbă denumirea, se rezolvă și scăpăm de un stigmat", a adăugat Voicu. El a mai spus că există carențe în
Camera Deputaţilor a respins propunerea legislativă privind înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/26804_a_28129]
-
să le dau foc, alături de diplome și premii, «trofee, ordine și medalii» («prostii» care m-au ținut în viață, ele redându-mi speranța că n-am scris degeaba; din păcate, s-au dovedit conjuncturale, odată ce mă simt antipatizat, considerat mai degrabă un scriitor controversat, pus la index), e singura soluție onorabilă. În rest, n-are decât fiul (neiubitor de literatură și de scriitori) să arunce la groapa de gunoi cărțile adunate într-o viață sau să le vândă la anticariat, să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2681_a_4006]
-
publicate deocamdată de criticii tineri se ocupă de politica literară a criticilor generației mele în anii 1960-1980. Noi ne întorceam la maiorescianismul estetic, ei se întorc la sociologismul vulgar gherist. Cred că teoria e complet greșită, bazată pe supoziții mai degrabă decât pe realități, și, în definitiv, incoerentă. Înainte de orice alte considerente, e vorba de o ipoteză nesusținută nici chiar de literatura pe care o scriu tinerii din generația 2000. Ipoteza privește mediul literar, nicidecum literatura. Le-am atras atenția scriitorilor
Despre ce e vorba by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2682_a_4007]
-
sâmbătă mai caldă decât vineri, cu maxime de la 8 grade la malul mării până spre 20 în Câmpia de Vest, dar avem parte și de ceață, și de averse de ploaie. În Banat și Crișana însă cerul va fi mai degrabă albastru și doar spre munte să dea câte o ploaie peste zi. În schimb, Maramureșul și Transilvania sunt vizitate de ploi susținute, iar cerul nu se prea arată de sub nori. Pe fond termic cald însă, cu valori și de 20
Dumincă se strică din nou vremea () [Corola-journal/Journalistic/26824_a_28149]
-
Irina Petraș S-a observat deja înrudirea de stil cu proza scurtă optzecistă. În prefață, Horia Gârbea trimite și la Cehov și Gogol, deși mai degrabă prozele unor Zoșcenko, Romanov, Ilf și Petrov, antologate în celebra, pe vremuri, Romanță a samovarului, s-ar putea impune ca repere. La rândul său, Alex Ștefănescu vede în „priceperea de a crea din câteva fraze o atmosferă, finețea analizelor psihologice
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
unui prezidențiabil proaspăt, foarte cunoscut și deja cu un portret digerat. E cazul lui Klaus Iohannis, un om care nu și-a alterat imaginea de posibil salvator în momente critice. Care face politică și nu face politică, care e, mai degrabă, perceput ca un administrator", a continuat jurnalistul. În opinia lui Hurezeanu, Klaus Iohannis răspunde așteptărilor unei bune părți a electoratului, care își dorește la Cotroceni un om din afara sistemului. „Într-o lume destul de răvășită și de neclară, cu personaje mai
Hurezeanu arată ce avantaje are prezidențiabilul Iohannis by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/26896_a_28221]
-
vedea eu oameni!” spune „cu ciudă” Dinu, bărbatul Fefeleagăi, rostindu-se despre cei cinci copii ai lor, slăbuți, „deși aveau ce mînca”. Și nici nu i-a văzut el, Dinu, crescînd, împlinindu-se în vreun fel, „deoarece a murit mai degrabă ca toți”. Adevărul lui a rămas în picioare, nu neapărat agresiv, ci „constatativ”, latent, un aliat al omului într-un fel, al sorții omului, adevărul... adevărat. Dar nu e neapărat expresia implacabilului existenț ei generat de o instanță intangibilă, căci
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
în punctele de vîrf ale anumitor poezii și subliniază diferența dintre lumea poetului și lumea contemporană, în care poetul e obligat să trăiască. Rare poeme de evocare a intimității sau de arhaitate grecească cuprind cîteva timide neologisme, ce subliniază mai degrabă absența semnelor modernității în restul textului. Luciditatea intelectuală îl singularizează însă pe Pillat printre confrați, luciditate ajutată și de o cultură poetică vastă, neobișnuită la noi chiar și în epoca interbelică. Cel ce citise poezie franceză, germană și engleză în
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
extrem de obiectivă, pentru că reține în mare doar reușitele. În același spirit, scriitorul a executat alt exercițiu curios scriind, în 1941, Inscripții pentru cărțile mele; fiecărui volum apărut pînă atunci i se dedica un catren sintetic. Astăzi, catrenele ne arată mai degrabă cum ar fi dorit Pillat să-i fie privită în viitor opera, deoarece ele cuprind o doză de autoiluzionare; totuși Inscripțiile... dovedeau un apetit didactic tenace. Cea mai spectaculoasă probă de spirit critic a oferit-o Pillat atunci cînd a
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
timp, adresîndu-se direct posterității și încercînd să-și aproximeze locul în galeria nemuritorilor. Există la el cîteva poezii confesive, transmițînd un ultim și sintetic mesaj. Astfel piesele Poetul, De voi muri, Unui cititor peste veacuri, Umbra, Menire, Post-mortem scot mai degrabă la iveală frustrările poetului care s-a considerat uneori (pînă și el!) un neînțeles. Nici o capodoperă, din păcate, printre aceste poezii îndelung meditate. O undă de inspirație veritabilă trece doar prin celebrul Post-mortem. „M-a părăsit azi lumea, ca și
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
de un histrionism lucid și face prea des pe înțeleptul oriental, spre a-l exonera de bănuiala de frivolitate. Cum arăta și Cosmin Ciotloș în cronica sa, din paginile volumului Amintiri despre Caragiale nu rămânem cu un portret, ci mai degrabă cu o paradigmă de variante ale acestuia. Ștefan Cazimir nu organizează operațiunea de antologare potrivit propriei viziuni asupra operei și biografiei scriitorului, deși aceasta există - pentru cine cunoaște cărțile istoricului literar, în special Caragiale - universul comic, din 1967, Nu numai
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
operei și biografiei scriitorului, deși aceasta există - pentru cine cunoaște cărțile istoricului literar, în special Caragiale - universul comic, din 1967, Nu numai Caragiale, din 1984, și I. L. Caragiale față cu kitschul, din 1988 - în subsidiar. Amintiri despre Caragiale este, mai degrabă, o arhivă deschisă, din care se pot alimenta mai multe (posibile) biografii caragialene. Una sentimentală este conturată de mărturii ca acelea semnate de Luca I. Caragiale, Cella Delavrancea, Ecaterina Logadi, D. I. Suchianu sau A. Toma. Una, dimpotrivă, lucidă și superior-histrionică
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
meu, țara mea otomană,/ Badahșanul meu, Kipceacul meu, Bagdadul meu, Horasanul meu, / iubita mea cu ochi neliniștiți și privirea galeșă, părul tău e avuția mea, sprânceana ta e arcul meu,/ Dacă voi muri, sângele meu e al tău, să ajungi degrabă, nemusulmana mea”. Cum vedem, pe lângă clișeele poeziei vremii, există un accent pe înțelepciune și sfătuire care ține în balanță elanurile. De altfel, Hürrem îi răspundea la fel de poetic-pătimaș, neuitând să strecoare între metafore și câte o mică uneltire („Lumea mea, cei
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
media a acordat-o pensionarilor militari, opinia publică nu susține protestul acestora, deci autoritățile nu riscă mare lucru dacă resping orice concesie făcută rezerviștilor. Militarii au pierdut războiul mediatic, iar lupta pe care o vor duce în instanțe are mai degrabă efect de consolare, rezultatele fiind așteptate peste ani buni. Motivul? Au acționat ca niște amatori în confruntarea publică, în fața unei armate de profesioniști ai propagandei politice. Cel mai recent exemplu este chiar anunțul de luni al colonelului Mircea Dogaru, liderul
De Ce a pierdut Armata lupta pentru pensiile militare () [Corola-journal/Journalistic/27043_a_28368]
-
sa preferată. Da, ar fi putut să-și spună asta. Dar Simon nu era un amator oarecare, era unul dintre cei care fac jazzul, care lau făcut, care-l vor fi făcut. Așadar, ce și-a spus el sau, mai degrabă, ce-a simțit el descoperind atmosfera din acel club, o atmosferă roșie, de un roșu blînd, dar destul de întunecat, îndulcit de roșul mai deschis al lămpilor cu abajur de pe mese? Nu știu. N-a știut nici el să-mi spună
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
să fac un proces de intenție nimănui. Vreau doar să înțeleg cum de un autor ca Ionuț Chiva reușește să spargă consensul cronicarilor după o ecuație relativ simplă: „clujenii” (sau, oricum, cei care rezonează cu spiritul universitar transilvan) sunt mai degrabă mefienți, pe câtă vreme „bucureștenii” (meridionalii, în genere) se entuziasmează aproape fără excepție. Îmi cer de pe acum iertare pentru lipsa de nuanță. Dar cred că tot nuanțând ajungem să ratăm adevărurile simple. Cum e, de pildă, acesta. Nu-mi amintesc precis cum
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
vesele, înnecate în valuri de verdeață, pe care petele albe ale copacilor înfloriți păreau bucăți de spumă” (La Filaret, 1905). Doar în literatura ultimului secol mahalaua și periferia ajung să coincidă ca spații ale mizeriei și anomiei: vechea periferie, mai degrabă un faubourg decât banlieue (în Dealul Spirii își ridicase Alexandru-vodă palatul în 1776, iar câmpia Filaretului se întindea la poalele Parcului Libertății), și-a pierdut aura mirifică de care vorbește Macedonski și nu știu dacă o va mai recâștiga vreodată
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
tradiționalism, aplicată unui public izolat decenii întregi în cazemata sovietică, nu sunt de ajuns pentru a înțelege corect această bombă editorială. Alta este cheia succesului. Nesfinții sfinți... nu e neapărat o carte și pentru cititorul religios. Aș zice că mai degrabă este o carte de „îmblânzire”, de împărtășire pentru cititorul secular(izat) în gusturi și preocupări. Am putea spune că e un Pateric postmodern, gândit și scris pentru cititorul grăbit și înstrăinat (cuvânt mai plastic și mai exact decât „alienat”), care
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
știm ce conține, nici ce legătură ar putea avea, nu cu literatura, săraca de ea la TVR, dar măcar cu cartea omului care face emisiunea. Îndoielile noastre pornesc chiar de la invitatul emisiunii, domnul Filip Teodorescu, fost colonel de Securitate mai degrabă decât de SRI, după cum își aduc probabil aminte cei care l-au văzut la TVR imediat după decembrie 1989, ca proaspăt arestat recuperat element de bază al Serviciilor foste și actuale. „Până la colonei de Securitate aduși în emisiuni culturale, poate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2724_a_4049]
-
lucru se întâmplă și cu actorul, care își are propria sa filosofie despre spectacol. Aplauzele nu-l încălzesc câtuși de puțin, el s-a obișnuit atât de mult cu ele, încât le acordă tot atâta importanță ca unui duș mai degrabă rece decât cald. Cu sau fără ovații, Horațiu Mălăele rămâne la fel de lucid, la fel de sceptic în privința naturii umane. El știe că totul nu e decât o iluzie, o impresie de moment și că firea omului e schimbătoare ca și vântul. Prin
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
este însă și un bun prestigitator. El știe să jongleze atât de bine cu propriile sale stări, cu propriile sale închipuiri, jucânduse de-a v-ați ascunselea cu ele, astfel încât ele să nu-i afecteze în mod negativ, ci mai degrabă creativ, personalitatea. Un astfel de artist e și Horațiu Mălăele, în dubla sa impostază, de actor și de grafician... El funcționează asemenea unei clepsidre care, atunci când se umple de o stare, e întoarsă pe dos, astfel încât surplusul dintr-o parte
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
Roxana Covrig Procurorul șef al DNA, Lăură Codruța Kovesi, a reacționat la zvonuri care anunța sau, mai degrabă, cer desființarea Direcției Naționale Anticorupție. "Baronii se gândesc că nu pot fi prinși, că sunt mai inventivi sau mai deștepți decât procuroii și iată că nu este așa", a declarat procurorul șef al DNA, în cadrul emisiunii "Actualitatea Românească" de pe B1
Codruța Kovesi, reacție la zvonurile desființării DNA by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/27296_a_28621]
-
însă anchete morale. Faptul că ține la investigația inclusiv biografică (cele trei capitole ale cărții se și numesc, de altfel, Bio, Biblio și Bio-biblio) nu înseamnă, deloc, că e tentată de reconstituiri globale (și deci nici de rechizitorii), ci mai degrabă de bruioane semnificative, pe marginea cărora spiritul speculativ să poată escalada. Așa se întâmplă cu comentariile pe marginea plachetelor cu CD publicate de Casa Radio: vocea unor Bacovia sau Nedelciu e „citită” de Simona Sora cu o finețe pe care
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]