5,238 matches
-
monarhiei , fie de mai mulți în cazul aristocrației, fie de tot poporul în cazul democrației. Statul Atenian a lui Aristotel Așa cum putem afla din lucrarea Statul Atenian a lui Aristotel, a fost o vreme în care Solon introdusese în randul delictelor politice și neparticiparea din indiferență sau tembelism a cetățenilor la viața cetății. Cel găsit vinovat urma “să fie despuiat de onoruri și scos din rândul cetățenilor”. Este interesant modul în care Solon a gândit această problemă. Democrația participativă presupune anumite
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pe verticala centrală ca o barieră hotărâtoare între femeia seducătoare și bărbatul sedus. Dar, de exemplu, în compoziția lui Tintoretto (figura 84), Eva se ține strâns de trunchi ca de o posesiune și se întinde dincolo de el, astfel încât mărul, corpul delict, figurează în centrul compozițional ca microtemă a poveștii. În mod similar, Manet, în gravura sa Rendez-vous-ul pisicilor (figura 85), a separat prin coșul din centru pe pur tătorul întunecimii de acela al luminozității, dar neutralizând separarea prin coada pisicii albe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tetrada constituită din: • mioză precoce și persistentă • tegumente umede, transpirate, hipersecreție bronșică, eventual cu secreții spumoase albicioase exteriorizate la nivelul cavității bucale. • pierderea urinei / materiilor fecale În lenjerie • fasciculații musculare eventual convulsii 4. Examenele toxicologice pozitive pentru SOF din corpul delict; lichid de vărsătură; urină (se evidențiază metaboliții SOF-urilor) 5. Nivelurile scăzute ale activității colinesterazice: uzual determinăm nivelul activității colinesterazei serice - pseudocolinesteraza; mai riguroasă Însă este determinarea nivelului de activitate a colinesterazei tisulare (metodă mai scumpă Însă). 6. Toleranța la
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
acidoză metabolică, dezvoltate În cursul convulsiilor prelungite. -efect iritativ local manifestat prin: • rush tegumentar În expunerile cutanate, • tuse iritativă În caz de inhalare, • grețuri, vărsături, epigastralgii În caz de ingestie. Diagnostic paraclinic. -determinări calitative și cantitative de organoclorurate din corpul delict, lichid de vărsătură, lichid de spălătură gastrică, ser, urină, Țesut adipos, lapte matern (În general metode gaz cromatografice) oferă rezultate tardive, nefiind de utilitate pentru intoxicațiile acute. -radiografia abdominală pe gol, deoarece majoritatea organocloruratelor sunt radioopace. Un examen radiologic negativ
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
condamnat la moarte. Pentru a-i scăpa de pedepse pe confrații care răspundeau întrebărilor puse asupra situației statului și vieții Cezarului, Firmicus inventează ad-hoc, teoria că destinul lor nu este previzibil. Insă garda imperială își înmulțea eforturile pentru a descoperi delictele interzise. Denunțurile nu încetau, arestările nu mai aveau sfârșit, închisorile nu mai aveau locuri. Să observăm însă că în chiar aceste zile, cele mai negre pentru astromancie, aceasta a fost atacată mai ales pentru că se ocupa de chestiuni interzise: ceea ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fie estimată ca normală sau deviantă în funcție de normele/valorile diverselor grupuri normative; b) situația socială; un anumit act comportamental poate fi condamnat într-o împrejurare specifică și perceput ca fiind corect în altele ; de exemplu, o crimă este considerată un delict grav, dar nu și în situația unui război; c) statutul și rolul autorului; chiar într-o comunitate ce dezaprobă puternic suicidul, sinuciderea unei persoane investite cu putere ca semn de protest sau pentru apărarea unor valori va fi un gest
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
societate. Pentru a-și face mai convingătoare teoria cu privire la normalitatea devianței, Durkheim ne invită să ne imaginăm o societate de sfinți, o comunitate de ființe perfecte din punct de vedere moral. într-un asemenea context, probabil că nu ar exista delicte, dar greșelile involuntare, oare ar fi considerate scuzabile de către un laic, ar crea acolo același scandal ca și ofensa obișnuită într-o comunitate obișnuită. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței poate deveni mai vizibil dacă facem trimitere la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
lor. Părinții care nu se înțeleg, care se ceartă mereu în legătură cu atitudinea care trebuie adoptată față de diferite fapte ale copilului sau față de capriciile lui, constituie un mediu „patogen” pentru acesta. Dacă divergențele de opinii continuă și mai târziu, în fața micilor delicte pe care întâmplător, le face copilul, se poate ajunge la o adevărată “predispoziție spre delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative ale mamei, în prima copilărie, au cea mai mare însemnătate patogenă indiferent de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de conduite estimate ca având un mare grad de periculozitate socială <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat la delictul de înfruntare a părinților, de la micile furturi la delictele sexuale, de la fuga de acasă la omucidere. Majoritatea conduitelor de delincventă juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
periculozitate socială <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat la delictul de înfruntare a părinților, de la micile furturi la delictele sexuale, de la fuga de acasă la omucidere. Majoritatea conduitelor de delincventă juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (abandon școlar, absenteism) și comportamentul de grup sau bandă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
decembrie 848, episcopul Veniamin se plângea de persecuțiile suportate în detenție din partea prințului Sturdza, pe care le considera „arbitrare și fără precedent”. El cerea ca domnul Moldovei să fie silit să declare în mod public care sunt „greșelile, crimele sau delictele politice” de care se făcea vinovat. Veniamin Rosetti își apăra demnitatea ecleziastică, solicitând repararea prestigiului său și repunerea lui în vechile drepturi, până când „un tribunal superior imparțial și echitabil” va pronunța o sentință în ceea ceprivește. Arhiereul nega orice acuzații
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
la căminele culturale sătești și la caravanele cinematografice și să se țină seama la alegerea acestora de influența religiei asupra unui număr Însemnat de țărani muncitori; să se exploateze cu grijă cazurile de imoralitate; să se acorde o atenție deosebită delictelor de drept comun săvârșite de călugări și călugărițe. Unele din aceste cazuri vor trebui să constituie chiar obiectul unor articole din presa locală”. Călugărilor și călugărițelor care doreau să iasă din mănăstire urma să li se asigure loc de muncă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
și Sușnevița unde se află comunitatea Istro Românilor, ale ambasadorului României la Zogreb și ale Societății pentru Cultura Istroromânilor „Andrei Glavina” au rămas fără răspuns. Dealfel discriminarea față de români este generală. În Grecia a vorbi românește în public este un delict. În majoritatea țărilor balcanice, în zonele Ucrainene și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității. Discriminarea pozitivă acordată de Statul român a dus printre altele la un indice de școlarizare mai mare pentru minorități precum și un interes
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
origine aromână. Cu toate acestea, o politică retrogradă împiedică pe cei cca. 500.000 aromâni să aibă școli și biserici în limba maternă. În plină expansiune a idealului democratic, în Grecia a vorbi în public în limba aromână este un delict pedepsit de legi ale statului. Aceasta în timp ce comunitățile grecești din România au toată libertatea de exprimare, dreptul de a-și slăvi eroii chiar dacă unii dintre ei luptând pentru gloria Greciei au adus mari daune poporului român. Un membru de Onoare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
au dus măsurile fățișe de siguranță!... Vom aresta pe criminali la prima bănuială mai mult sau mai puțin întemeiată: frica de a ne înșela nu poate fi un motiv de a da putința să fugă unor indivizi bănuiți de un delict sau de o crimă politică, lucruri pentru care vom fi în adevăr neîndurători. Dacă s-ar putea însă, forțând puțin sensul lucrurilor, să admitem cercetarea motivelor în crimele ordinare, nu există scuză pentru persoanele care se ocupă de chestiuni din
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
acstui fenomen. Violența școlară este un fenomen mult mai larg, ce trebuie evaluat și cu ajutorul altor indicatori. Din acest motiv Jacques Pain reperează două tipuri de violență În mediul școlar: a)violențele “obiective”, care sunt de ordinul penalului (crime și delicte) și asupra cărora se poate interveni frontal; Poliția și Justiția sunt obligate În acest caz să colaboreze cu instituțiile școlare; băvioletele subiective, care sunt violente mai subtile, de atitudine, și care afectează climatul școlar. Sunt incluse aici atitudinile ostile, disprețul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Ca membru al Academiei Diplomatice Internaționale din Paris, și-a adus contribuții la elaborarea Dicționarului diplomatic. Cercetarea științifică, începută încă înaintea venirii la Iași, cu o profundă analiză a legislației penale din timpul respectiv, în lucrarea de peste 500 de pagini, Delicte îngăduite, va fi o constantă în preocupările lui V. V. Pella și se va materializa în lucrări și articole pe marginea unor legi apărute, cât și în contribuții la elaborarea unor proiecte de noi legi. Este autor și susținător al unor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
încă mulți ani puterea. în Bulgaria, Gorbaciov și KGB profită de evenimente pentru a-l înlătura, pe 10 noiembrie 1989 pe inamovibilul secretar general al PC bulgar Todor Jivkov; imediat după aceea, el este arestat, inculpat și condamnat pentru numeroase delicte. O opoziție democratică profită la rândul ei de aceasta pentru a se organiza, iar populația manifestează contra comuniștilor gorbacioviști care păstrează totuși controlul asupra situației. în vara anului 1991, guvernul comunist demisionează sub presiunea manifestanților care iau cu asalt sediul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fostei lor poziții sociale (aristocrați, preoți ortodocși, foști ofiței țariști etc.), ori politice (S-R, menșevici etc.), sau din cauza vreunei condamnări - sunt privați de acest prețios document, expulzați manu militari din orașe și vizați de deportare la cel mai mic delict - de exemplu, dacă se întorc clandestin acasă. Astfel, în 1933, țiganii de la Moscova sunt deportați la Tomsk, în Siberia. în februarie-martie 1935, 11.000 de familii aparținând fostelor elite țariste sunt expulzate din Leningrad. în 1935-1936, zonele frontaliere sunt „curățate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sunt trimiși pe front 2.500.000 de soldați. Dar, în octombrie 1941, numărul soldaților combatanți scade, din cauza pierderilor, la 2.300.000. Pentru a face față nevoii de efective, un decret din 12 iulie 1941 autorizează eliberarea condamnaților pentru delicte minore, adică aproape 600.000 de deținuți de drept comun. în contextul reconvertirii economiei, în care partea sectorului militar din venitul național trece de la 15% în 1940 la 55% în 1942, și în fața lipsei de mână de lucru, 30 de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
În vederea unei acțiuni eficace, această vastă problemă se pune astăzi În termeni tot mai stricți, În cadrul statelor care au adoptat o legislație numită „antirasistă”, prin drept și prin legile curente: țin de „rasism” atitudinile și comportamentele discriminatorii care sunt considerate „delicte” și sancționate ca atare prin lege. Așa se Întâmplă, de exemplu, Înlegislația franceză. Articolul 1 al Legii nr. 90-615 din 13 iulie 1990 spune următoarele: „Orice discriminare bazată pe apartenența sau neapartenența la un grup etnic, o națiune, o rasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discriminare și discriminările pe criterii de religie, cetățenie sau etnie), iar pe de altă parte, stabilirea unei interdicții. Interpretând literal textul articolului, am putea conchide că naționalismul este la fel de strict interzis ca și rasismul și că, prin urmare, constituie un delict. S-ar putea spune același lucru despre discriminarea etnică și despre orice formă de integrism sau de fundamentalism religios, inclusiv despre anticlericalism sau despre ateismul militant, Întrucât sunt forme de lipsă de respect față de anumite practici sau credințe religioase. Este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și intolerante. Rasismul a devenit numele implicit al tuturor „ismelor”, percepute ca având un același „aer de familie”. Toate par să țină, Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a devenit un delict, care trebuie pedepsit conform legii. Această reducție judiciară, această viziune strict represivă asupra a ceea ce numim „rasism” constituie o relativă noutate. Rasismul a devenit, În țările cu democrație liberală, În principal o problemă a avocaților și magistraților, cărora li se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu alte cuvinte, despre piețe și organizații, despre rețele de influență și despre relații. O abordare pluridisciplinară, care mobilizează, printre altele, antropologia, psihologia experimentală și sociolingvistica, a Început să se dezvolte În ultimii ani, Încercând să explice noile crime și delicte, cum sunt frauda electronică sau atentatele teroriste, accentul căzând pe o Întrepătrundere mai strânsă Între mediul de origine și istoria personală, diferențierea pe categorii și inițierea sau formarea indivizilor. G. F. & BECKER Howard (1985), Outsiders. Etudes de sociologie de la déviance
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domnește demagogia „spiritului tineresc”?; ă În sfârșit, o faptă poate fi „necivilizată” din dorința de a face rău; aceasta trebuie să atragă după sine o sancțiune fermă și clar explicată. Nu trebuie să ezităm În asemenea cazuri să vorbim despre delict. În fața unor astfel de provocări deliberate, „teama trebuie să treacă În cealaltă tabără”, cum spunea un magistrat. Prima insultă adusă unui profesor sau unui reprezentant al statului trebuie să antreneze imediat o sancțiune. În aceste cazuri, este periculos să continuăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]