3,498 matches
-
se notează următoarele forme: idealiștii îndrăgostiți, marii mistici, care de fapt nu interesează sfera psihopatologiei, ci numai bolnavii „deliranți mistici” diferiți de primii, inventatorii, reformatorii religioși de tipul „deliranților profetici” sau „mesianici”, care reușesc ca să inducă, prin sugestie colectivă, un delir în masă. Psihozele endogene atipice Acest grup de tulburări psihice a fost izolat de K. Kleist și K. Leonhard, care le-au dat această denumire. Psihozele endogene atipice au, ca „tablouri clinice”, o individualitate clinico-psihiatrică, iar în ceea ce privește evoluția lor, au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluții îndelungate a proceselor psihotice de tip endogen. În sensul acesta sunt menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele cazuri de evoluție gravă, îndelungată, a schizofreniei, stările demențiale consecutive evoluției unor procese psihotice din cursul delirurilor cronice, PMD se poate uneori, termina cu o stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a bolnavului și o stare de igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crize convulsive diverse, tulburări de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația tablourilor clinico-psihologice. Am afirmat că ele reprezintă o patologie paralelă sau o patologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proces psihopatologic, de factură psihotică, care a operat o modificare profundă într-un anumit „sector” al aparatului psihic sau al sistemului personalității globale a individului. De regulă, acest tip de modificări apar în urma evoluției psihozelor endogene (schizofrenie, PMD, psihoze schizo-afective, deliruri cronice sistematizate, epilepsie cu tulburări psihice etc.). Stările defectuale post-procesuale pot avea diferite aspecte psihopatologice în funcție de procesul psihotic care a acționat asupra sistemului personalității: defecte post-schizofrenice, defecte post-PMD, defecte post-delirante etc. 37. MODELE PSIHO-BIOGRAFICE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Viața unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie. Din cele de mai sus rezultă faptul că în geneza psihozelor colective stau două grupe de factori: sublimarea și descărcarea. Ambele procese au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie. Din cele de mai sus rezultă faptul că în geneza psihozelor colective stau două grupe de factori: sublimarea și descărcarea. Ambele procese au un caracter complementar și ele urmăresc eliberarea sau evitarea, respectiv descărcarea și sublimarea unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a reprezentat cauza unor grave conflicte între demonizați și autoritatea statală și ecleziastică; fapt care a dus la persecuția acestora, la culpabilizarea lor moral-religioasă și la condamnarea la moarte ca eretici. Formele cele mai cunoscute la sfârșitul Evului Mediu erau delirurile colective de tipul posesiunii demoniace cu caracter de contagiune epidemică, extrem de rapidă și de extinsă ca difuziune: posesiune, demonolatrie, demonopatie, vrăjitorie etc. Ele aminteau, în epoca la care facem referință, de „ritualurile bahice” și de „cultul coribanților” din Antichitatea clasică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasă (epidemiile de la Loudun și cele de la Saint-Medard etc.). Psihiatria secolul al XIX-lea aduce numeroase contribuții la studiul manifestărilor psihotice cu caracter colectiv. Termenul sub care circulă aceste manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este cel de deliruri colective. Începe să se vorbească despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este cel de deliruri colective. Începe să se vorbească despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să găsească relațiile dintre ele pentru a le clarifica natura. Din multitudinea de cercetări vom menționa ca direct implicate în tema de care ne ocupăm, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide și P. Guiraud. E. Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din multitudinea de cercetări vom menționa ca direct implicate în tema de care ne ocupăm, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide și P. Guiraud. E. Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă aspectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță construite în decursul istoriei culturale a umanității și care pot fi în egală măsură întâlnite în contextul delirului bolnavilor schizofrenici. Ne aflăm la limita a două planuri în care factorii culturali au o valoare formativă puternică. Este vorba de planul rațional și de planul iraționalului. Privită din perspectiva culturală, sănătatea mintală ca și nebunia sau boala psihică, ne
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului care afectează raporturile sale cu realitatea, acțiunile, comunicarea și conduitele; este o schimbare în planul valorilor morale și culturale, prin negarea acestora, mai mult chiar, prin încercarea de a le schimba, înlocuindu-le cu altele așa cum vedem în cazul delirului. Modul de „a gândi delirant” este o „contrazicere” sau chiar o „negare” flagrantă a rațiunii logice. Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă universul interior al paranoicului, al schizofrenicului, al parafrenicului. La fel poate fi etichetată gândirea obsesională sau delirul melancolic, ca absurde și negative, dar ele reprezintă totuși „modalități de gândire” ale unei ființe umane. Dar între rațiunea logica și gândirea delirantă este o „ruptură” pe care o vedem, dar pe care nu o putem înțelege. Sunt lucruri absolut
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raportul dintre vis și realitate, sau cu relația dintre real și ireal. Realul și irealul, deși paralele, nu sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
real și ireal. Realul și irealul, deși paralele, nu sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al umanului”. Înțelegerea medicală a nebuniei ca boală psihică este, în final, o „tehnică” de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al umanului”. Înțelegerea medicală a nebuniei ca boală psihică este, în final, o „tehnică” de gândire diagnostică și de practică terapeutică. Dar aceasta nu acoperă în întregime problema. Nebunia trebuie înțeleasă ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituțional, dând impresia unei regresiuni la formele ancestrale de evoluție. Déja vu: falsa impresie sau iluzia patologică de „a recunoaște” lucruri, fenomene, persoane, situații sau fapte văzute sau trăite anterior. Este înrudită cu fenomenele similare: „déja connue”, „déja vécu” (paramnezie). Delir: tulburare de gândire sistematizată în jurul unei teme centrale sau difuză, nesistematizată, în opoziție flagrantă cu realitatea, de care bolnavul este ferm convins și care are un caracter ireductibil. Este o tulburare intelectuală. Demență: deteriorare psihică globală caracterizată printr-o slăbire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]