3,261 matches
-
reprezenta apărătorul tratatelor de pace“. Revista “Revue d’ histoire diplomatique“ în numărul 4 (octombrie - decembrie 1936) își exprima nedumerirea în legătură cu demiterea lui Titulescu care dăduse naștere la o “stupefacție generală”. Constatăm că presa franceză a acordat o atenție majoră momentului demiterii lui Nicolae Titulescu, majoritatea periodicilor subliniind personalitatea și prestigiul acestuia. Cauza principală a înlăturării din funcția de ministru de externe a fost considerată intervenția Germaniei. Totodată cele mai multe dintre periodice au subliniat faptul că politica externă românească nu se va modifica
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dintre periodice au subliniat faptul că politica externă românească nu se va modifica după înlocuirea lui Titulescu. Dropped” și în cel de la 1 septembrie 1936 intitulat “M. Titulescu’s Fall”214, amintea de mandatul de ministru de externe și despre demiterea lui Titulescu, văzută de englezi ca pe o lovitură dată lui Titulescu și sistemului de securitate colectivă, consemnând și hotârârea României de a nu schimba coordonatele politicii externe. Ediția de la 31 august 1936 a “Daily Herald” sublinia că demiterea lui
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
despre demiterea lui Titulescu, văzută de englezi ca pe o lovitură dată lui Titulescu și sistemului de securitate colectivă, consemnând și hotârârea României de a nu schimba coordonatele politicii externe. Ediția de la 31 august 1936 a “Daily Herald” sublinia că demiterea lui Titulescu “este un gest important, cu toate asigurările guvernului că politica sa va continua neschimbată”. În continuare se preciza faptul că mișcarea filogermană a crescut “continuu” în România, iar Franța a pierdut pe “cel mai sincer, cel mai demn
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de la București tolera activitatea acestei organizații de extremă dreapta. Articolul se încheia cu constatarea potrivit căreia în urma înlăturării lui Titulescu , Franța “a pierdut una din ultimele alianțe de valoare din Balcani “215. În aceeași zi, “Daily Telegraph” considera că prin demiterea lui Titulescu, regele Carol al II lea și primul ministru Tătărăscu “deschid calea unor mari schimbări atât în politica României cât și în situația generală europeană”216. În ziua următoare, periodicul considera că Titulescu a fost înlăturat din guvern “în urma
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mai multe ori cu demisia cu scopul “de a - și realiza politica”. Se arăta că “azi nu i-a mai fost nici permis să demisioneze. A fost aruncat peste bord fără ceremonie”. În continuare, ziarul atrăgea atenția asupra faptului că demiterea lui Titulescu dădea naștere la discuții pe plan internațional deoarece acesta era o personalitate, era “simbolul unei politici” (de securitate colectivă n. ns.), era “omul menținerii tratatelor de pace la a căror redactare a contribuit”, era omul alianței cu Franța
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
omul care se pronunța pentru menținerea statusquo -ului european“. Se reliefa faptul că “la Geneva a avut o situație unică. Pozițiunea sa ca reprezentant al Micii Înțelegeri îi dădea autoritatea unui reprezentant de mare putere”. Ziarul conchidea că la originea demiterii lui Titulescu se afla politica acestuia “favorabilă înțelegerii cu Franța și Rusia”219. În numărul de la 1 septembrie 1936, periodicul “Star”, în articolul “Un pilot aruncat peste bord”, opina că demiterea lui Titulescu apare “ca o lovitură germană”. Se sublinia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
reprezentant de mare putere”. Ziarul conchidea că la originea demiterii lui Titulescu se afla politica acestuia “favorabilă înțelegerii cu Franța și Rusia”219. În numărul de la 1 septembrie 1936, periodicul “Star”, în articolul “Un pilot aruncat peste bord”, opina că demiterea lui Titulescu apare “ca o lovitură germană”. Se sublinia acțiunea titulesciană în vederea dizovării “gărzilor fasciste din România“. Concluzia era că prin înlocuirea ministrului de externe român, guvernul de la București “se alipește azi blocului fascist din Europa Centrală”220. “ Manchester Guardian
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Centrală”220. “ Manchester Guardian” (1, 2 septembrie 1936), “NewsChronicle”(1septembrie1936),“DailyInde pendent “ (1 septembrie 1936),“Manchester Evening News“ (1 septembrie 1936), “Glasgow Herald“(2 septembrie 1936), “Sheffield Telegraph“ (2 septembrie 1936) și “The Scotsman” (2 septembrie 1936) reliefau faptul că demiterea lui Nicolae Titulescu era rezultatul atitudinii negative a Germaniei și Italiei față de politica promovată de acesta, că acestă înlocuire situa România în rândul statelor fasciste europene, că statul român urma să adopte o atitudine “mai independentă față de Franța”, că lipsa
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
față de Franța”, că lipsa lui Titulescu “apropie rapid nouri de furtună “ și că ministrul de externe român “a fost o forță de stabilizare în Europa Centrală “. La Oxford, revista “Survey of International Affairs”, apreciind personalitatea lui Titulescu, arăta că vestea demiterii acestuia a fost primită cu dezaprobare la Geneva, Paris și Moscova și cu satisfacție la Roma și Berlin. Se poate constata că în general presa engleză aprecia activitatea titulesciană și considerau că motivul principal al demiterii era reprezentat de intervențiile
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu, arăta că vestea demiterii acestuia a fost primită cu dezaprobare la Geneva, Paris și Moscova și cu satisfacție la Roma și Berlin. Se poate constata că în general presa engleză aprecia activitatea titulesciană și considerau că motivul principal al demiterii era reprezentat de intervențiile Germaniei și Italiei. Presa poloneză a făcut aprecieri defavorabile la adresa lui Titulescu. “Kurjer Warszawski” în numărul de la 30 august 1936, arăta că demiterea ministrului de 221 Ibidem. 125 120 externe român va reprezenta “începutul unor schimbări în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
că în general presa engleză aprecia activitatea titulesciană și considerau că motivul principal al demiterii era reprezentat de intervențiile Germaniei și Italiei. Presa poloneză a făcut aprecieri defavorabile la adresa lui Titulescu. “Kurjer Warszawski” în numărul de la 30 august 1936, arăta că demiterea ministrului de 221 Ibidem. 125 120 externe român va reprezenta “începutul unor schimbări în politica internă a României dar totodată, și începutul unor schimbări profunde a politicii externe românești atât în ceea ce privește raporturile cu Franța cât și cele cu Mica Înțelegere
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
poloneze“ și un obstacol în calea apropierii “și mai mare de Polonia“. Periodicul susținea că România se va îndepărta de sovietici , dar va încerca să îmbunătățească relațiile cu Italia, foarte reci în perioada ministeriatului lui Titulescu 225. “Dziennik Polski” considera demiterea diplomatului român ca un eveniment “de mare importanță“ și reamintea ideea titulesciană a unei apropieri româno - sovietice, că devenise “un aderent înfocat al Societății Națiunilor și al doctrinei securității colective“ care eșuase. Ziarul concluziona că politica securității colective sprijinită de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
negativă în România , atât din partea Gărzii de Fier, “naționaliste și antisemite”, cât și din partea altor cercuri importante. Presa poloneză îi reproșa lui Titulescu apropierea de Uniunea Sovietică și răcirea relațiilor cu Polonia. Ziarele din Italia au primit cu satisfacție vestea demiterii lui Titulescu amintind episodul în care ministrul de externe român ceruse aplicarea sancținilor la adresa statului italian în timpul războiului italo - abisinian. La 30 august 1936 , periodicele italiene au publicat doar lista noului guvern de la București fără a face alte comentarii. Excepția
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
o surpriză deorece poziția acestuia era nesigură încă din prima jumătate a lunii iulie 1936. Se făcea referire, desigur, la intenția de a demisiona a ministrului român de externe de la 11 iulie 1936. În continuare ziarele italiene considerau că motivul demiterii era reprezentat de faptul că Titulescu “era nemulțumit de actualul cabinet” și ar fi dorit ca acesta să fie înlocuit “cu un guvern național - țărănist”228. La 1 septembrie 1936 periodicele italiene au reprodus aprecierile presei germane care primise cu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
orientare”229. “Corriere dela Sera” a reluat știrea cu privire la mișcarea produsă în diplomația României, respectiv la ambasadele de la Roma, Berlin , Varșovia și Moscova 230. La 2 septembrie 1936, “Giornale d' Italia” a reprodus acuzațiile aduse României de “L' Humanite” în legătură cu demiterea lui Titulescu iar în aceeași zi “Tribuna” în cadrul articolului “Greșelile și artificiile lui Titulescu” sublinia politica de apropiere de Uniunea Sovietică, promovată de acesta, nu ar fi corespuns “sentimentelor naționale ale poporului român” și că s-ar fi soldat cu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dacă - așa cum totul face să se creadă - politica externă românească va fi hotărât orientată spre Roma, far care răspândește lumină în lumea întreagă și care atrage azi și România“. Putem spune că, în general, ziarele italiene au privit cu satisfacție demiterea lui Titulescu totodată invitând România să se apropie de Roma în cadrul relațiilor internaționale. Potrivit lui Constantin Xeni, Titulescu își plătea articolele favorabile din presă, mai ales din cea străină: “...grija lui neîncetata de a câstiga prin toate mijloacele amabilitatea sau laudele
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
sa-i ceara orice. Iar jurnalistul străin facea din el ce vroia! Când s-ar ști vreodată ce valută forte s-a cheltuit cu presa străină, am ramâne realmente uimiți”. Cu toate acestea, din comentariile presei românești și străine în legătură cu demiterea lui Titulescu câteva concluzii generale importante: în primul rând acest moment a avut un puternic ecoul pe plan internațional; în al doilea rând Titulescu era considerat unul dintre cei mai importanți diplomați ai vremii ; în al treilea rând, fostul ministru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
celei a primului - ministru Tătărăscu; implicarea lui Titulescu în problemele interne românești; invidia unor politicieni români față de prestigiul său. Marea majoritate a periodicilor străine considerau că după înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească nu se va modifica în mod semnificativ. Demiterea lui Titulescu a fost analizată de cel puțin 200 de periodice din 20 de țări, momentul fiind apreciat ca unul de importanță internațională 233, dovadă fiind și ecoul puternic pe care l-a avut acest eveniment. Concluzii Concepția politică a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Pe această linie, a conservării păcii generale se înscriu și eforturile diplomatice depuse de Nicolae Titulescu în cadrul Conferinței dezarmării, desfășurată la Geneva, unde acesta a susținut punctul de vedere francez, ca o premisă fundamentală a realizării scopului acestei conferințe. În ceea ce privește demiterea lui Nicolae Titulescu din funcția de ministru de externe al României considerăm că acest moment a avut trei cauze majore: politica de securitate colectivă promovată de Titulescu considerată ca nefiind “de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil pe Titulescu. Ca urmare diplomatul român 22 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al României la Londra. Titulescu considera pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietică unul umilitor pentru România deoarece Moscova
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice aveau date despre o iminentă demitere a lui Titulescu, fapt care s-a petrecut la 29 august 1936 100 . Se știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul potrivit “ pentru efectuarea schimbării respective . Cei doi au profitat și de faptul 100 Em. Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 139. 66 63 că în momentul demiterii , Titulescu nu se afla în țară 101 . Înlăturarea acestuia din funcția de ministru de externe al României a reprezentat o grea lovitură dată diplomației românești și internaționale deoarece se încheia o etapă importantă a acesteia caracterizată prin inițiativă, consecvență, dinamism
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
inițiativă, consecvență, dinamism și prestigiu internațional. Înlocuitorul său,Victor Antonescu “un mediocru lipsit de prestigiu “, nu a reușit să se ridice la nivelul faimei titulesciene 102 . În urma acestui eveniment Uniunea Sovietică a declarat că nu mai putea fi semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatu Ă, Iași, Editura Junimea, 1982, p.133. 67 64 Referindu-se la această demitere, Manuilski, un reprezentant al guvernului sovietic declara: ”Mare prostie au făcut guvernanții români, burghezia română și Carol al II-lea ... dacă nu l-ar fi dat afară din guvern pe Titulescu în vara anului 1936, este foarte probabil că pactul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]