3,354 matches
-
chiar dacă acesta ratase atentatul, dar aș fi fost adus în fața tribunalului și aș fi declarat răspicat că „singurul meu regret este acela de a fi ratat executarea unui trădător”. Aș fi fost condamnat la moarte, aș fi scăpat printr-o deportare la Mathausen... Acum, când știu ce-mi poate pielea, tot n-aș renunța la metempsihozele visate în copilărie. Acum, Colette se întâlnește cu magistrații din Rezistență, cu cei care l-au judecat, se pun benzile din ’41, se ascultă din
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
luminii în fiecare seară au avut, spune Cezar, latura lor bizar-pozitivă, de care puștii profitau din plin. Iată cum, într-o nouă formă literară, emerge un nou ade văr : adevărul generațiilor mai tinere, care n-au cunoscut ororile Canalului, ale deportărilor, și care-au trăit în lumea comunistă ca viermele-n hrean. Eu însumi pot da seamă de adevărul acestei per spective. La prima ieșire în străină tate, în 1990, la Paris, am spus în fața unei săli pline de cei care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-l cam rasolise în Asfalt tango. Filantropica este în același timp un divertisment popular, un film subversiv și un (paradoxal) manifest de autor, acela prin care demonstrezi că poți face cinema de calitate fără a-ți pierde publicul sau individualitatea. Deportări, debarcări etc. Train de vie (Trenul vieții) al lui Radu Mihăileanu este istoria peripețiilor unei comunități de evrei care decid să se deporteze cu trenul în Palestina dintr-o Europă de Est amenințată de nazism ; dincolo de meritele tehnice (un montaj
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Trenul vieții e filmul care i-a adus regizorului Radu Mihăileanu succesul de public și de critică pe care îl aștepta. E un scenariu care pornește de la o idee formidabilă : în 1942, o comunitate de evrei organizează un tren al deportării care să-i ducă în Palestina ! După spusele regizorului, scenariul era cunoscut de Roberto Benigni, care fusese solicitat să joace unul dintre rolurile principale ; Benigni a refuzat, dar filmul său, La vita e bella cu o poveste oarecum asemănătoare , avea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în serial ................................ 204 Căderea tovarășei arhitect ............................................... ...... 209 Atenție : regizor periculos aplecat în afară ! ....................... 212 Un kitsch perfect ............................................... ..................... 215 Alla gloria militar ............................................... ........................ 218 Un film urgent ............................................... ......................... 222 Un road-movie imobil ............................................... ................ 224 Grenada de la Jean Monnet .............................................. 226 O comedie în locul dramei ............................................... .... 228 Deportări, debarcări etc. ............................................... ......... 231 Evrei naziști ............................................... .............................. 234 R.P.R. face ordine ............................................... .................... 236 Duru-duru ............................................... ............................. 239 Adevăr și fals în Revoluția din Decembrie ........................ 241 Omul din umbră ............................................... ...................... 244 Scuipatul pe ecran ............................................... ................... 246 Dumnezeu cu Ro-mila ............................................... ............ 248 Filme românești. Vai ! ............................................... ............. 250 Ce tristă fascistă... ............................................... .................... 252
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trecute pe inventarul de confiscare. Făcuse contestație pentru ele, intrând într un proces cu statul, pe care îl va pierde după 4 ani de amânări. Statul ofensat o va pune în iulie 1953 pe o listă pentru dislocare, adică pentru deportare în Bărăgan. Însă Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu era pe atunci o mamă fericită: după ani de insistențe inutile ca fiica ei să se căsătorească cu Georges Rosetti, sau cu altcineva, numai să se căsătorească, Monica Lovinescu făcuse, în mai 1952, mult dorita
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fiind „elemente de disoluție și ruină”. „Evreii - conchidea Crainic - sunt o primejdie permanentă pentru orice stat național” <endnote id="(602, p. 246)"/>. La rândul său, În 1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este el Însuși un aspect care completează această imagine. Portretul fizic 1. Nas coroiat, buze groase „Chip de Silen” În primăvara anului 1993, pentru filmul său Lista lui Schindler, regi- zorul american Steven Spielberg a filmat În Cracovia episoadele cu deportarea evreilor din ghetoul orașului (desfășurată În martie 1943). Pentru a angaja figurația adecvată, s-au pus afișe care anunțau că se caută „figuranți având un chip cu profil evreiesc” (Le Monde, 11 mai 1993 ; <endnote id="cf. 406, p. 265
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regimul Antonescu, și care-l bătea pe vecinul său evreu, numindu-l - nu e de mirare - „jidan Împuțit” <endnote id="(696, pp. 128-130)"/>. Lexicul propagandei naziste era dominat de termeni care exprimau curățenia și purificarea etnică. Probabil că nu Întâmplător deportarea evreilor era numită În Germania lui Hitler prin termenul eufemistic Säuberung („igienizare”) <endnote id=" (729)"/>, iar sterilizarea celor „degenerați” era considerată ca fiind o acțiune de „igienă a rasei” <endnote id=" (742, p. 72)"/>. În mai 1944, ministrul de Interne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străzi. Orice substanță contagioasă, orice posibilitate de infecție au fost Îndepărtate de pe trupul națiunii. În această problemă guvernul va continua să ia măsuri...” <endnote id="(728, p. 267)"/>. Tot În termeni igienico-sanitari este prezentată propagandistic „salubrizarea” Odessei, odată cu exterminarea și deportarea evreilor de către trupele române : „În oraș au intrat armatele române, iar În urma lor administrația românească. Și ghivoltul evreiesc a Încetat. Odessa a Început să-și cicatrizeze rănile și să se curețe de murdăria acumulată În timpul multor ani. Mirosul respingător specific
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
instaurarea guvernului Sztójay (22 martie 1944), a fost emisă o ordonanță guvernamentală privind obligativitatea purtării de către evrei a stelei galbene cu șase colțuri. A urmat o cascadă de ordonanțe antievreiești : confiscarea Întregii averi, interzicerea oricărei activități intelectuale, comerciale sau industriale, deportarea evreilor În capitale de județ, internarea lor În ghetouri etc. Sub directa Îndrumare a lui Albert Eichmann Însuși, totul s-a desfășurat fulgerător : În două săptămâni, Între 16 mai și 3 iunie 1944, au fost deportați la Auschwitz 151.180
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
galbenă». Am cerut cetățenia israeliană În 1974, la un an după războiul de Yom Kippur, așa cum ar fi trebuit să port steaua galbenă În 1942” <endnote id="(379)"/>. Șocat de stigmatizarea evreilor din Paris, dar și de destinul lor după deportare, Emil Cioran și-a exprimat sentimentele În felul său, paradoxal și aforistic : „Fapta cea mai gravă comisă de naziști nu sunt lagărele de concentrare, ci steaua galbenă. E mai puțin grav să fii ucis decât să fii umilit” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aflat la putere și intitulat Grossdeutschland („Germania Mare”) e nevoit să-i cheme pe evrei Înapoi <endnote id="(700, p. 40)"/>. Un film omonim după romanul lui Bettauer a fost realizat În 1924 de regizorul Karl Breslauer. Sinistrele imagini cu deportarea evreilor În trenuri pentru vite (o ficțiune În 1924) dovedesc o formidabilă intuiție a regizorului. După modelul acestei cărți, un romancier german, Arthur Landsberger, a publicat În 1925 un roman asemănător, intitulat Berlinul fără evrei (Berlin ohne Juden). Cei doi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
autoritățile române și germane ca evreii „necesari din punct de vedere al utilității publice” (mai ales meseriașii, dar și „intelectualii și oamenii de artă [...], specialiștii din toate ramurile industriei, medicii, inginerii, precum și cei din sistemul judiciar”) să fie scutiți de la deportare. S-au făcut trieri, s-au completat liste, s-au Împărțit autorizații (inclusiv așa-numitele „autorizații Popovici”), astfel că au fost salvați de la deportare (unii doar temporar) circa 20.000 de evrei „importanți pentru economie” din cei 50.000 de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
specialiștii din toate ramurile industriei, medicii, inginerii, precum și cei din sistemul judiciar”) să fie scutiți de la deportare. S-au făcut trieri, s-au completat liste, s-au Împărțit autorizații (inclusiv așa-numitele „autorizații Popovici”), astfel că au fost salvați de la deportare (unii doar temporar) circa 20.000 de evrei „importanți pentru economie” din cei 50.000 de evrei ai orașu lui. Din această cauză, Traian Popovici a fost numit „jidovitul”, iar În mai 1942 a fost destituit. După război, În Israel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doilea război mondial românii i-au acuzat pe evrei de trădare, de spionaj În favoarea sovieticilor și de complicitate cu inamicul. Astfel de Învinuiri au fost folosite pentru a justifica declanșarea pogromului de la Iași, exterminarea evreilor ieșeni În „trenurile morții” și deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina În lagărele din Transnistria <endnote id="(811)"/>. Învinovățirea evreilor de duplicitate, trădare și colaborare cu inamicul nu a fost specifică României. Din aceleași motive, În 1915, autoritățile țariste au deportat din zona frontului peste 500
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de o parte, printr-o eficientă politică de românizare, pentru care a adoptat inițiative legislative, măsuri administrative, cu o puternică motivație de utilitate economică și socială, iar, pe de altă parte, prin măsuri excepționale, mai ales de evacuare și de deportare a evreilor, care de altfel, se înscriu în condițiile de oportunitate, generate de contextul internațional dat de desfășurarea celui de-al doilea război mondial. În acest sens, intenționăm să facem câteva precizări referitoare la: concepția generalului Ion Antonescu față de „problema
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Zeletin. Din anul 1940, românizarea devenea un obiectiv național, care a fost continuat și după înlăturarea legionarilor de la 620 vezi Legislație, motivarea Statutului evreilor. 621 Pe marginea prăpastiei..., vol.I, p.165. 622 În recensământul din primăvara anului 1942, după deportările din sudul Bucovinei, s-a constatat că pe teritoriul fără teritoriile pierdute, trăiau 272409 evrei. 169 putere. Guvernul național legionar s-a remarcat prin fermitatea înfăptuirii ei, prin metode de acțiune, prin orientarea ei exclusiv împotriva evreilor. Pentru legionari, românizarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
informații despre situația Bucovinei de la data recuceririi nordului Bucovinei și până azi, această parte a Bucovinei a rămas într-un vid de legalitate, starea ei este extrem de dăunătoare și compromite autoritățile de stat. Se simte lipsa unor reglementări în ceea ce privește persoanele. Deportările și asasinatele în masă practicate de fostul regim sovietic, au dus la dispariția unei părți mari din populație. În urma acestora au rămas bunuri vacante: imobile care nu sunt supuse la impuneri fiscale, industrii și întreprinderi care nu produc, averi mobiliare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avem o presă dirijată, într-un stat dirijat, presa e colaboratoarea zilnică a guvernului, o presă decentă. Enunțarea principiilor și punerea lor în practică erau lucruri diferite. Regimul Antonescu a avut o evidentă componentă antievreiască. A aplicat „purificarea etnică”, prin deportarea și internarea în lagăre în Transnistria a evreilor din Basarabia și Bucovina de Nord. A scos pe evrei din viața economică, administrativă, culturală, din școli și spitale, urmărind izolarea acestora de restul locuitorilor. A dispus confiscarea proprietăților urbane și rurale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
general al taberelor și coloanelor de muncă obligatorie de folos obștesc, de acord cu Marele Stat Major. Taberele se aflau sub comandă militară și funcționau conform disciplinei militare, cu aplicarea de sancțiuni severe - de la pedeapsa corporală, internarea în lagăr și deportarea cu familia în Transnistria, până la aplicarea pedepsei cu moartea. Este de înțeles că, desfășurarea muncii obligatorii a evreilor, sub precizarea sancțiunilor severe care puteau fi aplicate, a constituit o permanentă amenințare și primejdie pentru viața lor. Regimul muncii obligatorii la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că și autoritățile au încurajat atitudinea de ostilitate a românilor față de evrei și au impus o izolare a evreilor pentru că, erau convinși că evreii sunt elemente periculoase pentru siguranța statului. În acest context trebuie înțelese măsurile excepționale, privind evacuarea și deportarea evreilor, de altfel, măsuri grăbite, prost organizate, mai mult, pentru a nu pierde oportunitatea oferită, după intrarea României în război împotriva Uniunii Sovietice, de conjunctura internațională pentru soluționarea „problemei evreiești” la inițiativa Germaniei. Dr.Wilhelm Filderman adresează Conducătorului statului memorii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
oportunitatea oferită, după intrarea României în război împotriva Uniunii Sovietice, de conjunctura internațională pentru soluționarea „problemei evreiești” la inițiativa Germaniei. Dr.Wilhelm Filderman adresează Conducătorului statului memorii și scrisori în care, susține nevinovăția populației evreiești și roagă, cu insistență, oprirea deportărilor. Astfel, la 9 octombrie 1941, adresează rugămintea. În memoriul din 11 octombrie 1941 afirma: este moartea, moartea fără vină, fără altă vină decât aceea de a fi evrei. Vă implor să nu lăsați ca o asemenea zguduitoare tragedie să se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
l-a rugat să intervină pentru readucerea deportaților, menționând că, printre ei se află și evrei din Regat, veterani de războaiele țării, decorați, invalizi, orfani de război. La 19 octombrie 1941, într-o scrisoare către Mareșal, sublinia natura ilegală a deportărilor, care s-a extins în Bucovina de Sus și județul Dorohoi: „Eu nu am apărat și nu apăr pe cei vinovați...vinovații să-și ia pedeapsa. Eu apăr numai pe cei nevinovați și pe cei pe care o măsură administrativă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
spitalicească. Mai mult, chiar localurile școlilor au fost rechiziționate. Sediul Comunității era în strada Al.I.Cuza, nr.13. În situația trimisă Primăriei Dorohoi în noiembrie 1941, se preciza că „numărul membrilor înscriși în Comunitate a scăzut după măsura evacuării/deportării populației evreilor din Dorohoi, ds.17/1941. Conducerea comunității evreilor din Dorohoi a luat măsura funcționării unei singure școli primare mixte cu sediul în localul comunității din str.Petru Rareș, nr.35; corpul didactic era compus din șase învățători, iar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]