4,073 matches
-
judecă în mod negativ adolescentul, ceea ce poate amplifica percepția negativă pe care acesta o are despre sine. Adolescentul dezvoltă sentimentul că este neînțeles (ceea ce nu este greșit) și se simte din ce în ce mai izolat, ceea ce accentuează mai mult și întreține apoi starea depresivă. Într-o abordare mai profundă, ni se pare că unii părinți lasă, într-o manieră inconștientă, ca adolescentul să facă depresie, pentru a denunța mai bine astfel unele dintre problemele lor pe care nu îndrăznesc să le exprime singuri: depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de domiciliu: ea a lăsat în urmă o parte din ambițiile sale profesionale, dar nu îndrăznește să spună aceasta soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie însăși. Depresia lui Julien spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o parte din ambițiile sale profesionale, dar nu îndrăznește să spună aceasta soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie însăși. Depresia lui Julien spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie însăși. Depresia lui Julien spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei legături intense încărcate de anxietate caracterizează adesea trecutul acestor adolescenți deprimați sau anxio-depresivi. CHARLES - TERAPEUTUL DEPRESIEI MATERNE Charles, 17 ani, prezintă de aproximativ doi ani o stare depresivă cu aspect distimic cu eșec școlar (două repetări succesive ale anului școlar), deși este interesat de școală și dorește să devină profesor ca și mama sa: acest eșec arată ambivalența lui Charles în acest raport de identificare conflictual. Mama sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un „dar de la ceruri”, nașterea lui Charles a făcut-o fericită după mulți ani de căsătorie. Bebeluș și apoi copil instabil și agitat, dar strălucitor și provocator, Charles și-a „îngrijit” mult timp mama. Aceasta a recunoscut bineînțeles imediat simptomele depresive la Charles negându-le în același timp, apropiindu-se de fiul său pentru a-l susține în pregătirea școlară. Totuși, ea nu se poate abține să nu intre în camera acestuia pentru a răscoli și a căuta scrisorile de dragoste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acestuia pentru a răscoli și a căuta scrisorile de dragoste pe care acesta le primește: element caracteristic, Charles se împacă relativ cu aceste intruziuni maternale care concretizează bine această relație conflictuală mamă-fiu, legătură de susținere reciprocă în fața amenințării de prăbușire depresivă. Charles îl agresează verbal pe tatăl său, îi reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
intruziuni maternale care concretizează bine această relație conflictuală mamă-fiu, legătură de susținere reciprocă în fața amenințării de prăbușire depresivă. Charles îl agresează verbal pe tatăl său, îi reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită de cea observată în patologiile depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această relație conflictuală mamă-fiu, legătură de susținere reciprocă în fața amenințării de prăbușire depresivă. Charles îl agresează verbal pe tatăl său, îi reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită de cea observată în patologiile depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene, câteodată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tatăl său, îi reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită de cea observată în patologiile depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene, câteodată de părintele însuși, ceea ce în mod subtil întărește legătura narcisiacă identitară și, în consecință, baza narcisiacă a adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relațională importantă și o stare anxio-depresivă cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă a unei organizări histerofobice. Prin timiditate, probleme cu somnul, angoase de separare, tatăl se identifică masiv cu fiul și îl aduce la consultație spre a fi „îngrijit” pentru ca acesta să nu ajungă să aibă aceleași probleme ca el însuși. Astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unuia dintre părinți față de perechea sa și o deplasare masivă a afectelor și așteptărilor către unul dintre copii. Este evident că este vorba aici de o problematică nevrotică parentală. ALAIN - LEGATURA DE PROXIMITATE MAMĂ-FIU Alain, 16 ani, prezintă o stare depresivă gravă și a avut succesiv două tentative de suicid, dintre care ce-a de a doua prin spânzurare a fost cât pe ce să reușească. El are o legătură de o extremă complicitate-proximitate cu mama sa, care este plină de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
secundare evidente; ei nu pot, nici unul nici altul, să se sprijine pe celălalt părinte, care este descalificat și devalorizat, pentru a se desprinde din această relație. Obstacolul acesta amenință să blocheze procesul transformărilor din adolescență, conducând la apariția diferitelor stări depresive descrise mai înainte. CONDIȚII DE MEDIU ȘI EVENIMENTE DE VIAȚA Analiza epidemiologică a populațiilor clinice la fel ca și anchetele asupra populației generale arată, din ce în ce mai clar, influența unor factori de mediu și a celor care țin de „evenimente de viață
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înainte. CONDIȚII DE MEDIU ȘI EVENIMENTE DE VIAȚA Analiza epidemiologică a populațiilor clinice la fel ca și anchetele asupra populației generale arată, din ce în ce mai clar, influența unor factori de mediu și a celor care țin de „evenimente de viață” asupra stărilor depresive ale adolescentului. Totuși, este necesar să privim aceste lucruri cu o oarecare prudență: aceste evenimente de viață nu trebuie înțelese ca niște factori de cauzalitate liniari ci ca niște factori de risc al căror cumul și repetare par să aibă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995) au o părere puțin diferită asupra acestei probleme. Pentru ei, adolescenții deprimați n-au trăit mai multe evenimente negative decât ceilalți, dar cele pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de viață negative și a stresului, în special a celor cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia primei identificări, existenței tulburărilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia primei identificări, existenței tulburărilor co-morbide, în particular tulburări obsesiv-compulsive, evenimentelor de viață negative și disfuncțiilor neuroendocrine (Park și Goodyer, 2000). Procentul de recurență atinge 50% la un interval de 3-5
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capitolul 7). Studiile de urmărire arată un risc crescut de mortalitate prin sinucidere, de comportamente suicidare, de consum de substanțe, de evenimente de viață negative și mai ales de formare școlară sau profesională mediocră și de slabă adaptare socială. Continuitatea depresivă a depresiei pre-pubere apare mai puțin evidentă (vezi mai departe) chiar dacă a început să fie descris la adult un risc de tentativă de sinucidere, de tulburări bipolare și de consum de substanțe (Weissman și colab., 1999). CONTINUITATEA DEPRESIVĂ DIN COPILARIE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
socială. Continuitatea depresivă a depresiei pre-pubere apare mai puțin evidentă (vezi mai departe) chiar dacă a început să fie descris la adult un risc de tentativă de sinucidere, de tulburări bipolare și de consum de substanțe (Weissman și colab., 1999). CONTINUITATEA DEPRESIVĂ DIN COPILARIE LA ADOLESCENȚĂ Chiar dacă semiologia lor nu este strict superpozabilă celei a adolescentului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum înainte obiectul unui consens relativ (conferința consensului, 1997; Marcelli, 1998). Totuși, evoluția pe termen lung a acestor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lung a acestor depresii la copil rămâne în parte nesigură și dificil de evaluat, datorită rarității studiilor statistice aplicate asupra unui mare număr de cazuri și a numărului mare de situații clinice posibile. Vom înțelege ușor că evoluția unui episod depresiv, chiar grav dar unic, secundar unei separări neașteptate, tranzitorii, și care nu se va mai repeta, la un copil de 18 luni-2 ani, poate fi sensibil diferită de evoluția episoadelor depresive secundare unor separări iterative în cadrul unor conflicte familiale repetate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clinice posibile. Vom înțelege ușor că evoluția unui episod depresiv, chiar grav dar unic, secundar unei separări neașteptate, tranzitorii, și care nu se va mai repeta, la un copil de 18 luni-2 ani, poate fi sensibil diferită de evoluția episoadelor depresive secundare unor separări iterative în cadrul unor conflicte familiale repetate, ce marchează toată copilăria mică încă de la naștere. În mod identic, evoluția unei depresii anaclitice a unui bebeluș de 18 luni riscă să fie foarte diferită de evoluția unei depresii la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fac cel mai adesea referiri îl găsim pe cel al lui Nissen (1992). Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copilului, încearcă să urmărească evoluția diverselor sale cazuri clinice. Unii copii au fost astfel urmăriți până la adolescență. Reamintim că acest studiu a fost efectuat pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]