1,930 matches
-
manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe fiecare genunchi și umăr, cum și pe creștet, se stingea câte un cărbune pronunțându-se și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe fiecare genunchi și umăr, cum și pe creștet, se stingea câte un cărbune pronunțându-se și descântecul: „Cum se stinge cărbunele în apă, așa să se stingă răul din corpul lui (se pronunță numele celui bolnav) și să rămână (numele) curat, luminat, ca argintul strecurat, de la Maica Precistă lăsat”. La urmă se dădea celui bolnav să bea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele. Deasupra unei oale așezate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și punându-l jos spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită celui nou- născut. Moașa „atotcunoscătoare”, era cea care se îngrijea de sănătatea și viitorul copilului. Ea îl scălda
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cel care moare și renaște în fiecare an la 25 martie iar noi ne mai amintim acele vremuri prin jocul caprei din județul Bacău, unde după ce dansează cu mult foc, capra moare, dar cel care o mînuiește îi spune un descîntec la ureche cu care o învie și reîncepe jocul plin de bucurie. Misterele mitraice au fost la început sărbătorite în peșteri care, find apoi adaptate de către romani în peșteri artificile sau în clădiri ca lăcașe distincte de cult. Herodot vorbind
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria ideilor spațiului românesc. Mediul academic interbelic a reproșat, uneori, slaba rigoare conceptuală a filosofiei blagiene, faptul că era o construcție "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești", ceea ce reprezenta "un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești" (C. Rădulescu-Motru). Onisifor Ghibu, profesor pe atunci la Cluj și membru corespondent al Academiei Române, scria însă elogios despre Cultură și cunoștință, dînd într-un fel o replică lui Maiorescu care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cunoașterii În acest domeniu, cum au fost cele ale lui Adolf Spamer: Die Volkskunde als Gegeneartwissenschaft, Berlin, 1932; Ausdrucksformen, Wort und Idee; Die Deutsche Volkskunde, 1934, sau ale etnografului Arnold van Gennep: Le Folklore, Paris, 1984. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântece până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă) conțin elemente de observație sau de practică psihologică răspândite pe teritoriul locuit de români sau de predecesorii lor. Neîndoielnic, etnopsihiatria ne-a transmis o imagine sintetică despre boala și bolnavul psihic, o considerație
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă și de numele său, asociat în viziunea populară ursitului, scrisului, precum și de credința
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
natura sa umană, încălcarea interdicției cu privire la natura serpentiformă, șarpele casei, credințe legate de moartea perechii șarpelui etc.), frumoasa din lapte, zburătorul susțin o posibilă analiză a numelor ficționale prin relaționarea cu mitologia românească. Romanul, al cărei paratext îl reprezintă un descântec de dragoste (o variantă a lui, în care șarpele este asociat mitologiei focului găsim în cartea Elenei Niculiță-Voronca167), povestește despre o fată care se îndrăgostește nu de feciorul de împărat, ci de fiul zmeului Parcă nu mai e om, ci
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ci de fiul zmeului Parcă nu mai e om, ci zeu, fiul zmeului din povești"168); sugestia o găsim și în profesia lui Andronic - aviator, "aluzie la aripile pe care le are un balaur: târâtoare care zboară"169. Șarpele-balaur din descântec are, în mitologia românească, semnificația zburătorului, spirit al iubirii interzise; formele pe care le ia sunt fie ale unui șarpe, fie ale unui băiat frumos (pentru inimile necoapte), fie ale unui balaur solzos (pentru văduve și fetele bătrâne), iar natura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
încontinuu, de la începuturile mânăstirii"), care își caută perechea, pe Arghira, "frumoasa din lapte, adevărata fată a Moruzeștilor, fata lor de sânge", pierită în împrejurări ciudate în pivnițele mănăstirii. (Povestea Frumoasei din Lapte este strâns legată de mitul uriașilor; așa cum spune descântecul ei, ea este cea care poate face să renască lumea uriașilor care viețuiau lângă miraculoasele tămăduitoare "izvoare de sânge". Povestea Frumoasei din Lapte 175 este povestea unei ființe de abur "rar și albicios", ființă nepământeană care din fântâna ei de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tămăduitoare "izvoare de sânge". Povestea Frumoasei din Lapte 175 este povestea unei ființe de abur "rar și albicios", ființă nepământeană care din fântâna ei de lapte, tânjea "după lumea soarelui și a lunii" și care nu putea ieși decât prin "descântecul ființei scris în marea carte a vrăjitorilor": Albă-dalbă Margiolină Ieși din lapte la lumină Lumea să se-nsuflețească Uriașii să-i trezească. Frumoasa din Lapte este smulsă nefiresc din lumea ei, fără descântecul care i-ar fi dat un nume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și care nu putea ieși decât prin "descântecul ființei scris în marea carte a vrăjitorilor": Albă-dalbă Margiolină Ieși din lapte la lumină Lumea să se-nsuflețească Uriașii să-i trezească. Frumoasa din Lapte este smulsă nefiresc din lumea ei, fără descântecul care i-ar fi dat un nume în lumea pământească ("albă-dalbă Margiolină") și ar fi însuflețit-o, făcând posibilă povestea de dragoste cu Scarlat. Scoasă fără acest descântec din fântână, legată printr-un alt descântec de dragoste, de chipul salvatorului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i trezească. Frumoasa din Lapte este smulsă nefiresc din lumea ei, fără descântecul care i-ar fi dat un nume în lumea pământească ("albă-dalbă Margiolină") și ar fi însuflețit-o, făcând posibilă povestea de dragoste cu Scarlat. Scoasă fără acest descântec din fântână, legată printr-un alt descântec de dragoste, de chipul salvatorului ei, Scarlat, ființa ei albă și diafană, din altă lume ajunge să-l nefericească pe cel care o iubește. Frumoasa din Lapte, sufletul altei lumi, a cărei ordine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nefiresc din lumea ei, fără descântecul care i-ar fi dat un nume în lumea pământească ("albă-dalbă Margiolină") și ar fi însuflețit-o, făcând posibilă povestea de dragoste cu Scarlat. Scoasă fără acest descântec din fântână, legată printr-un alt descântec de dragoste, de chipul salvatorului ei, Scarlat, ființa ei albă și diafană, din altă lume ajunge să-l nefericească pe cel care o iubește. Frumoasa din Lapte, sufletul altei lumi, a cărei ordine Scarlat a tulburat-o, provoacă suferințe tuturor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fulgi albi, deveniți apoi scântei și fulgere care îl rănesc pe cel vinovat de a fi scos făptura nelumească din universul ei și de a fi încercat să o ucidă. Vina lui Scarlat se datorează faptului că a nu rostit descântecul ființei la scoaterea din fântână a frumoasei, și că a nesocotit sfatul Zânei Rujalina de a învăța să citească pentru a putea rosti acest descântec din "cartea vrăjitorilor". Zâna Rujalina care intuise natura lui Scarlat, una măcinată de "dorințe mari
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fi încercat să o ucidă. Vina lui Scarlat se datorează faptului că a nu rostit descântecul ființei la scoaterea din fântână a frumoasei, și că a nesocotit sfatul Zânei Rujalina de a învăța să citească pentru a putea rosti acest descântec din "cartea vrăjitorilor". Zâna Rujalina care intuise natura lui Scarlat, una măcinată de "dorințe mari" ("El vrea să fie stăpân peste destinele altora, iar gândurile acestea sunt mai presus de puterile lui") încearcă să-l salveze oferindu-i "cheia tuturor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie; de Oana se leagă mitologia uriașilor (implicit a comorilor neprețuite din mormintele acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., p. 76). 38 Vol. Alegerea lemnului (1974), în Alexandru Miran, Casa de lemn, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 131. 39 Vol. Ceremoniile (1978), în Alexandru Grigore, La marginea împărăției, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 65. 40 Vol. Descântece de gravitație, Editura Cartea Românească, București, 1977, pp. 43-44. 41 "Informul ia formă în poemul în care ia loc și pe care îl locuiește, așa-zicând, deplasându-se în el. În care se profilează, dar se și alterează pentru a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
timpului au fost cunoscut tehnici foarte variate. În urmă cu 150-200 de ani, În multe țări din Europa, oamenii nevoiași mâncau mult mei care provoca constipații severe. Atunci au intrat În acțiune o serie de vrăjitoare care tămăduiau constipațiile prin descântece și prin extragerea materiilor fecale cu ajutorul unor cârlige metalice, asemenea unor andrele curbate. Aceste intervenții dure duceau, de cele mai multe ori, la răniri grave și cancere de colon. În etapa actuală, prevenirea și combaterea constipației se pot rezolva ușor printr-un
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
catastifele traficului vamal, în care plictisul făcea ravagii comparabile cu ale parodontozei. După care dispăruse în gheretă, urmat la scurt timp de Rada aleasă de el și desemnată și de bărbatu-său, printre lacrimi sincere de regret, ca prestatoare de descântece complimentare de urât menite să-l scape pe el de bucluc. De-atunci soții deveniseră dușmani de moarte. Femeia nu-l mai lăsase pe Ciriu să se apropie de ea și-l amenințase c-o să-l omoare într-o zi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fuge omul numai de el însuși. Fugi cum fuge cel ce se știe fără scăpare. Și, văzând în goana-i că inspirația îl părăsește și că nu mai găsește de ce să fugă, fugi în cele din urmă ca deochiul de descântecul Chirei ce-i veni în minte: Fugi deochi de deochi de la Rică dintre ochi din zgârciul nasului, din fața obrazului, să fugi, să te răspândești, să te duci unde popă nu toacă, unde cocoș nu cântă acolo dacă te-oi duce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]