6,256 matches
-
Adrian Păunescu născut la 20 iulie 1943 în comuna Copăceni, județul Bălți - Basarabia, fiu de învățători - Constantin și Floarea, născută Ispas. A debutat editorial cu volumul „Ultrasentimente” (1965), fiind considerat „cel mai tânăr poet al acestei republici”. Are o poezie descriptivă, patetică, expresivă, cu un vitalism frenetic și cu o mare capacitate de me tamorfozare. O poezie de luptător... A VENIT ASEARĂ MAMA A venit aseară mama, ca‐n romanța populară, Oare te‐a găsit acasă, oare mai știai că‐i
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
După principiul ăsta inventat spontan, ar fi trebuit ca un mare sceptic ca Ionesco să nu se mai hrănească decât cu țigări și cafea. Trenurile le suport cu stoicism, pentru schimbarea de decor pe care o promit, demnă de un descriptiv de care literatură noastră n-a dus lipsă - totuși în Babadag mă trezeam în niște dispoziții poetice neprovocate, așa încât permite-mi să observ că opririle trenului de litoral parcă nu cad niciodată în gări, ci între localități, înghețând pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
muncă. Se pare însă că acest efect operează indirect prin intermediul mecanismelor de selecție: personalitatea afectează condițiile de muncă, iar acestea afectează satisfacția". Măsurarea satisfacției în muncă a fost realizată prin scale simple sau compuse, cele mai utilizate instrumente fiind Job Descriptive Index (JDI) elaborat de Smith, Kendall și Hulin în 1969 și Minnesota Satisfaction Questionnaire (MSQ) elaborat de Weiss și colaboratorii în 1967. Acestea au permis, datorită aplicării pe scară largă, realizarea de meta-analize și studii longitudinale. Fisher (2000) evidențiază faptul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și măsurarea motivației în muncă. Publicistica din ultimii treizeci de ani cuprinde preponderent studii realizate pe eșantioane mici, în care este testată intensitatea asocierii dintre două sau mai multe variabile. În ceea ce privește instrumentele de măsurare, scalele compuse sunt dominante. De la Job Descriptive Index (scală utilizată pentru măsurarea satisfacției în muncă) până la scalele utilizate recent de Deci și Ryan pentru măsurarea dimensiunilor teoriei autodeterminării (Intrinsic Motivation Inventory, General Causality Orientations Scale, The Self-Regulation Questionnaires etc.), aceste instrumente prezintă avantajul standardizării, favorizând realizarea studiilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
legile sistemului social global: această disciplină științifică modernă se ocupă cu studiul practicilor simbolice individuale și colective, în toate aspectele lor relaționale, punând în evidență semnificații, funcții și consecințe sociale. Obiectul cercetării, analizei și reflecției îl constituie, în principal: • studiul descriptiv și analitic al practicilor culturale; • studiul practicilor culturale diferențiate și al relațiilor lor; • analiza instituțiilor culturale; • opțiunile teoretice și metodologice, • conflictele între culturi sau în cadrul unei culturi; • cultura și stilul de viață; • procesele de aculturație și condițiile deviante; • educația și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
stresului resimțit de profesioniștii care moderau grupuri terapeuțice cu persoane suferind de SIDA. Abordarea acestui studiu include reflecții asupra naturii traumatizante a lucrului cu persoane afectate de HIV și posibile reacții vicariante la asemenea clienți. Deși perspectiva științifică este preponderent descriptivă și mai puțin empirică, rezultatele discutate sunt esențiale referindu-se la o categorie de specialiști mai puțin evaluată. De asemenea, această cercetare ilustrează faptul că trauma psihologică nu se limiteaza la catastrofe, dezastre sau evenimente marcante exterioare persoanei, ci include
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
său, a cărui prezență o semnalează uneori explicit și chemarea spre Transcendent, dragostea este, deci, singura pavăză. Simona-Grazia Dima: Interiorul lucrurilor Poeme ample, elaborate, din centrul cărora instanța lirică privește caleidoscopic realitatea, demontând-o în părțile componente și remontând-o, descriptiv meditativ, ca după o imersiune în adâncul propriu, favorizată chiar de datele extrinseci, aparținând lumii din afară, ca după un zbor cu avionul când, la aterizare, impresia e de amețeala saltului peste propria ființă, alcătuiesc volumul SimoneiGrazia Dima, Interiorul lucrurilor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care populează Delta, de pildă crapul care ar înghiți coliba sau i-ar interzice să mai viseze, cormoranul care ar devora, la rându-i, sat după sat etc., iar vietățile necuvântătoare ale locului sunt adesea antropomorfizate. Culoarea locală este creată descriptiv, dar și prin alte mijloace, între care nume ale locuitorilor (popa Afanasie, mica Afimia, Evdochia, Prohor etc.), în consonanță cu toponimia (Mahmudia, Maliuc, Gorgova, Sarichioi, Sfiștovca, Jurilovca etc.), prin care fabulosul este pus într-un contur realist. Imaginea oximoronică a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
până în 2008, anul apariției antologiei, o operă în care, îmbinând elemente de prozodie clasică și modernă, se creează un imaginar poetic bogat, în care tradiționalismul (mai ales în poeme din primele volume) și livrescul alcătuiesc o poezie de multe ori descriptivă, în care trecerea de la apolinic (unde eul e receptiv, îndeosebi, la partea excesiv estetică a lumii) la dionisiac se face - în ambele sensuri - frecvent: La polul nord orchestrele sub pleoape / ales au țipetele aurale / vedere fără pată. Reci spirale / ca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de iarbă din care se ivesc cu inocență necuvântătoarele! Această zi m-a ajutat să-mi dau seama cât de importantă este natura în toată splendoarea ei, răsfățată continuu de soarele grijuliu și darnic! Rotariu Daniel Școala Gimnazială Rediu Compoziție descriptivă: Fantasmele mamei- naturi E liniște! Totul de jur împrejur e liniștit! Soarele a înghițit ultimele pâlcuri de zăpadă. E primăvară în toi. În afara codrului, culmile întinse aduc bucuria mieilor drăgălași cu blana deasă și moale. Câte-un iepuraș, pe ici
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
și cartilaginoase care alcătuiesc membrul inferior, precum și caracteristicile geomerice, structurale și cinematice ale acestei articulații, dar și deficiențele acesteia. În cadrul acestui capitol au fost studiate și grupate modelele experimentale găsite în literatura de specialitate, acestea putand fi: modele experimentale deterministe descriptive, modele experimentale deterministe de tip analitic, modele experimentale nedeterministe (statice) și modele experimentale tehnice. Aspecte privind dezvoltarea unui model analitic al articulației gleznei necesar recuperării medicale sau antrenamentului sportiv constituie obiectul capitolului 3. În cadrul acestui capitol s-a formulat un
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
structurate, în urma analizei rezultatelor publicate în literatura de specialitate, în două mari categorii, și anume: -studii privind caracteristicile biomecanice intrinseci ale diferitelor țesuturi anatomice componente, ale articulațiilor, membrelor, coloanei vertebrale, etc. sau întregului aparat locomotor (sunt avute în vedere aspectele descriptive anatomo-fiziologice, ale structurii și rezistenței țesuturilor componente, ale artrologiei, cinematicii și cineticii); -studii privind modelarea analitică sau experimentală propriu-zisă a unor părți sau întregului aparat locomotor (cu referire la modelele fizice, matematice, experimentale deterministe sau nedeterministe, în care sunt evidențiate
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
modelele dinamice este relativ scăzut, ele răspunzând doar unor anumite cerințe bine precizate. Modelele experimentale găsite în literatura de specialitate [10, 23, 28, 30, 33, 36,65, 75] pot fi grupate, la rândul lor, în următoarele tipuri: -modele experimentale deterministe descriptive, care prezintă doar experimentul și valorile măsurătorilor efectuate, concluziile referindu-se la aceste valori și la posibilele cauze care au condus la efectul măsurat; -modele experimentale deterministe de tip analitic, care, pe baza valorilor unor parametrii biomecanici determinate experimental, încearcă
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
nivelului de instruire a elevilor, elaborarea planului calendaristic semestrial este formală (de reținut că unitățile școlare cer documentele de planificare la începutul anului școlar). În documentele de specialitate sînt descrise două forme de prezentare a planului calendaristic semestrial: o formă descriptivă și o formă grafică (uzitată este forma descriptivă). Distribuirea lecțiilor pe unitățile de instruire așa cum vom vedea din tabelele ce urmează ne permite interpretarea modului de repartizare a volumului de pregătire pentru fiecare unitate de instruire în concordanță cu importanța
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
semestrial este formală (de reținut că unitățile școlare cer documentele de planificare la începutul anului școlar). În documentele de specialitate sînt descrise două forme de prezentare a planului calendaristic semestrial: o formă descriptivă și o formă grafică (uzitată este forma descriptivă). Distribuirea lecțiilor pe unitățile de instruire așa cum vom vedea din tabelele ce urmează ne permite interpretarea modului de repartizare a volumului de pregătire pentru fiecare unitate de instruire în concordanță cu importanța și dificultatea acesteia dîndu-ne posibilitatea să facem modificări
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
-design-ul instrucțional, planul materialelor, planul informațional asupra tradiției din școală 6. Planul tematic anual vizează conținuturile: a.. unităților de instruire; b.. generale ale lecțiilor pe un an școlar; c.. unităților de învățare. 7. Planul calendaristic semestrial are două forme: a.. descriptivă, obiectivă; b.. grafică, enumerativă; c.. descriptivă, grafică. 8. Evidența oferă: a.. date obiective ale programării conținutului; b.. date obiective ale bilanțului; c.. date obiective ale catalogului. CAPITOLUL 10 EVALUAREA ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘCOLARĂ Expertizînd un viitor imediat, utilizînd
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
asupra tradiției din școală 6. Planul tematic anual vizează conținuturile: a.. unităților de instruire; b.. generale ale lecțiilor pe un an școlar; c.. unităților de învățare. 7. Planul calendaristic semestrial are două forme: a.. descriptivă, obiectivă; b.. grafică, enumerativă; c.. descriptivă, grafică. 8. Evidența oferă: a.. date obiective ale programării conținutului; b.. date obiective ale bilanțului; c.. date obiective ale catalogului. CAPITOLUL 10 EVALUAREA ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘCOLARĂ Expertizînd un viitor imediat, utilizînd dimensiuni care rezolvă situații complexe, evaluarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
apară la baia regală. Urmă o lungă tăcere. Un pumn puternic căzu pe masă. - Fie! zise Enro cu glas sonor. Curând voi face primul discurs. 14 Non-axiome În interesul rațiunii, folosiți REFERINȚE. De exemplu, "conștientul" și "inconștientul" sunt doi termeni descriptivi utili; dar rămân de dovedit că acești doi termeni înșiși reflectă cu previziune "existentul" la nivelul faptelor Există hărți ale unor teritorii pe care nu vom putea avea informații exacte. Antrenamentul non-A fiind destinat indivizilor, esențialul constă în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
aiurea banii pe ei. E o maladie banală, la fel de obișnuită ca roșul în gît, slăbiciunile sau frisoanele nervoase. Pata dumneavoastră e nesemnificativă. Dacă aș fi în locul dumneavoastră, aș ignora-o. L-am întrebat de ce el n-o ignorase. — Din rațiuni descriptive, mi-a răspuns vesel. Oamenii pot fi identificați prin boli mai curînd decît prin înălțime, greutate sau culoarea părului. Mi-a dat fișa și mi-a spus că o înapoiez la ghișeul de informații. La ghișeul de informații mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
asta nu-i știință, e magie! Magie! Și dacă zici că sfîrșitul meu e banal, așteaptă pînă ajungi acolo. Te avertizez, imaginația mea are frîie bine-cîntărite împotriva tendinței catastrofale; nu ai o idee măcar despre răul pe care puterile mele descriptive îl poate provoca cînd le las libere pe o temă ca SFÎRȘITUL. — Ce i se va întîmpla lui Sandy? întrebă Lanark cu răceală. — Cine-i Sandy? — Fiul meu. Iluzionistul se holbă la el și zise: — Tu nu ai fiu. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
suratelor de prin serele orașului și tot așa, până la capătul râpei, acolo se termina și câmpul, coboram o pantă bruscă, mă sprijineau câțiva copaci, ca să nu cad, până la apă. Vă rog să recapitulați această pagină mai mult florală și, oricum, descriptivă, pe când eu așteptam să se înstăpânească primăvara ca s o pot duce pe Zenobia în lumea aceea sălbatică și tandră și indiferentă față de pieire, ghidat de-a lungul râpei de fluturele care semăna leit, acum îmi dădeam bine seama, cu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și fereastra, deși nu dădea spre mlaștini, se afla la locul ei. Aici, pe o mică etajeră roșie așezată în stânga ferestrei, se aflau adunate câteva obiecte; necesitatea de a le enumera, pe care o încerc acum, nu este de natură descriptivă. Ea face parte poate dintr-un ritual pregătitor menit să reunească ceea ce, aparent, desparte. Iată-le : Un bol de sticlă, vid, rotund și transparent. La stânga lui, o statuetă arhaică : Cibele, șezând; vremea i-a ros trăsăturile, multiplicându-i-le sub
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
apară la baia regală. Urmă o lungă tăcere. Un pumn puternic căzu pe masă. - Fie! zise Enro cu glas sonor. Curând voi face primul discurs. 14 Non-axiome În interesul rațiunii, folosiți REFERINȚE. De exemplu, "conștientul" și "inconștientul" sunt doi termeni descriptivi utili; dar rămân de dovedit că acești doi termeni înșiși reflectă cu previziune "existentul" la nivelul faptelor Există hărți ale unor teritorii pe care nu vom putea avea informații exacte. Antrenamentul non-A fiind destinat indivizilor, esențialul constă în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Clasificările gestuale ale mâinii (de deschidere și de închidere) pot să fie substitute ale limbajului verbal, depinzând de tehnici tradiționale în viață, în somn, în veghe, în mișcare, în consum, ori în coduri corporale articulate (surdo-muți, călugări trapiști, de mișcare, descriptive, expresive, simbolice). Adeseori gesturile conștiente cu mâna sunt înlocuitoare fie ale imposibilității altui tip de comunicare (pentru pompieri, scafandri), fie la jocul de cărți. Gesticulația mâinii reprezintă o întreprindere globală a corpului omenesc, într-un spațiu propriu: vertical/orizontal, stânga
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]