2,278 matches
-
sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
smerite, Crezând că te scoatem din pușcărie. Râdeau în barbă, pe ascuns, iudele, Visându-se-n fotolii de deputați. Noi, proștii, credulii, răscoleam satele: Îl vreți pe Ilie liber? Votați!" Cu numele tău am mințit profesorul, Îngenuncheatul cu diplomă, Plugarul desculț, am mințit tricolorul, Și cu el pe mine mințindu-mă. Iartă-mă, Ilie, de-i mai poți ierta În aceiași măsură pe-acei Care-au sângerat pentru viața ta, Dar și pe profitorii mișei! BUNICA MEA Bunica mea cu ochi
Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
devreme sau mai târziu. 49. Blestemele părinților le plătesc copiii. 50. Tot timpul se găsesc soluții și la problem contradictorii. 51. Important este tu să fii împăcat cu tine. 52. Oamenii au devenit eurosceptici în epoca eurosclavistă. 53. Când umblu desculț mă simt cu sufletul conectat la pământ. “Savantul desculț”, exclamă profesorul Marian Barbu văzându-mă, “o să scriu o nuvelă cu acest titlu”. 54. în natură mă încarc de energie ca o baterie spirituală. 55. E o luptă nebună pentru bani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
copiii. 50. Tot timpul se găsesc soluții și la problem contradictorii. 51. Important este tu să fii împăcat cu tine. 52. Oamenii au devenit eurosceptici în epoca eurosclavistă. 53. Când umblu desculț mă simt cu sufletul conectat la pământ. “Savantul desculț”, exclamă profesorul Marian Barbu văzându-mă, “o să scriu o nuvelă cu acest titlu”. 54. în natură mă încarc de energie ca o baterie spirituală. 55. E o luptă nebună pentru bani și avere. O lume materială căreia nu mai aparțin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
întoarcere. peste pragul ei trecem din mînă în mînă norii tăcuți. în ușă nu mai bate nimeni. nimeni nu mai dă drumul hergheliilor noctambule. trăim doar atît cît să nu trădăm prea tare moartea. peste apele negre trece sîngele nostru desculț. pe malul celălalt - salutăm trecătorii cu ceremonioase semne de humă. povestim despre amintirile din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
Carmen Focșa Azi noapte... Azi-noapte am ieșit din nou în oraș În clipa asta n-a mai murit nimeni-mi-am spus Apoi am strigat din răsputeri, dar ce folos Nu s-a-ntors nimeni, de parcă Ar fi străbătut drumul desculți, pe jos.... Din asfalt ieșeau aburi. Oamenii dormeau ca și cum Nimic nu s-a-ntâmplat, nici nu urma să fie În clipa asta n-a mai murit nimic-mi-am spus Aproape cu teamă, cu vinovăție... Nu s-a-ntors nimeni de departe
Poezie by Carmen Focșa () [Corola-journal/Imaginative/3554_a_4879]
-
noapte am visat că mama a venit pe la mine. Dimineața am găsit ușa deschisă... Tatîl meu Tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc în fiecare noapte visez un țăran tânăr care vine spre mine ca o lumină desculță nici acum n-am aflat cine e de fiecare dată mă trezesc înainte ca el să ajungă la mine Ninge stau ăn ninsoare Ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de primăverile pe care le-am inventat pentru tine zăpada
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
acasă cu moașe empirice tata resimțea o greutate mai mare în ranița de război când a primit scrisoarea care rătăcise câteva luni până la Odessa primii pași i-am făcut când a fost trimis acasă rănit iată-mă zburdând pe ulițele desculțe sub dansul de pe cer al avioanelor de argint anglo-americane în ciocnirile lor cu cele germane repede vino copile mă smucește mama de mână ne-am înghesuit toți vecinii în groapa rămasă de la construcția unei case de pământ bătut de vis-
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
începutul secolului trecut. O chiuvetă solemnă în holul rece, legată iarna cu cîrpe, ca să nu-i pleznească țevile. Cîte 4-5 etaje serioase (unul se lungește cam cît două etaje din blocurile bucureștene), fără ascensor. Ajungi sus gîfîind, ca telefonistul din Desculț în parc. Pe lungul drum al scării către etajele de sus, ai însă o consolare: să admiri balustradele jugendstil, una mai frumoasă ca alta, cu șerpuiri neașteptate, care mai de care mai decorative, de parcă toate clădirile s-ar fi înscris
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
cântec, asta-i bună! XLI. La urma urmelor Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard înainte de vreme nici măcar când somnu-i mai dulce și-i obosit îngerul păzitor; pleacă îndată de-acolo, făr' de rămas bun, fără un sfanț, desculț în jilav-fierbintele deșert și adevărul iubirii va ieși la iveală la urma urmelor. XLIII. Nici măcar otravă, la frageda-ți vârstă De pomină-ai ajuns, drac împielițat, cu iubirea ta pământeană. La fragedă vârstă aici la capătul lumii te îneci într-
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
bunul-gust de altădată, oricum, interminabila fâșie de nisip argintiu numără cu sutele de coloniuțe de nemți federali, probabil nici aceștia dintre cei prea avuți, dar, comparativ cu puținii turiști sovietici... Chelneri în fracuri, cu plastroane impecabile și papioane severe mișună, desculți, ca termitele printre leneșele leșuri ale burgherilor cu mărci, evitând aproape ostentativ micile și rarele insulițe rublifere... Suum cuique! Oceanul, cam de vreo două ori mai sărat decât natala mea Black Sea și de vreo trei ori mai transparent, numără
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
luat. - Hai! - Unde, dom' milițian? - La primărie să te înscrii, nenorocitule! Nu rămâi tocmai tu așa, ca esti mai cu moț. - Uite-acum! Numai stai să-mi iau averea cu mine. În câteva clipe, Spătaru era cu copiii după el. Toți, desculți, în cămășuțe jerpelite și înnegriți până în albul ochilor de tăciunii de la foale. Nu apucaseră să intre pe ușă la primărie, si Cercelaru a strâmbat din nas. - Cu ăștia ce e, ba? Ori crezi că aici e pomană?! - Aoleo, dom' primar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
era întunecat, iar tu tot mai îndepărtată, în lumina torței cu care mă conduceai spre adâncuri. O leneșă descifrare a semnelor ne ademenea de pe pereți: luntrea și trecerea peste ape neliniștite, căutarea de apoi.... Într-o rochie albă, o femeie desculță caută adevăruri. SCENE în amintirea doamnei Silvia Agramatismul trupului tău - un timbru lipit greșit pe o carte poștală care nu-ți cere nicio recompensă în schimbul zilei de mâine. Bani sau obiecte? Totuna! Oare câte capete tăiate au pretins lipsa de
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
lua pe urma lui Novalis, Pot fi luntrașii de pe Rin... Și, vai, Cum pier privind spre stânci la Lorelei! Goethe (supărat): Plecați! v-am spus. Voi judecați poeții? Dar cine oare suferă ca ei Când se trezesc în roua dimineții Desculți, damnați, dar murmurând idei De fericire, de mister, de-o altă Minune a iubirii, mai înaltă! Deși nu se cuvine, îi întrerup, le strig: - îndemnurile toate sunt foc aprins ori frig! Cât soarele-și mai joacă amurgul în ferești, Suflet
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
bunica în copilărie o dată pe an să-l ferească de mușcătura de șarpe luă toiagul cu care-i învăța pe cei mici cum să-și apere rangul după ce vor intra cîți vor intra ca tineri bărbați în Cetate și porni desculț pe un drum ivit dintr-odată în spatele lui Cînd crezu că a ajuns aproape de locul nemaivăzut de valea cealaltă un glas se auzi din departe puternic însă foarte dintr-un fum înalt ca o vedenie cineva îi vorbi oprește-te
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă. In ciuda vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul// În zare e Ciricul. O pădure./ Aud transnistrii de cenușă./ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul" (Gratii în sînge
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
colac de-nmormîntare/ orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență se pietrifica în ornament. Sau următorul impuls suicidar, de îndată temperat prin factorul idilic: "Puls al clipei cu venele tăiate./ Iarbă cosita în zori, în satul zubascian,/ pe unde fetițe desculțe descînta deochiul" (Scară magică). Sau un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra, zvelta, alăptînd./ Are sînii că delta danubiana
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
acolo, în drum, Iar dimineață, când m-am întors, Văile scăldate în aburi și fum Își dezveleau soarelui rodul frumos. Pe vechile cărări Poveste Pe vremea neîncepută încă, Când aripile-abia stau a se desface, Porni la drum și singur și desculț Ziua de azi cu cea de ieri să-mpace. Fără speranțe, dar cu mare crez, Având doar lungul drum bun sfetnic, Îl apăsa pe suflet un blestem nedrept: Cumplita vină de a fi sărac. Făcuse tot ce-ar fi putut
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
blestem nedrept: Cumplita vină de a fi sărac. Făcuse tot ce-ar fi putut să facă La școală, sau acasă, sau la câmp, Dar ce urma trecea printr-o hârtie - Problemă greu de rezolvat de-un timp. Îi tremurau picioarele desculțe Pe dușumeaua mirosind a motorină: Condeiul sprijinit în călimară Putea să stabilească orice vină. Dar omul care i-a ieșit în cale L-a-nvăluit cu o privire blândă În care pâlpâia o amintire Ce în adâncuri tot stătea la pândă. Cu
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
spre ajutor. Am fost și la mănăstirea Cuv. David, unde sunt și moștele Sfântului. Se spune despre acest Sfânt că era mare nevoitor și-i slujea lui Dumnezeu cu multă râvnă și mult zel. Era foarte smerit, umbla tot timpul desculț. O dată trebuia să treacă pe mare de cealaltă parte, cu diferite treburi și rugase pe corăbier să-l ia și pe el în corabie dar corăbierul n-a vrut văzându-l desculț și cu rasa învechită, așa sărăcăcios era. L-
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
mult zel. Era foarte smerit, umbla tot timpul desculț. O dată trebuia să treacă pe mare de cealaltă parte, cu diferite treburi și rugase pe corăbier să-l ia și pe el în corabie dar corăbierul n-a vrut văzându-l desculț și cu rasa învechită, așa sărăcăcios era. L-a refuzat. Dar cuviinciosul David sa dezbrăcat de rasă, a pus-o pe apă, a facut semnul crucii pe ea, și s-a urcat pe ea, stând în genunchi pe rasă. A
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]