2,257 matches
-
timp, se tocmeau tare, câte doi-trei, se băteau aproape pentru o vită în timp ce ăilalți râdeau nepăsători și plecau deoparte, târând după ei boii supuși, cu ochii mari și blânzi, neadăpați de cu dimineața. Mai erau și curioși căscând gura, copii desculți, hoți de armăsari, cu cuțite lungi la carâmbi, mirosind a drojdie, cu ochii-n patru, stăpâni de herghelii și polițai cu șepci înalte, băuți, cu obrajii ca para focului, gata dup-un bacșiș, ce se plimbau fără scop, prefăcîndu-se că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ioane, vezi c-a venit muierea după tine. Oamenii se supărau. Se apucau să înjure. Le goneau acasă la copii și se unbătau de dudă. Altele învățaseră. Ca să scape de palmele bărbaților, trimiteau fetele de școală sau plozii. Copiii erau desculți și tremurau la ușă. Îi băga vreunul înăuntru. - Al cui ești tu, pută? - Al lui Vasile. Tatăl ieșea din fundul cârciumii, lua odrasla de mină și apuca iar țoiul. In prăvălie era cald. Fumul de tutun înnegrea pereții. Mirosea a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i-a strâns școala. Era ordin să nu mai rămână unul acasă, umblaseră învățătorii din poartă în poartă, îi scriseseră pe toți după vârstă, într-o condică. Ceferiștii nu prea aveau cu ce să le cumpere ghete și șorțuri, și desculți nu se făcea să-i trimeată să învețe. Chirică de unde să scoată bani pentru ale lui? Pe lângă casă le ținea cum putea. Nu trebuia șorț și încălțăminte. - Le dăm noi! făgăduiseră învățătorii. Numai să vină la școală. Acarul clătina din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
boierilor carne să mănânce și mi s-a făcut lehamite... - Oi fi ostenit. - Nu-i asta. Trebuie să fie altceva, c-am avut și o arătare pe drum. Se făcea case dăduse Cristos jos din cer. Umbla prin Cuțarida noastră desculț... -Ei? - Cum îți spun. Umbla înaintea amărîtilor și m-a întrebat: "Tu ce-ai vrea, Pisică?..." "Ce să vreau, Doamne? Să fie bine!" - Și el ți-a spus cum să faci? - Nu mai mi-aduc aminte... Chișcă râse cu gura
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
O dată a ciulit Stăpânul urechea. - Șase! a strigat scurt. 227 Companiile erau departe. Jandarmii trebuiau să treacă balta, și tot nu-i găseau. Gheorghe a răsturnat un ceaun cu apă peste focul mic și a împrăștiat cenușa cu piciorul lui desculț. Mînă-mică piti pirostriile și păturile în buruiana tânără. Au apucat potecile acoperite cu iarbă și s-au furișat la buza apei. Soldații atinseseră fundul. Se uitau. Întuneric beznă. Pungașii au intrat în apa rece, care le pișcă pielea. Abia dase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mina pe ei. În zori, hoții au auzit motoarele mașinilor păcănind pe drumul Cuțaridei. - Scăparăm! a oftat Sandu ușurat. Toată primăvara au bătut Grantul și rampa de mărfuri. Gheorghe înainte, cu mâinile în nădragi, Sandu, pestriț și bocciu, trențăros și desculț, scuipând cu râvnă într-o parte, pe urmă ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă, ținîndu-și din când în când pantalonii legați cu o sfoară și, la urmă, starostele, șiștirit, abia scăpat din brațele Didinei, ca după o moarte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Sergentul își potrivi mai bine chipiul. Lumina de afară crescuse. Se auzeau muștele lovindu-se de geamuri. - Ia spune, mă, tu, ălălalt! Ce-i cu caii? - Nu știu nimic, să trăiți, dom' comisar! se repezi toț Treanță, lipindu-și picioarele desculțe unul de altul, ca la militărie. - Taci! strigă, ridicîndu-se și răsturnând scaunul omul statului. Se proptise cu palmele pe masă. - Unde-s, mă, caii? urlă de zuruiră ferestrele. Caii, mă, caii căruțașilor, ăi de i-ați furat voi! Sergentul își
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
erau retezate. Gheorghe oftă domol și crăpă ochii. Lampa ardea încă deasupra lor cu lumina ei murdară. Zbirii ședeau vorbind lângă fereastră. Se trezise și Paraschiv. Sorbi cu limba apa scursă, sărată, și își lipi obrazul lui rănit de tălpile desculțe ale celuilalt. Îl mângâie apoi încet cu barba. - A mișcat! spuse comisarul. Gheorghe râdea bucuros în el. Puteau să-l mai bată. - Treceți la treabă! le porunci șeful. Sergentul se apropie. Scrâșnea din dinți, furios. Aproape îi rugă: - Spuneți, mă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ne-om duce pe la cumătru-meu sasul, ca să bem cu el câte - o fele de vin în sănătatea dumilor-sale. S-auzi zgomot de gure între feciori. Ei veneau râzând, ducând ca-n triumf între ei pe Niță - a Floarei care, desculț, cu părul ieșit prin căciulă, cu coatele ieșite prin țundră, cu genunchii ieșiți prin cioareci, negru și slab ca dracu, cu ochii înfundați în cap și cu căciula pe-o ureche, povestea în stil hodorogit și țigănesc ce ispravă făcuse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
măreția trecuse ca un vis iluminat de-un fulger pe dinaintea ochilor și nu rămăsese decât un întuneric asemenea celuia din somnul fără de vis, un întuneric fără spațiu și fără timp. *** Nu-l lasa! Sfrrr! După el, băieți!... Hahaha... Și copiii desculți, cu pălăriile lor mari, fugeau de le pocneau călcâiele după un cerșitor bătrân și trențăros, cu fața speriată și cu barba zburlită. Azvârleau pietre după el... și el plângea sărmanul și striga din toate puterile: - Cucurigu!... Un franciscan tânăr și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
redat lui Jeanne d'Arc, urlă el din răsputeri, păstoriței din Domrémy, cea trădată de rege și condamnată de Biserică, adevăratul ei chip deformat de reacțiune, așa cum tot noi am redat și Marseillaise-ei adevăratul ei sens, de cîntec revoluționar al desculților din Valmy și al voluntarilor. Noi am unit drapelul roșu al speranțelor noastre cu drapelul tricolor al străbunilor"152. Puterea sugestivă a unui astfel de limbaj provine din ceea ce pune în mișcare în sinea fiecărui membru al mulțimii, amintiri ale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lor fizică, ci ne impun și gîndurile lor. Morții sînt singurii stăpîni necontestați ai celor vii"155. Ei sînt și cimentul limbajului celor vii. Așadar, ei sînt cei evocați prin cuvinte, convocați prin imagini Jeanne d'Arc, păstorița din Domrémy, desculții anului II care țîșnesc spontan și se impun în mod imperativ. Conducătorul va trebui să se adreseze străbunului din fiece om, să inventeze un limbaj pe înțelesul lui ca să ridice mulțimile și să le antreneze fascinate, incapabile să reflecteze, către
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
s... o folosiți meditația ori de câte ori v... simțiți aerieni, rupți de realitate sau drenați de energie. Aceast... meditație are un rol de reglare și constituie o metod... eficient... de echilibrare a energiilor din organism. Stați confortabil într-un scaun sau fotoliu, desculți și cu ț...lpile bine ancorate pe sol. Închideți ochii și respirați profund de câteva ori pentru a atinge o stare de relaxare cât mai profund.... Imaginați-v... c... aveți aplicate pe tot spatele simbolul Șarpelui de Foc, apoi cel
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
dormea pe pământul gol și umed, răcindu-și o parte a trupului și încălzindu-și-o pe cealaltă; că atunci când el, Pierre, se încălța odinioară cu pantofii strâmți de bal, suferea exact la fel ca acum, când umbla cu totul desculț (încălțămintea i se rupsese de mult) și când picioarele îi erau numai răni. Pentru mai multe detalii Piéron, H., La Sensation, PUF, Paris, 1967. De ce alimentele nu mai au gust atunci când suntem răciți? Gustul și senzațiile gastronomice În celebra comedie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
există, este al bărbatului care, după cum fericit zice același G. Călinescu, suferă de „suficiență virilă”. Discursul erotic vorbește În exclusivitate despre suferințele bărbatului. Rareori este sugerat și chinul femeii Îndrăgostite. Conachi, Într-un loc (Amoriul prin prieteșug), prezintă pe Zulnia desculță și despletită, fugind ca o deznădăjduită: „Zăludă, ca vai de dînsa, pe pămînt și la cer cată, Vra să strige, dar și glasul i se taie deodată. Se povărnește și cade peste dînsul, leșinată, De năcazul ei ucisă, de năcazul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să găsesc nici măcar o pară ca să-mi amăgesc foamea, și nici țipenie de om pe vreo cărare...Am văzut țărani foarte bătrâni dar n-aveau decât treizeci de ani fără un dinte în gură, chelboși, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile mâncând doar ceva verdețuri culese ici-colo, pândind ciorile ca să le prindă și să le pună la frigare. Nu mai puțin întristător este mediul conformist și silnic al călugărilor, în care Tommaso va fi închis la treisprezece
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
eram copil, toți țineau la mine, chiar dacă îmi cam necăjeam camarazii cu șotiile mele. Odată întors de la pășune cu caprele după o zi întreagă, simțeam nevoia să mă joc cu copiii de seama mea. Ne ciondăneam dar fără răutate, alergam desculți pe ulițele satului, noaptea dormeam liniștit, nu mi-era frică de diavoli, nici de hăurile văgăunilor și nici de revărsarea râului. După moartea mamei mele mi-am impus să privesc lucrurile în curgerea lor, iar tovărășia animalelor mă ajuta foarte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mă aflam pe fundul prăpastiei. Prietenii țineau tare mult la mine; inventam jocuri, povesteam tot felul de basme, eram căpetenia celor ce dădeau iama prin livezi după smochine, migdale, prune. Ne ghiftuiam de minune și alergam cât ne țineau picioarele, desculți. Geronimo, taică-meu, bombănea, asta numai dacă i se plângea mama vitregă. Devenea de-a dreptul sever și o dată m-a bătut fiindcă i-am furat o sulă. Vânătăile le-am avut cam o lună: avea mâini mari și puternice
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mistuit, și ea o rămășiță al unei civilizații uitate. Dar astea sunt impresiile și considerațiile mele. Am văzut țărani foarte bătrâni, dar care n-aveau mai mult de treizeci de ani, fără dinți, fără păr, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile mâncau doar ierburi culese ici-colo, și nu pregetau să pândească ciori ca să le prindă și să le frigă. Totul putea fi comestibil pentru a supraviețui. Asemenea oameni m-au poftit la masă, au adus usturoi și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Acum te las. Se opri în ușă. El o privea cu aerul că o va aștepta acolo oricât va fi nevoie. — Prosoapele sunt în dulap, îi mai spuse Cosmina. Și uite, acolo, lângă perdea, papucii. Tataia avea piciorul mare, umbla desculț când era mic, așa că or să te încapă. O să poți merge pe urmele lui... Ionuț încercă să crape fereastra, dar, firește, ea nu se putea deschide. N-ar fi lăsat unui pacient cu înclinațiile lui posibilitatea de a recidiva. Oricum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din Vest profitul? A bicicliștilor? Oricum, în viziunea Președintelui, faptul că editorii "obțin profit pe seama cititorilor" pare profund imoral. Numai că atunci e deopotrivă imoral că fabricanții de pantofi obțin profit pe seama celor care s-au decis să nu umble desculți, iar fabricanții de prezervative de pe urma celor care fac amor și care s-au hotărât să nu-și asume anumite riscuri. Generalizând, e imoral să obții profit de pe urma celor care cumpără și utilizează un produs. Sânt abuzați economic consumatorii de crenvurști
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
goale prin rouă, a ne rostogoli prin ea sau a ne spăla pe față și pe mâini cu această apă, înseamnă a beneficia din plin de o putere vindecătoare nemaiîntâlnită. Mersul prin rouă dimineața, pe un loc cu iarbă curată, desculț,timp de câteva minute, înainte de răsăritul soarelui, aduce organismului o stare de liniște și revenire gradată la o formă de vioiciune și tonus, curățând organismul de supărări ți răutăți. Spălatul cu rouă pe față și pe mâini se face
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
își declară stupefacția în fața paginilor crude. Un fiu de arendaș care necinstise o fată e prins și jugănit de tatăl acesteia, castrator de porci profesionist, cu un briceag. Mai târziu, descriind aceleași evenimente de la 1907, Z. Stancu se va lua Desculț la întrecere cu Rebreanu, inventând o armă de execuție inedită: plugul cu care se trece peste corpul asupritorului, săpând o brazdă în el. Tot la Rebreanu, în Amândoi, soluțiile de exterminare sunt originale: Solomia ucide prin strangulare cu o sârmă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Masajul se face prin dispersie, În sensul Înșurubării. Alte tratamente naturiste pentru varice și flebită. Dușuri și turnări alternative de apă (calde sau reci) pentru antrenarea vaselor sanguine. Apa este un uimitor, ieftin și ușor mijloc de circulație sanguină. Plimbări desculț prin rouă și prin apă. 100 Comprese cu brânză de vaci, aplicate pe gambele dureroase. Compresele trebuie Învelite cu o țesătură de lână sau cu un prosop gros, circa 2 ore. Comprese cu nămol vulcanic sau cu argilă, făcute un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
macerat 10 zile; cu fiertură de bănuți, prin tamponări. PLESCĂIȚE (bube cățărătoare) Sunt erupții ale pielii, uneori purulente, care apar pe mâini sau pe picioare și se manifestă prin mâncărimi, usturimi, tendința de a se extinde continuu. Apar din cauza umblatului desculț pe miriști păioase (grâu, secară, orz, ovăz), de la Înțepături de mărăcini sau de la insecte, de la scos cânepă topită din baltă, lovituri. Tratamente: Spălături cu zeamă de boz, de castraveți, cățușnică, gușa porumbelului, cu apă În care au stat haldani (tulpini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]