7,081 matches
-
și căută cu privirea o creangă potrivită pe care s-o poată folosi. Ar fi fost excelent dacă ar fi găsit bâta pe care o pierduse. Desigur că acest lucru era puțin probabil, dacă nu imposibil, așa încât trebuia să se descurce cum putea. În fața lor pădurea era despicată de un curs de apă. Un pârâiaș ce scurgea la vale de-a curmezișul pantei printre pietre și bolovani acoperiți de mușchi verde. Pe maluri, din loc în loc, mai ales acolo unde albia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înainte cu privirea zeilor. Agasat de insistența femeii, Toma dădu din mână și îi spuse: N-ai decât să mai faci câțiva pași și să te ascunzi și tu undeva. Găsești un copac mai gros, o stâncă, mă rog, te descurci tu. Nu-i bine. Rămâi undeva de unde mă poți vedea! Așa e bine? Ce mi se poate întâmpla dacă te afli la mică distanță? Vreau însă să pun capăt acestei situații. M-am săturat să fiu supravegheat continuu de Pohoață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
copilul în apă și, dacă știe să înoate, foarte bine, dacă nu, facem altul! Se jucară astfel cu vâlva de mai multe ori. De fiecare dată reușeau s-o atragă câteva sute de metri mai sus în munte. Cristian se descurca din ce în ce mai bine, reușea acum să se concentreze și nu îi mai permitea bestiei să se insinueze în mintea lui. Și dacă, la un moment dat, se va prinde că o păcălim? Dacă nu va mai dori să vină după noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acolo lângă tine. Toiagul mă apără pe mine și pe oricine îmi stă alături. Credeai că-i atât de simplu? Nu-i de ajuns să-l ai la tine, trebuie să te accepte și el. Vreau să văd cum te descurci de unul singur. Păi, dă-l încoace! spuse Toma întinzându-se să apuce obiectul. Eu ți-l dau, numai că nu știu ce ai să poți face cu el aici. Ca să ne convingem, trebuie să fim față-n față cu bestia. Cristian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-l înspre pădure. Simți din nou cum se ridică de la pământ și încep să plutească deasupra solului. Ascunsă de stratul gros de nori, luna nu se mai vedea. Sub copaci, întunericul era deplin, iar inspectorul se întreba cum se vor descurca acolo. După câteva clipe însă constată că o lumină verzuie îi înconjura. I se părea că privește printr-un vizor de noapte de la un binoclu cu infraroșii. Nu-și dădea seama ce se întâmplă dar nu mai pierdu vremea căutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
putem găsi îngrășământul, ăsta este materialul care mi se pare cel mai dificil de procurat. Așa o cantitate bate la ochi. Trebuie să facem rost! spuse Ileana. Oricât de greu ar fi, vom face tot ceea ce este posibil să ne descurcăm. O mie de kile îți trebuie? întrebă Calistrat foarte serios. Cel puțin. Dacă e mai mult, cu atât mai bine. Și tona asta de exploziv vrei s-o cari sus la gura peșterii? Ai uitat că până acolo nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
spiritele. Măi omule, se întoarse Calistrat spre inspector, eu încep să cred că ar trebui să mă las de meserie. Ești plin de idei bune, ai dreptate, am putea folosi toiagul. Nu va fi ușor, dar cred că ne vom descurca. Însă, ca să înțeleg și eu despre ce este vorba: ai nevoie de exploziv ca să arunci în aer gura peșterii. No, foarte bine. Până aici am priceput și îți și dau dreptate. Mai apoi însă ai început să mă pierzi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
loc concluzia la care ajunsese, însă nu era altă cale. Avea nevoie de toiag, trebuia să pună mâna pe acesta. Fără el, era lipsit de apărare în fața bestiei. Chiar și cu toiagul în mână nu era sigur că se va descurca. Acum îi părea rău că nu stătuse mai mult pe lângă Calistrat. Se încăpățânase să creadă că nu e nevoie, în mintea lui, bătrânul era și trebuia să rămână pe veci paznic. Refuzase gândul că va veni vremea ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
niciodată. În scurtă vreme își extinsese afacerea și dincolo de graniță. Abia atunci începuseră să curgă banii. Desigur și riscurile crescuseră pe măsură. Constatase că nu numai de autoritățile statului trebuia să se ferească. Cu acestea știa el cum să se descurce. Funcționari corupți care, stimulați corespunzător, închideau ochii, existau oriunde și oricând. La început i se bătuseră niște apropouri discrete, după care i se spusese de-a dreptul să renunțe la activitate. Nu le băgase în seamă, mai văzuse el chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
legal? Godunov avea dreptate, investiția era finalizată și, dacă nu producea, în loc de profit aducea pierderi. Mihailovici ezita însă, era prea mare afacerea ca să poată funcționa ilegal. Nu avea de luptat numai cu autoritățile, cu acestea știa el cum să se descurce. Doar în Levant se născuse corupția, se temea de reprezentanții clerului care continuau să se opună din toate puterile înființării cazinourilor. Pe aceștia era greu să-i cumpere și nici nu îi putea controla. Din păcate timpul trecea iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
situații critice și înainte dar, în ultima clipă reușise să se redreseze. Nu știa cum se întâmpla dar o conjunctură de moment îl scotea din belea, era poate cineva, acolo sus, care veghea asupra lui, ori reușea el să se descurce de fiecare dată dar, in extremis, se ivea o soluție. Simțea că același lucru se petrecea și acum, numai că nu putea să-i mărturisească lui Boris acest fapt. Spune-mi te rog, continuă Godunov, văzând că șeful său tace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dar nu era un ucigaș și nici prost nu era. Amândoi știam că n-ai sosit aici întâmplător, înțelesesem că zeii își arătaseră voința. Avea nevoie de tine, bătrânul cred că se speriase, își dăduse seama că nu se putea descurca singur. Poate că ai dreptate, dar în amintirea mea, Calistrat nu e așa. Chiar dacă în primele zile s-a purtat destul de... ostil, ca să folosesc același cuvânt ca și tine, pe urmă s-a schimbat la o sută optzeci de grade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
avem de a face. Spuneai că tipul ăsta, Mihailovici, are o mică armată de oameni pe care i-a adus cu el. Ar fi bine să știm ce e cu ei și de unde vin. Crezi că vei putea să te descurci? Fără îndoială. Nu uita însă ce te-am rugat, nu fă prea multe valuri! Lasă-mi numai câteva zile, să trag niște sfori la Deva. Am niște prieteni acolo care îmi sunt obligați. În regulă, așa să faci! spuse Cristian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
timp, eu mă mai învârt pe aici, poate mai aflu ceva. Pot să fac o mulțime de lucruri, numai că, în nici un caz nu te voi lăsa să umbli singur prin pădurile astea. Nu-ți fă griji pentru mine, mă descurc. Tu ai auzit ce am spus? De data asta, nu te mai las de capul tău. No, ori lucrăm împreună, ori încep ancheta oficial. Oamenii aceștia sunt foarte periculoși. Acesta e și motivul pentru care insist să nu fii singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
place să cred că unul mare, din moment ce te-ai speriat atât de tare, dar nimic altceva decât un animal. Ia cu tine o armă mai puternică decât un pistol, îl ironiză iarăși Vlad, o pușcă poate. Eh, ai să te descurci tu, sunt convins că te pricepi la așa ceva. Hai, dă-i drumul la treabă, vreau să terminăm odată cu toată povestea asta! Boris Godunov nu răspunse, îl privea tăcut, fără să se miște din loc. Vlad se așezase din nou în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că ar fi aflat mai multe despre primejdia care îi pândea, ori poate că moșul știa și cum s-o țină în frâu. Acum însă, era prea târziu. Nu mai avea de unde să-l ia pe Calistrat, trebuia să se descurce singur, deși avea o presimțire sumbră că nu va fi în stare. Știa că ceea ce îi cerea șeful nu era realizabil, cel puțin nu imediat, iar în douăzeci și patru de ore era de-a dreptul imposibil. Mai primise el sarcini care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Cred că de la sperietura de ieri ți se trage. Ai de gând să mă asculți sau nu? Dacă nu vrei, n-ai decât! Să știi însă că dacă ies pe ușa aceea, plec de tot și te las să te descurci singur cu... animalul acela, cum îi zici tu. Vlad nu răspunse, dar nici nu se băgă la loc sub așternuturi, ceva în glasul lui Boris îl făcuse să înțeleagă că acesta nu glumește. Să știi că nu întâmplător am pomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Cum trecuse corpul său prin peretele metalic? Pornise camionul în marșarier și împinsese remorca în pește ră, cât mai adânc cu putință. De data asta apelase la ajutorul socrului său ca să facă rost de exploziv. Nu fusese ușor, însă se descurcaseră. Pop nu pusese întrebări, se comporta cu totul altfel decât îl știa el. Era cooperant și făcea tot ce îi cerea ginerele său. Aruncase în aer nu numai intrarea în peșteră ci și o bucată bună din versant. Mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nimică din broșurile și cărțile date. „Lasă-mă, domn’ Cernat, că ori în broșură ori în carte tot de colhoz e vorba, tot de chiaburi și exploatare, tot de partid și de marea prietenă URSS.” Avea dreptate; la seminarii se descurca mai bine ca alții. Când se făceau raportări săptămânale despre cât s-a arat și s-a semănat în sat, tata mă lua cu el pe dealuri și câmpuri și aprecia „din ochi” cât pământ s-a lucrat. Se simțea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Isaac. Probabil că vă vine tare greu să aveți grijă de casă de una singură, am zis eu prostește, ca să umplu acel gol. — Nu-i ușor. CÎșitig cît pot cu traducerile, Însă, cu soțul În Închisoare, nu prea mă descurc. Avocații m-au stors și sînt Îngropată În datorii pînă-n gît. Cu tradusul se cîștigă aproape la fel de puțin ca și cu scrisul. Mă privi ca și cînd ar fi așteptat un răspuns. M-am limitat să-i surîd docil. — Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Aldaya și i-am Întins-o. Am văzut cum zîmbetul i se lumina văzîndu-l pe Julián Carax adolescent. Era roasă de nostalgie, de Înfrîngere. — Ce tinerel era aici... Asta e Penélope? Am Încuviințat din cap. — Foarte frumușică. Julián mereu se descurca așa Încît să apară Înconjurat de femei frumoase. Ca dumneavoastră, m-am gîndit eu. — Știți dacă avea multe... Din nou zîmbetul acela, pe socoteala mea. — Iubite? Prietene? Nu știu. La drept vorbind, nu l-am auzit niciodată vorbind de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe cap de locuitor inferior unui sfert din media mondială; jumătate dintre africani vor continua să încerce să supraviețuiască cu un venit inferior pragului de sărăcie; numărul copiilor malnutriți ar putea ajunge la 41 de milioane. Vor reuși să se descurce doar țări ca Africa de Sud îcu un PIB pe cap de locuitor care-l va depăși pe cel al Rusiei), Egiptul, Botswana și poate Ghana. Celelalte țări de pe continent vor fi amenințate de dezmembrare, riscând ca, odată divizate, să devină formațiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nimic de-a face cu realitatea, aici, ca în oricare alt loc de pe planetă oamenii sunt diferiți unii de alții, gândesc diferit, nu sunt toți săraci, nici nu sunt toți bogați și, în ceea ce-i privește pe cei care se descurcă, unii o fac mai bine, alții mai puțin bine. Singura chestiune în privința căreia, fără să fi avut nevoie de o dezbatere prealabilă, au fost de acord, o cunoaștem deja, prin urmare nu are rost să pisăm apa în piuă. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
orașul, Nimic prea grav de semnalat, n-au ajuns la primărie vești mai rele decât cele obișnuite, accidente de circulație, un ambuteiaj ici și colo, un mic incendiu fără consecințe, un atac ratat la o filială bancară, Cum s-au descurcat, acum că nu avem poliție, Atacatorul era un amărât, un amator, iar pistolul, deși era autentic, era descărcat, Unde l-au dus, Oamenii care l-au dezarmat l-au predat la un regiment de pompieri, Pentru ce, dacă acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
personal, n-am nimic împotriva dumneavoastră, chiar pot să recunosc că ați făcut treabă bună la primărie, dar nu eu port vina pentru situația aceasta pe care o numiți rezultat, am votat cum am avut chef, în cadrul legii, acum dumneavoastră descurcați-vă, dacă credeți că frige ciorba, suflați în ea, Nu vă enervați, eu am vrut doar să vă avertizez, Încă nu știu în legătură cu ce, Chiar dacă aș vrea, n-aș ști să vă explic, Atunci mi-am pierdut vremea aici, Scuzați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]