6,621 matches
-
dintr-o pedagogie a obiectivelor și obiectelor de învățământ, pedagogia contemporană să devină o pedagogie interacționistă și personalitară. Se desprinde de aici necesitatea plasării elevilor în centrul unor experiențe integrale de studiu, învățare, trăire, comunicare, evaluare. Din perspectiva argumentării psihologice, determinante sunt relațiile stabilite cu următoarele ramuri subiacente: psihologia generală, psihologia dezvoltării, psihologia genetică, psihologia socială, psihologia cognitivă, psihologia educației. Sinteza informațiilor culese arată că în cadrul vieții școlare adaptarea elevului la cadrele instituționale și organizaționale de aici se derulează și prin
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
domeniului ar merita menționate, însă argumentele anterioare ne permit o atitudine confortabilă față de potențialele exigențe ale exhaustivității. În urma demersurilor de sinteză operate asupra multora dintre studiile anterior menționate s-au desprins câteva dominante ale conceptului de management al clasei: - factorii determinanți sunt: recrutarea cadrelor didactice, formarea cadrelor didactice, deontologia didactică și structura familială a colectivului de elevi; - structura dimensională a conceptului cuprinde dimensiunile: ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, operațională și creativă; - nivelul interacțional al managementului clasei este dependent de eficiența microdeciziilor educaționale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt: lipsa de motivare a clasei, oboseala, deprecierea climatului educațional, atitudinile de ignorare și indiferență, agresivitatea și violența; - intervențiile în situațiile de criză managerială: nonintervenția (ignorarea) sau intervenția (durata, frecvența, concizia, consecvența, urmărirea completă); - negocierea implicită și explicită sunt instrumente determinante în soluționarea unor situații de criză educațională. Totodată, o altă constatare interesantă este confuzia terminologică dintre conceptele de management, administrație și gestiune, corespunzătoare accepțiunilor lingvistice și mai puțin diferențelor de ordin științific. Încercând o comparație la nivelul conceptelor de administrație
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de atmosferă axiologică. În urma periplului anterior, dimensiunea psihosocială a clasei de elevi a putut fi prezentată ca un complement solid și de maximă importanță al celeilalte perspective, didactică, în abordările de studiu ale managementului clasei de elevi. 2.2. Factori determinanți ai managementului clasei de elevitc " 2.2. Factori determinan]i ai managementului clasei de elevi" Pe lângă perspectivele de abordare a clasei de elevi anterior prezentate, un alt conținut care dă specificitate managementului clasei de elevi sunt factorii determinanți ai acestuia
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
2. Factori determinanți ai managementului clasei de elevitc " 2.2. Factori determinan]i ai managementului clasei de elevi" Pe lângă perspectivele de abordare a clasei de elevi anterior prezentate, un alt conținut care dă specificitate managementului clasei de elevi sunt factorii determinanți ai acestuia, recrutarea cadrelor didactice, formarea cadrelor didactice, deontologia didactică și structura familială a colectivului de elevi. Reuniți, acești factori se pot constitui în condiții de eficiență și reușită pentru demersurile teoretice și practice întreprinse la nivel managerial în clasade
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
globalitatea sa rămâne obiectivă. • Psihologică: acestea (credințele) angajează în totalitatea lor sistemul psihic uman. Din punct de vedere psihologic, elementul lor definitoriu este convingerea ca idee, adânc implantată în structura personalității, profund trăită afectiv, și care poate deveni un mobil determinant de acțiune. Prin relația de contingență, de integrare, stabilită între credință și convingere se deduce în mod normal: Structura psihologică triadică a credinței Planul cognitiv: în comparație cu RPP unde era palierul fundamental, dimensiunea cognitivă nu ocupă un spațiu privilegiat în economia
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic, ci va fi transpusă în practică. Experiența, contactul repetat cu anumite situații, oarecum repetitive, au o importanță covârșitoare în structurarea CPP (determinantă este experiența personală). Dinamica credințelor psihopedagogice Potrivit concepției de ansamblu a acestui studiu, CPP nu sunt fenomene statice, ci structuri complexe cu multă energie și o dinamică proprie, prezentându-se astfel atât ca proces, dar și ca produs. Problematica emergenței
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în atingerea problemelor. Mijloacele de identificare a problemei sunt: - controlul curent al activităților din clasă; - sondajele psihosociale permanente; - sesizarea problemelor de către alți factori exteriori, alte cadre didactice, părinți etc. Controlul sistematic și planificat al activităților din clasă este un factor determinant al cunoașterii realităților educaționale și interpersonale. 2. Obținerea informațiilor: face referire la cunoașterea cauzelor care au generat abaterea de la linia programată. Stabilirea cauzelor - analiza logico-teoretică, analiza practică; pe calea celor două formule analitice se poate face apel la o eventuală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dezavantajele alternativelor - variante. Variantele performante sunt cele care pot oferi cele mai bune rezultate, într-un termen foarte scurt și cu cheltuielile de resurse materiale și financiare minime. La acest nivel, calitățile celui care decide, experiențele, intențiile, cunoștințele sale sunt determinante. Mihaela Vlăsceanu (ibidem) propune câteva variante de strategii coparticipative: negocierea colectivă, sistemele legale de participare, sistemele consultative. Cele mai eficiente forme de adoptare a deciziei sunt prin cooptarea elevilor în activitatea de selecție a alternativelor, contribuind astfel la educația pentru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reducerea capacității de reacție și fluctuații, ca fiind expresia unui declin constant în ceea ce privește rezultatele educaționale obținute de elev. Acest din urmă aspect, al oboselii, ne interesează din perspectiva managementului clasei de elevi, deoarece starea de monotonie și supraîncărcarea, ca factori determinanți ai „oboselii de tip managerial”, rezultă în urma unor disfuncții organizatorice ale activității din clasa de elevi: - activități și sarcini repetitive, monotone; - absența conexiunii inverse reale; - perspectivele motivaționale limitate; - durata și intensitatea inadecvate ale activităților de tip educațional; - interesul scăzut al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a funcțiilor limbajului - remarca faptul că așa-numita funcțiune metalingvistică nu este, în fapt, decât o variantă a funcției de reprezentare: dacă între lucrurile pe care limbajul le poate reprezenta găsim și limbajul însuși, împrejurarea nu trebuie socotită un criteriu determinant în delimitarea unei noi funcții lingvistice, ci doar o modalitate de a împărți realitatea extralingvistică. Transferând acest principiu în spațiul comunicării literare, putem deduce că, în fapt, nici măcar atunci când devine evidentă preocuparea unui text față de sine însuși sau față de ascendența
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Unele acțiuni constau În reproducerea patternurilor existente, În timp ce altele contribuie la transformarea lor. D. North (1990) avansează, În acest sens, o teorie interesantă. Pornind de la asumpția (Împărtășită de toți economiștii de altfel) că internalizarea normelor sociale nu este Întru totul determinantă pentru alegerile individuale, North consideră că alegerea subiectivă este proporțională cu prețul exprimării convingerilor personale. Cu cât este mai scăzut costul pe care actorii Îl plătesc pentru exprimarea convingerilor personale, cu atât mai important va fi rolul acestora În determinarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumite relații și mize de putere, dar care este În același timp caracterizat printr-un grad de instituționalizare și existența unor credințe Împărtășite. În acest cadru teoretic, rolul acțiunii intenționale nu este neglijat, dar este plasat Într-un context cultural determinant și În perimetrul unor relații sociale structurate. Cooperarea socială organizată În interiorul cîmpurilor are o dublă Întemeiere: social-relațională și culturală. Astfel, cooperarea organizată este un proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Minea” În Societatea reală, Vol. 1: 27 - 34. North consideră că oamenii aleg, dar setul de preferințe este constrâns de instituții. Această abordare este specifică neo-instituționalismului economic. O concepție contrară este aceea a lui Bourdieu care consideră că habitusul este determinant pentru alegerile făcute de indivizi. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor subiective asociate acțiunii, mai precis a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977:95
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
confruntă cu mai multe chipuri ale conservatorismului: și cel politic, și cel de gen, și uneori chiar le perpetuează, fiindcă nu cunosc alternative la aceste moduri de viață, teoriile și ideologiile emancipării din familiaxe "„familie" feminismului pot juca un rol determinant în subminarea patriarhatxe "„patriarhat"ului atât în relația cetățenilor cu statulxe "„stat", cât și în cea dintre femei și bărbați. În regiunea noastră geografico-istorică, oamenii au fost mult mai bine pregătiți pentru colectivisme și etici ale autosacrificiuluixe "„autosacrificiu", precum și pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Doar revoluția va pune capăt exploatării, indiferent de sfera ei de manifestare. Între feminismul marxist și cel socialist există o deosebire pregnantă. Din perspectiva feminismului socialist, genul și clasa joacă roluri relativ egale. Din perspectiva feminismului marxist, clasa joacă rolul determinant. Putem vorbi despre un feminism marxist, dar nu putem totuși vorbi despre un feminism marxian, cu alte cuvinte al ideilor lui Karl Marxxe "„Marx,Karl". El nu poate fi socotit un teoretician feminist, pentru că nu a tratat și nu a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
permanentă Între partenerii implicați: elevi, profesori, părinți, organizații neguvernamentale, consilieri etc. În domeniul Învățământului de tip incluziv și al educației integrate, cooperarea, atât Între copii În procesul de Învățare, cât și Între cadrele didactice și alți specialiști, constituie un element determinant pentru realizarea succesului integrării. • Un alt moment de referință a fost Conferința UNESCO a Miniștrilor Educației, de la Jomtien, Thailanda (1990), care a reprezentat deschiderea unei noi direcții În politicile educaționale pe plan internațional: educația pentru toți. Aceasta are În vedere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să participe la activitățile de pregătire profesională În domeniul educației integrate/incluzive; - să fie convinși că toate problemele și provocările generate de cerințele speciale În educație ale copiilor integrați au Întotdeauna mai multe soluții de rezolvare; - să creadă În rolul determinant jucat de părinți În procesul integrării școlare a copiilor lor; - să fie convinși că riscul asumat În promovarea educației integrate/incluzive nu este În zadar și că se pot afla și În situația unor nereușite parțiale sau totale În procesul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
instrument de comunicare ce introduce omul în existența socială este limbajul. Limbajul reprezintă funcția de comunicare și de exprimare a gândirii, prin utilizarea unor semne care au o valoare identică pentru toți indivizii din aceeași specie, în limitele unei arii determinante. Deficiența de auz înnăscută determină anumite particularități ale limbajului: - acuratețea limbajului verbal este redusă deoarece acesta e perceput auditiv inexact în comparație cu modelul perceput de persoana care aude; deficientul de auz beneficiază de indici vizuali în special în perceperea vorbirii orale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
urmare, CIF și CIB sunt complementare, iar utilizatorii sunt încurajați să utilizeze ambele clasificări internaționale OMS. Obiectivele CIF sunt: asigurarea unei baze științifice pentru înțelegerea și studierea stării de sănătate și a stărilor asociate acestora, a deznodământului și a factorilor determinanți; stabilirea unui limbaj comun pentru a descrie starea de sănătate și stările asociate acesteia cu scopul de a îmbunătăți comunicarea dintre diferiți utilizatori; realizarea unor comparații între state, a datelor de sănătate, a disciplinelor și serviciilor de îngrijiri medicale, într-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Cazul cel mai simplu de model determinist îl reprezintă construcția unui tabel de asociere (contingență) între două caracteristici calitative (variabile categoriale, cum se mai numesc) A și B, dintre care una - să zicem A - este presupusă a reprezenta un factor determinant pentru cel ilustrat de a doua caracteristică, B. De pildă, B poate fi variabila rezultată din prelucrarea informației privind o întrebare de opinie din chestionar, cu un număr de variante de răspuns, iar A - un parametru particular al indivizilor, cum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o formă rară de cancer ocular la copii. Conform informațiilor expuse de către organizația Retinoblastoma International ( HYPERLINK "http://www.retinoblastoma.net/"www.retinoblastoma.net), retinoblastomul este o maladie foarte rară, afectând aproximativ 4 din 1 000 000 000 de bebeluși. Gena determinantă a maladiei este una dominantă, afectând deci atât homozigoții (AA), cât și heterozigoții (Aa). Înainte de a se dezvolta procedura modernă de tratament chirurgical al bolii, această maladie a fost întotdeauna una letală, ducând la moartea persoanei, înainte ca aceasta să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
limbaj) sunt abordabile prin prisma psihologiei evoluționiste, ea susține că alte mecanisme generale (de exemplu, decizie, gândire, învățare, raționament etc.) sunt abordabile mai degrabă pe baza modelului social standard, în care factorul cultural și de mediu, nu cel biologic, este determinant în generarea răspunsurilor subiectului uman. Altfel spus, modelul social standard (în diversele sale variante) presupune că există anumite structuri generale ale minții umane care, prin interacțiune cu diferite medii (incluzând cultura), duc la asimilarea diverselor conținuturi, acest proces exprimându-se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
eu responsabil pentru ceea ce fac? Avem două vești la această întrebare, ambele rele. Prima veste este că, într-adevăr, psihologia evoluționistă, ca și cercetările recente din științele cognitive și neuroștiințe, arată că liberul-arbitru este o iluzie, fără a avea rol determinant în răspunsurile noastre. A doua veste rea este că, deși nu avem liber-arbitru, suntem responsabili pentru ceea ce facem. Legile sociale sunt elaborate pentru a împiedica subiectul uman să facă lucruri pe care el le interpretează ca fiind în interesul său
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
numite și tulburări. Spre exemplu, concepțiile negative legate de propria persoană, prezent și viitor tind să apară împreună, constituind un sindrom depresiv (Beck et al., 1979). Un sindrom poate să aibă o etiologie multiplă. Dacă mecanismele etiopatogenetice (mai ales factorii determinanți) ale unui sindrom sunt cunoscute, atunci, în principiu, putem vorbim despre boală (pentru detalii privind relațiile dintre conceptul de sindrom și cel de boală, vezi Boloșiu, 1990). În tabloul clinic, componenta afectiv-emoțională/subiectivă (simptom) este fundamentală; în domeniul psihoterapiei, pacienții
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]