2,337 matches
-
el testa răbdător fiecare fată care se arăta interesată de el. Deși o enerva la culme pe vremea când era o prezență constantă în apartamentul ei, plângându-se despre cum nu are el prietenă, Ashling îi simțea lipsa și îi detesta nou dobândita independență. Îl vei vedea pe Ted mai târziu. Suntem invitate la o petrecere. Studenți la arhitectură. Unul dintre ei e și comic, așa că ar putea fi și alții acolo. Și unde sunt comici, trebuie să apară și Jumătate-om-jumătate-bursuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și o respectă și că atracția dintre ei era mult mai mult decât ceva pur fizic. În acele zile îndepărate, nu toată lumea cu care lucra o ura, dar, cu cât devenea mai mult favorita lui Oliver, cu atât era mai detestată de colege. Mai ales după ce a început să îi facă favoruri speciale. Când a reușit să descopere trei role de film care lipseau, Oliver a tras la răspundere tot colectivul de la Chic: — Ascultați aici, adunătură de fraieri nefolositori, fata asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Marcus luă o privire rănită. — Aș putea încerca să scap un weekend, se oferi Ashling fără să respire. Deși Lisa spune că va trebui să muncim în fiecare sfârșit de săptămână, poate dacă o rog frumos... — Nu te deranja. Ea detesta când el făcea asta. Era drăguț în majoritatea timpului, dar de fiecare dată când era nesigur sau nu se simțea susținut, devenea rece și agresiv, iar ea nu suporta confruntarea. —O să încerc, spuse ea disperată. Chiar voi încerca. Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vedere legal, aveați tot dreptul să acționați și cred că ați fost al naibii de norocoși că n-a săpat nimeni mai adânc în toată afacerea. E singurul lucru pe care nu pot să i-l iert, singurul lucru pe care mă detest că l-am tolerat. Ei, mai ești sentimental, pistolarule? N-am putut să-i răspund. A răspuns Kay pentru mine: — Mi-am închipuit eu. Acum o să termin și după aia să-mi spui dacă mai ai chef de răzbunare. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
polițist adevărat. Thad Green dădu aprobator din cap în timp ce-mi pledam cauza: sunt de șapte ani în LAPD, tevatura cu cei doi Vogel a avut loc în urmă cu mai bine de doi ani și e aproape uitată, detest munca pe care o fac în laboratorul de criminalistică și vreau să mă întorc la uniformă - preferabil în tura de noapte. Învățam pentru examenul de sergent, iar Divizia Criminalistică mi-a prins bine ca domeniu de instruire pentru țelul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Într-un fotoliu cu foarte multă umplutură, tapițat vesel cu trandafiri și maci. Avea o țigară atârnată În colțul gurii, și un cimitir Întreg de obiecte din aceeași gamă În scrumiera de lângă ea. Televizorul era pornit pe o telenovelă. Watson detesta telenovelele. Dar Simon Rennie Ticălosul le iubea. Stătea pe canapeaua Înflorată și se uita fix la ecran, dând pe gât una după alta ceștile de ceai. Resturile unui pachet de prăjituri Jaffa se aflau pe măsuța de cafea și Watson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nici măcar să se uite la alimentele solide. Dimineața venise cu ceruri albastre și un vânt rece, care acoperise zăpada căzută În noaptea trecută cu un strat de gheață. La nouă și jumătate era o conferință de presă, iar Logan o detesta. Cineva i se băgase În urechi și Încerca să Împingă conținutul acestora afară. Ochii săi, de obicei de un albastru cristal rezonabil, semănau cu unii din Miresele lui Dracula. Când intră În camera de ședințe, se auzi un rând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
îl consider încă îndepărtat. Dar astăzi cred că sunteți cu toții de acord cu mine și că și voi înțelegeți că nu a putut dobândi o experiență corectă alături de Tiberius, pe care acum mulți dintre noi dezvăluie cu mândrie că îl detestă peste poate. Sau se dorește o guvernare de felul celei care, în sfârșit, s-a terminat? Îl priveau în tăcere. El declară că nu susținea că tânărul ar fi fost incapabil. Nu-l cunosc îndeajuns, declară ironic, pentru că, practic, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se întoarseră electrizați și îl salutară cu entuziasm, lucru care nu se întâmpla în vremea tinereții lui Augustus. El răspunse, râse și glumi cu cei din apropiere, încălcând astfel orice protocol. Așa se întâmpla mereu, și cu cât senatorii îl detestau mai mult, cu atât poporul îl iubea mai mult, cu pasiune. Dintr-odată însă, puse capăt jocului și se adresă lui Manlius: — Nu înțeleg de ce Augustus, când și-a construit palatul, s-a întors cu spatele spre inima Romei. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu unul. Între doi, Însă, mă simt În largul meu. 26 aprilie 1963 (vineri) Nu sunt În stare să scriu nimic. Nu știu ce am. Sper că o să urmeze o perioadă În care să pot scrie mai departe mult. Pe Vasile Îl detest. Nu pot să Îl văd În ochi, mi-amintește lucruri oribile, de nepovestit. Oribile, bine am ales cuvântul! Mi-e scârbă de el, mi-e greață. Martin mă enervează cu rigiditatea lui. Totuși, În lipsa altuia mai bun, deocamdată, o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să îmi alung din minte privirea plină de resentimente a lui Ben. Știam că e mult prea periculos să-mi permit să mă scufund prea adânc în gândurile ce aveau să urmeze. Ben și Sally crescând; Ben începând să mă deteste. Sally plecată cu prietenii tot timpul, iar Charlie și cu mine patinând prin viețile noastre, obosiți și iritabili. Ce-mi rămâne să aștept cu nerăbdare, m-am gândit eu tristă, munca? Nu prea. Știam de ceva vreme că nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și simplu, un soi de valvă: că ne eliberăm de tensiune și că purtăm o discuție sinceră și completă pe marginea problemelor- sau cum i-or spune politicienii. E clar că nu e așa. Sunt destul de sigur că, de fapt, detestăm o serie de lucruri unul la celălalt și că, uneori, asta iese la iveală. Din fericire, mai frecventă e atmosfera sporadic tăcută, dar rezonabil pozitivă, care include un amestec de semiceartă și relatare a faptelor mundane, toate punctate de râsetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
se vindece. Ajunsesem să îmi fie frică să mă culc, asemenea copiilor acelora nenorociți din filmele de groază, pentru care singura cale să nu cadă în strânsoarea atacatorului este să stea treji. Cel care mă chinuia eram eu însumi și detestam să-l eliberez alunecând afară din zona conștientă. Dar am continuat să merg în somn, nu des, însă destul de regulat, și am continuat să mă îngrijorez în fiecare seară, când mă întindeam să adorm. Mi s-a povestit despre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mai voiam ceva doar ca rezervă în caz că nu ține. Dar e mult mai bine și probabil că nu-mi mai trebuie nimic în seara asta. — Îmi pare rău pentru fursecuri. Ce ți-a venit să le iei? Știi că le detest pe cele luate de la magazin-dacă voiai să fac, trebuia doar să... Deci nu-ți place felicitarea? —Cum? —Ai zis că e-cum ai zis?-că e minunat de înfiorătoare, parcă? —Pentru numele lui Dumnezeu, Charlie - vorbești serios? Doar nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
iubesc, dar în felul acela obișnuit de „te iubesc, dragă“ care era la fel cu a spune „bună dimineața“. Cumva liniștitor, dar niciodată jenant sau emoțional. Ca felul în care se sărutau - foarte afectuos și așa, dar nu (O, Doamne, detest și să spun așa ceva despre mama și tata), nu sexy. Doar ștergerea uscată, în treacăt, a obrajilor sau întâlnirea buzelor strânse. Felul în care i-a spus că-l iubește în ziua aceea oribilă era ca și cum aș fi văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pe banda de alergare, dumneavoastră o vedeți, domnule? Am fost șocat de violența reacției instinctive care se lupta să depășească lașitatea mea fizică naturală și a trebuit să închid ochii ca să exclud o clipă figura acestui om pe care îl detestam ca să nu îmi zdrobesc pumnii de ea. M-am controlat gândindu-mă la consecințele îngrozitoare pe care le-ar avea o asemenea ieșire, și până să mă uit din nou la el reușisem chiar să produc un mic zâmbet complice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Limbajul particular de familie: cuvintele și expresiile prostești. La cine mă mai duc eu când ceva îmi amintește de voi sau de vreo ceartă de demult sau de vreo seară plicticoasă, chiar și pentru asta aveam un limbaj al nostru! Detest ce-a făcut și credeam că pot învăța să-l urăsc și pe el: încerc tot mereu să fiu puternică și să nu reacționez ca o femeie geloasă și nedreptățită - mi se pare o dovadă de slăbiciune să recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
dată când unul dintre noi are chef. Nu contează- sunt bucuros doar să fiu cu ea, să dorm lângă ea și să o ador. Mi-aș fi dorit doar să nu vină prietena ei din scrisori să stea aici mâine, detest să trebuiască să îmi împart iubita cu altcineva. Judy T rebuie să accept faptul că probabil nu se va mai întoarce niciodată. Stacey S ă mor io. Am rămas cu gura căscată. Zău. Cu gura căscată. Am fost așa bucuroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
dorință. O cuprinse în brațe și-și împinse pelvisul în partea de jos a spatelui ei. Hei, îi șopti el în ureche, respirația lui mirosind încă a biscuiți. Ea rămase nemișcată, rugându-se ca el să adoarmă la loc și detestându-se în același timp că-și dorea asta. — Leigh, iubito, ești trează? Eu sunt. O mai împinse ușor încă o dată în caz că nu-și dădea seama la ce se referă. — Sunt frântă, Russ. E deja târziu și trebuie să mă trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ei, căută niște muzică pe iPod și dădu volumul mai tare să asculte tot drumul. Din căști bubuia melodia lui John Meyer “Waiting on the World to Change”. Erau în noul Range Rover al lui Russell, pe care ea îl detesta. Când o întrebase cu câteva luni în urmă ce mașini îi plac, ea se mulțumise să ridice din umeri. Când locuiești în New York, frumusețea e că nu ai nevoie de mașină. De ce să te deranjezi? Deoarece, draga mea, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
un ton nu foarte scăzut: — Mă scot din sărite neciopliții care vorbesc tare la telefonul mobil într-un restaurant. Mustrarea lui trecu neobservată de cel căruia îi era adresată, însă Leigh aproape că sări de pe scaun în brațele lui. — Îl detest pe tipul ăla, spuse ea, adunându-și grăbită lucrurile, dar Jesse era deja ocupat să-l cheme pe maitre d’. Abia când se așezară din nou — de data asta la o altă masă pentru două persoane poziționată perfect într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe care o plătea, așa că nu conta. Era doar unul dintre lucrurile care pe ea o enervau la culme. Înțelegea foarte bine că el trebuia să poarte pe față un machiaj de televiziune o dată pe săptămână, când înregistra emisiunea, dar detesta să vadă cum și-l șterge. Folosea demachiantul și dischetele ei de demachiere și se tampona atât de delicat sub ochi și în jurul nasului și, cu toate că nu știa să spună exact de ce, ei i se părea revoltător. Nu chiar atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
venea spre mine cu tava în mână. Cufundată în decorul locuinței sale era mai puțin vioaie, era de o decență mizerabilă, asortată cu restul. Mi s-a părut deprimantă. Lângă brațul meu se afla o suprafață plană acoperită de bibelouri... Detest bibelourile, Angela, știi, ador camerele aproape goale, cu o veioză într-un colț, câteva cărți și nimic altceva. Am făcut o ușoară mișcare cu umărul, îmi simțisem brațul străbătut de dorința de a arunca la pământ toate porcăriile acelea. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
bani. Bambi este obsedată de produsele biologice. Manlio se îndoapă însă cu friptură și bordel în oraș, iar seara aleargă cu o sută nouăzeci la oră pe autostradă, ducându-se spre casa aceea cu pănuși și smocuri de lavandă uscată. Detestă natura, liniștea ei. Are, evident, piscină cu bordura canelată și pietrele aranjate de un arhitect. Dar e furios și pe piscină, pe robotul care fâșâie pe fundul ei. Implacabil, ca tânăra lui soție. Îi pare rău după Martine, marioneta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în mormântul tău. Eu, care am crezut întotdeauna că semăn cu mama, am devenit tatăl meu într-o dimineață de decembrie, în oglinda mașinii oprită în trafic. Suferința îmi încurajase trupul spre asemănarea cu bărbatul pe care continuam să-l detest fără un motiv precis. Numai pentru că eram obișnuit să o fac de când mă știu. Mi-am scos ochelarii și m-am apropiat de oglindă. Ochii înotau tulburi într-un cerc violaceu, nasul (pe care se vedea urma ochelarilor) devenise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]