1,864 matches
-
angoase, coșmaruri). - Punctul culminant este foarte bine marcat, spre el convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului, sau a epilogului, urmând rapid punctului culminant ori fiind chiar solidar cu acesta. În teatrul modern, deznodământul lipsește frec vent sau reia situația inițială, finalul deschis sugerând absența oricărei soluții de rezolvare a conflictelor sau incapacitatea omului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului, sau a epilogului, urmând rapid punctului culminant ori fiind chiar solidar cu acesta. În teatrul modern, deznodământul lipsește frec vent sau reia situația inițială, finalul deschis sugerând absența oricărei soluții de rezolvare a conflictelor sau incapacitatea omului modern de a recupera certitudini, de a opta pentru valori autentice, de a acționa. 3.3.3. Limbaje scenice în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cel care desăvârșește aceste limbaje și comportamentul scenic al personajelor comice în spațiul comediei românești este I.L. Caragiale. Strălucit precursor al teatrului modern, autorul Scrisorii pierdute ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii care au întotdeauna un deznodământ fericit, orientarea observației psihologice spre generalitate și tipologie, asocierea comicului cu umorul și satira, cu ironia, sarcasmul sau grotescul, utilizarea unor tehnici dramatice specifice (travestiul, quiproquoul, imbroglioul etc.). CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare comedie existente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
asupra dionisiacului. Depășind momentul dilematic cu omenești ezitări (Plângi, preacuminte Enigel!...), Enigel intră definitiv sub semnul Soarelui. Pentru regele ciupercilor însă, întâlnirea cu aprinsul inel al soarelui (punctul culminant al narațiunii alegorice) este distructivă: Crypto se transformă în ciupercă otrăvitoare. Deznodământul poveștii imposibilei iubiri transformă motivul basmic al nunții împărătești întrun antimotiv, fiindcă nuntirea nebunului rigă Crypto cu măsălarița mireasă este o pedeapsă, nu o răsplată pentru erou. Se împlinește astfel „hybrisul, pedepsit, ca în orice tragedie, prin nebunia sau moartea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din toamnă până la sfârșitul lui mar tie) fiind integrat unei durate mitice, punctat de timpul sacru al sărbătorilor creștine. Acest deznodământ „dezvăluie reacțiile etice fundamentale ale sufletului țărănesc patriarhal“, după cum afirma criticul Ov. Crohmălniceanu, evidențiind una dintre particularitățile de construcție a personajelor sadoveniene: caracterul arhetipal al eroilor. Această particularitate se realizează prin elementele specifice de structură și de com poziție ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
complexe ale căror destine pun în relief viziunea obiectivă asupra existenței umane. Consider că prin aceste destine tema banului este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează convingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a circumstanțelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și al Anei demonstrează convingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a circumstanțelor, a mediului ce exercită puternice influențe asupra omului. Slavici surprinde cu adevărată artă instalarea gradată a crizei sufletești și evoluția ei până în fața deznodământului implacabil. De aceea, eroii lui au complexitate psihologică, au acel „amestec de bine și rău, ce se află la oamenii adevărați“, după cum observa G. Călinescu. ÎNCHEIERE În final, putem afirma că, între marii clasici ai literaturii române, Slavici rămâne creatorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
complexității psihice și al relațiilor sociale verosimile. Consider că prin relația dintre Ghiță și Lică tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii evidențiază convingerea scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă personajele care încalcă principiile morale sunt sancționate aspru în final. Deși sunt antitetice la început, relațiile dintre Ghiță și Lică devin treptat complementare, iar destinele lor se încrucișează, se împletesc, se unesc în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie 1933). Rezultanta alternării pla nu rilor temporale este surprinzătoare: povestea de iubire, asemeni mitului, iese din du rată, devine supratemporală, aparținând unui prezent etern (Niciodată nam trăit mai total și mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inclusă în secretul funcționării psihice intime? Simbolul treimii divine conține în el răspunsul, așa cum conține culme a întregii simbolizări mitice si răspunsul la toate problemele existenței, condensat în simbolismul "încarnării spiritului". Interpretarea sa dogmatică constituie rodul central al sistemului teologic. Deznodămîntul este imposibil fără amplificarea polemicii, penibilă în sine, dar salutară în privința căutării adevărului. Mitul Divinității trinitare Simbolul treimii constituie tema prologului evangheliei după Ioan. Înțeles potrivit veritabilei lui deschideri simbolice, acest prolog include în el toate aspectele mitului creștin. Descifrarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conferințe și speră că o decizie unanimă a puterilor va preveni necesitatea unei intervenții armate. Ragioni, reprezentantul Regatului celor două Sicilii la Constantinopol constatase că „guvernul otoman a fost surprins peste măsură și și-a manifestat profunda nemulțumire pentru aceste deznodământ” și că până în momentul alegerii la Poartă s-a sperat că „..aproape sigur ...în Valahia va fi ales un domnitor de nuanță conservatoare.” În ianuarie 1859, se interzicea folosirea în presa turcă a denumirii de „Principatele Unite ale Moldovei și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de la Principatele Române, disputa dintre Marile Puteri s-a extins asupra tuturor problemelor. De exemplu, raporturile dintre Franța și Anglia s-au deteriorat sensibil, iar cele dintre Franța și Austria au ajuns la o tensiune care nu și-au găsit deznodământul decât în războiul din 1859 care a opus Franța și Sardinia Austriei. În ceea ce privește raporturile dintre Franța și Austria, interesantă este consemnarea lui Thouvenel, ambasador al Franței la Constantinopol: „Nu a fost reliefată încă măsura în care problema Principatelor dunărene a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Chinei”, „Jurnal de călătorie în China” și „Raportul oficial”. Citiți aceste lucrări și veți vedea că ele probează convingerea mea că am consemnat foarte detaliat cele cerute de către țar. EU:Deși ați respectat cu strictețe toate instrucțiunile primite de la țar, deznodământul misiunii dvs în China este unul controversat având în vedere că nu v-ați întors cu un răspuns din partea împăratului chinez iar partea chineză a replicat că a refuzat să dea un răspuns unui ambasador care a dat dovadă în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
noastre omenești. În ciuda atâtor vitregii, neamul n-a pierit. Dumnezeu nu ne va părăsi, ai încredere în El.... ....M-am despărțit cu o strângere de inimă de el, alături de profesorul Topa. Acesta îmi mărturisi, în rezerva mea, adevărul crud că deznodământul urma să se petreacă în două - trei zile. - Dragul meu, îmi mărturisi el, aici suntem toți sortiți pieirii, cu singura deosebire că plecăm pe rând, nu toți odată. Suntem niște cobai nefericiți supuși la cele mai ticăloase experiențe. Aici se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune exterioară [external action]. Ce spun și fac personajele, prin opoziție cu ce gîndesc sau simt ele (ACȚIUNE INTERNĂ). ¶Brooks, Warren 1959. acțiune internă [internal action]. Ceea ce simt și gîndesc personajele, și nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cauzal-cronologică: ele nu constituie noduri cruciale în acțiune, ci completează spațiul narativ dintre aceste noduri. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. catastrofă [catastrophe]. Stadiul final, precipitat, al unei piese; scena care duce la bun sfîrșit conflictul dramatic. Termenul desemnează de obicei DEZNODĂMÎNTUL nefericit al tragediei. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un set de evenimente): "Am mers în tabăra de vară în fiecare an, din 1959 pînă în 1964" are o determinare temporală de cinci ani. ¶Genette 1980. dezgolirea procedeului [baring the device]. Vezi PREZENTAREA NUDĂ A PROCEDEULUI. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. deznodămînt [denouement]. Rezultatul sau dezlegarea INTRIGII; IEȘIRE DIN TENSIUNE; SFÎRȘIT (Eihenbaum). Vezi și CATASTROFĂ, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, REZOLVARE. dialog [dialogue]. Reprezentarea unui schimb oral (dramatică în structură), implicînd două sau mai multe personaje. Într-un dialog, replicile personajelor sînt prezentate așa cum (se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
enunciator]. Un DESTINATOR. Dacă-i spun cuiva o poveste, sînt enunțătorul ei, și dacă el/ea îmi spune o poveste în schimb, el/ea este enunțătorul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. epilog [epilogue]. O secțiune finală în unele narațiuni, venind după DEZNODĂMÎNT și inconfundabilă cu el. Epilogul contribuie la deplina înțelegere a intenției operei. ¶Martin 1986. Vezi și PROLOG. episod [episode]. O serie de evenimente conexe, ieșind în evidență din (seriile de) evenimente învecinate din pricina uneia sau a mai multor trăsături distincte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu asta?", o narațiune cu scop ar trebui întîmpinată cu recunoașterea NARABILITĂȚII sale. ¶Labov 1972; Polanyi 1979; Prince 1983. Vezi și SINOPSĂ. ieșire din tensiune [unravelling]. Vezi DEZNODĂMÎNT. ¶Vezi și DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. in medias res [in medias res]. Metoda de a începe o narațiune (și, mai exact, un poem epic) cu o situație sau un eveniment important (și nu cu prima situație sau primul eveniment în ordine temporală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
specific, a universalului în particular, a esențialului în fenomenal. ¶Aristotle 1968 [1965]; Frye 1957 [1972]; Genette 1980; Plato 1968 [1986]; Ricoeur 1984, 1985. Vezi și NARAȚIUNE. mișcare [move]. 1. Orice secvență de FUNCȚII, dezvoltîndu-se de la Prejudiciere sau Lipsă la un DEZNODĂMÎNT. După Propp, fiecare basm (skázka) constă dintr-una sau mai multe mișcări. ¶Mișcările se pot combina prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU; un NAREM. În GRAMATICA NARATIVĂ a lui Pavel, o Mișcare e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ELIPSĂ anterioară din cursul narațiunii. ¶Genette 1980. Vezi și REMEMORARE. rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de mișcări și permutări, de plecări și reveniri. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și PARADIGMĂ. situarea în intrigă [complication]. 1. Partea dintr-o narațiune care urmează după EXPOZIȚIUNE și duce la DEZNODĂMÎNT; MIJLOCUL unei ACȚIUNI; PUNERE ÎN INTRIGĂ; DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 2. Într-o structură tradițională a INTRIGII, ACȚIUNEA ASCENDENTĂ (de la EXPOZIȚIUNE la PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa, mijlocirea, contraacțiunea incipientă și plecarea. 4. În termeni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
data de 24 iunie 1941, pentru a i se cere explicații privind atitudinea României. Grigore Gafencu a relatat această întâlnire, descriind convorbirea cu Molotov și mesajul românesc astfel : “URSS nu a facut nimic pentru a impiedica între țările noastre durerosul deznodământ de azi. Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin care ni s-a cerut nu numai Basarabia dar și Bucovina și un colț din vechea Moldova, prin încălcarea teritoriului 1 Ibidem, p. 228; 2 Marcel-Dumitru Ciuca, Procesul Mareșalului Antonescu, Documente
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”2. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți)3. Între momentele-cheie, însă, fără care acest deznodământ nu ar fi fost posibil, se numără și cucerirea Odessei, victorie care a presupus multe pierderi românești și canalizarea unor eforturi deosebite de către România. Astfel, Odessa a constituit o importantă bază de operații terestră, navală și aeriană a comandamentului sovietic
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ei, în statele neutre, oamenii politici și experții militari considerau că Armata Roșie nu va putea rezista, mai mult de câteva luni, loviturilor puternice, aplicate de Wehrmacht 2. Luna decembrie 1941 consemnează două evenimente majore, în opinia noastră decisive , pentru deznodământul războiului și anume intrarea în război a Statelor Unite, la 7 decembrie 1941 și eșecul conceptului de Blitzkrieg în fața Moscovei, unde înaintarea germană a fost oprită. Considerăm că acesta este momentul în care mareșalul Antonescu trebuia să reconsidere, de o manieră
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]