5,230 matches
-
Din care toate-acestea, ce-n Lumea din afara se găsesc, sînt umbre care trec" (Vala, VII, 364-366). În termenii doctrinei hinduse, Los simte fundamentul "dens", plin, al valului Mayei, care se deschide în infinitatea spiritului. Nimicirea Șinei are astfel drept scop dezvăluirea "infinitului care era ascuns". 208 (VII, 352) deși-ngropat sub Ale Universului ruine: imagine pregnant piranesiană ce caracterizează mare parte din poemul Vala (vezi opera lui Piranesi, în care un element central este ruină ca imagine a trecutului, dar și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la problema semnificației antropologice a personalismului energetic. De fapt, două întrebări vor structura discursul: a) Care sunt temeiurile conceptuale ale reconstrucției umanului din personalismul energetic? b) Ce consecințe teoretice îngăduie o astfel de interpretare? Demersul va avea ca prim moment dezvăluirea unor relații dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant, cea din urmă fiind socotită adesea ca principală sursă aporetică pentru cea dintâi. Intenția mea este de a argumenta, pe temeiul acestei interpretări, ideea că personalismul energetic este o specie a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiinței, ea însăși posibilă datorită identității sale structurale cu universul fizic. Kant vizează condiționarea logic-formală a cunoașterii și, de altminteri, a oricărui act uman semnificativ propunând o "critică a rațiunii"; C. Rădulescu-Motru, asumând ipoteza evoluției existenței-ca-energie către formarea personalității, vizează dezvăluirea condițiilor naturale, biologice, sociale ale conștiinței omenești în stare să dobândească adevăruri necesare și universale. Pentru Kant, conținutul conștiinței trebuie deosebit de forma sa. Pentru Rădulescu-Motru, "conținutul conștiinței este conștiința însăși", dar numai întrucât ea este un fapt al lumii, condiționat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine, ci numai pe temeiul "lucrării" gândului originar în cazul acestei filosofii românești, pe temeiul desfășurării ideii după care "realitatea este un personalism energetic" în sensul unei unități de gândire ("teorie") care poate avea forma sistemului. Prin urmare, este necesară dezvăluirea unității în sistem a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru (chiar dacă interpretarea își asumă de la început o anume perspectivă, anume cea "antropologică"), pentru ca, pe temeiul originalității sale astfel dovedite, să o putem așeza în locul care i se cuvine în spațiul filosofic actual
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru (chiar dacă interpretarea își asumă de la început o anume perspectivă, anume cea "antropologică"), pentru ca, pe temeiul originalității sale astfel dovedite, să o putem așeza în locul care i se cuvine în spațiul filosofic actual. Căci în cazul judecării în sine, fără dezvăluirea legăturilor cu modelele filosofice anterioare sau cu cele contemporane, dovada de originalitate și autenticitate filosofică nu s-ar putea justifica; dar nu ar fi posibilă nici proba privind instituirea în operă a filosofiei ca atare, filosofia fiind, după cum spunea Hegel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formal semnifică tiparul unui gând filosofic, operațiile prin care el devine inteligibil, forma lui logică determinată prin raportare la "canonul" filosofiei, la condiționarea epistemică, atidudinal-noetică sau formula teoretică a acestei discipline; iar material constituie conținutul informațional al gândului, determinat prin dezvăluirea problemelor, metodelor proprii unei filosofii anume și raportarea acestora la istoria filosofiei și la unitatea culturii în care filosofia vizată este integrată 25. Aspectul material (de conținut) este, într-un fel, secund față de cel formal, căci el se structurează potrivit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
esențială care îl deosebește de celelalte specii ale genului în care este inclus omul, de regulă genul animal, fie ca o însușire care, deși nu este esențială, aparține totuși în mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către dezvăluirea esenței omului), căci atributul care specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii despre om anumiți filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pornește de la postularea unei esențe cu scopul de a specifica modul uman de existență, precum se procedează potrivit regulilor modelului antropologiei filosofice. Avem de-a face, acum, nu cu o "specificare" a omului printr-un atribut (de esență), ci cu dezvăluirea deosebirii sale "ființiale" (nu specifice) față de lume ca tot. Operațiile care structurează demersul acestui model de reconstrucție a umanului sunt: a) afirmarea unității modului-uman-de-a-fi și, în urmare, reconstrucția ființei omului în raport cu unitatea lumii (care capătă semnificație numai în acest orizont
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la ființa proprie; iar în acest act se află și posibilitatea unei "lumi" și a faptului ca omul să fie în lume. Cum observăm, ceea ce se urmărește înaintând pe o asemenea cale este un decupaj ontic-ontologic al omului, adică o dezvăluire a structurii fundamentale a ființării umane ca fapt de a fi în lume. Desigur, este vorba aici de "ontologie", pentru că este rostită ființa; dar nu ființa ca atare, ci ființa omului; a rosti ființa omului înseamnă a deschide un orizont
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului în măsura în care pregătește fundamentul unei metafizici "conform naturii omului""47. Operațiile din modelul său teoretic, operații care trebuie gândite numai ca "interpretări" ale operațiilor proprii modelului de reconstrucție a umanului numit mai sus "ontologie a umanului", sunt următoarele: a) dezvăluirea constituției de ființă a ființării om (Dasein), a faptului că ființând, aceasta înțelege ființa; b) dezvăluirea orizonturilor în care sunt posibile înțelegerea și interpretarea ființei. Ontologia fundamentală poate fi gândită, așa cum propuneam mai sus, ca o "specie" a ontologiei umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
operații care trebuie gândite numai ca "interpretări" ale operațiilor proprii modelului de reconstrucție a umanului numit mai sus "ontologie a umanului", sunt următoarele: a) dezvăluirea constituției de ființă a ființării om (Dasein), a faptului că ființând, aceasta înțelege ființa; b) dezvăluirea orizonturilor în care sunt posibile înțelegerea și interpretarea ființei. Ontologia fundamentală poate fi gândită, așa cum propuneam mai sus, ca o "specie" a ontologiei umanului, ca "realizarea" sa originară. Dar, ținând seama de semnificația universală a operațiilor pe care le cuprinde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forma sa originară nu este semnificativ nici statutul omului determinat printr-un atribut care îl specifică (fapt propriu antropologiei filosofice), nici statutul său "existențial" stabilit prin participarea sa la un universal uman preexistent (marca ontologiei umanului); mai degrabă are semnificație dezvăluirea constituției de ființă a ființării om (Dasein-ului), a orizonturilor în care acesta își desfășoară relația sa cu ființa. În ultimă instanță, demersul prin ontologia fundamentală își găsește sensul în dezvăluirea rolului virtualității "spațiului" uman în survenirea atributelor (elementelor structurii factice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
universal uman preexistent (marca ontologiei umanului); mai degrabă are semnificație dezvăluirea constituției de ființă a ființării om (Dasein-ului), a orizonturilor în care acesta își desfășoară relația sa cu ființa. În ultimă instanță, demersul prin ontologia fundamentală își găsește sensul în dezvăluirea rolului virtualității "spațiului" uman în survenirea atributelor (elementelor structurii factice) care încarcă existența (omenească) și o face să fie într-o lume. Prin urmare, putem pune la socoteala modelelor de reconstrucție a umanului și ontologia fundamentală. Aceste trei modele de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înainte de toate, de problema propriului său mod de a fi. Ceea ce înseamnă că proiectul antropologic constituie, cel puțin pentru unele reconstrucții, "argumentul" condiției propriu-zis filosofice a acestora. Cred că aceasta este situația reconstrucției filosofice critice kantiene. De aceea, abia după dezvăluirea proiectului antropologic din filosofia critică vom putea determina structura formală a conceptului kantian al finalității, în legătură cu care va fi interpretat personalismul energetic. Trebuie făcută încă o observație înainte de a trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptului kantian al finalității, în legătură cu care va fi interpretat personalismul energetic. Trebuie făcută încă o observație înainte de a trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele de reconstrucție a umanului a avut ca scop nu doar detașarea (dezvăluirea) proiectului antropologic, acesta fiind propriu reconstrucției kantiene ce cuprinde structura formală a finalității în legătură cu care va fi regândit personalismul energetic, ci și recunoașterea, în acesta din urmă, a tipului de reconstrucție a umanului pe care o propune. Observăm însă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al existenței lumii. Ideea despre unitatea de existență a omului va constitui tema secțiunii de față; ideea după care omul este scop final al existenței lumii va fi tematizată în secțiunea următoare a acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decât în măsura corespondenței lor cu acest scop condiționat (relativ). E drept, nu s-ar întâmpla astfel dacă Inteligența și-ar dezvălui temeiurile planului său, adică rațiunea suficientă care îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumină și asupra relației de identitate structurală dintre microcosmosul uman și macrocosmos. Și tot în conceptul libertății își găsesc încheierea firească și gândurile despre cultură privită dinspre ideal. I.3.d. Conceptul de libertate O scurtă referire la libertate îngăduie dezvăluirea în mai mare măsură a felului în care este conceput filosofic "omul" personalismului energetic. Conceptul de libertate puțin abordat în interpretările filosofiei lui C. Rădulescu-Motru are, cum spuneam și mai sus, virtuți revelatorii relativ la ființa umană, așa încât, pornind de la el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care constituie unitatea poporului"230. Originea vocației se află în individualitatea racordată la un ideal cultural, dar, indirect, ea se află în mediul cosmic și în cultura cea mai rafinată. Nici una dintre aceste două determinări nu poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
descriere a sa și o formulare satisfăcătoare a criteriilor de diferențiere față de omul obișnuit. Geneza, structura, funcțiile și tipurile vocației sunt suficiente pentru o bună descriere a sa, iar criteriile diferenței sale față de personalitatea omului obișnuit pot fi cunoscute prin dezvăluirea legăturilor dintre conceptul vocației și alte concepte: creație, noroc, profesie, ideal, mesianism. Creația vocațională are o singură caracteristică esențială: apare într-un moment istoric determinat, în momentul în care era cerută pentru a lega trecutul cultural al unei comunități, prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înstăpânite; el ne va mântui de idealul de până acum și de tot ceea ce urmează din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această lume (culturală) poate fi mântuită prin negarea idealului actualizat și dezvăluirea unui nou ideal pe care, cumva, îl poartă în pântecele sale. Calea aceasta către profunzimile realității (ale vieții) este fără sfârșit, deși ea pare a reîncepe, din când în când. "Eterna reîntoarcere" către viața însăși, prin actul de reevaluare este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin raportare la omul dat, am putea spune). Ne-limitarea supraomului în raport cu omul vine din "exorcizarea" sensurilor moralei, operație pe care se sprijină întreaga filosofie a lui Nietzsche. Doar scoaterea în afară a adevăratelor temeiuri ale "moralei celor mulți" și dezvăluirea diferenței față de morala "sănătoasă" a nobililor vestesc supraomul. Acesta se definește printr-un act în afara sa reevaluarea tuturor valorilor -, nu prin recunoaștere de sine. Totuși, spațiul așteptatei sale geneze este umanul, mai bine-zis, interioritatea umană, cum consideră Ernst Bertram. "Această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un fel de cale proprie recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interpreta personalismul energetic din unghi antropologic. Dintr-o asemenea perspectivă, conceptul fundamental al personalismului energetic este cel al determinismului prin finalitate, construit de C. Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității. Din acest motiv este necesară dezvăluirea legăturilor dintre filosofia lui C. Rădulescu-Motru și filosofia kantiană. Alături de conceptul determinismului prin finalitate, conceptul personalității are o poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că personalitatea este tematizată în filosofia contemporană, discutarea felului în care acest concept apare la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temeiul formal pentru ideea după care personalismul energetic reprezintă o variantă a personalismului contemporan. În structura generativă a discursului personalist energetic și a celui personalist (în genere) sunt prezente cele patru concepte fundamentale amintite mai devreme. Abordarea problemelor în scopul dezvăluirii semnificației personalismului energetic în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în linia sa logică, din textul lui Rădulescu-Motru; prezentarea punctului de vedere al filosofului exprimat la o anumită distanță în timp, acolo unde este cazul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]