1,929 matches
-
concrete, pe când gândirea dogmatică trasfigurează antinomiile, punându-le să vizeze un ce transcendent care depășeste în mod radical înțelegerea obișnuită. Tocmai de aceea, Blaga respinge orice încercare de a privi dogma prin prisma gândirii dialectice ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii dialectice ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel, care nu s-a putut elibera de tradiția raționalistă și identificatoare aristotelică, inventând ideea sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu crede că ceea ce îl desparte pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel, care nu s-a putut elibera de tradiția raționalistă și identificatoare aristotelică, inventând ideea sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu crede că ceea ce îl desparte pe Hegel de logica dinamică a contradictoriului este faptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care nu mai există sinteza hegeliană. Starea T nu este nicidecum o sinteză, ci exact opusul acesteia, deoarece sinteza hegeliană este menită să stingă contradicția, pe când în starea T contradicția este cea mai intensă. Deși se înscrie în tradiția gândirii dialectice moderne, viziunea lui Ștefan Lupașcu este una antinomică, iar nu sintetistă 496. De altfel, acest fapt face ca logica dinamică a contradictoriului să fie o tridialectică, în sensul că, prin structura ei de bază, generează și susține trei dialectici, trei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic cu cel dat de Blaga. Pentru Lupașcu, contradicția este ceva echivalent cu dualismul antagonist. Cu alte cuvinte, este vorba mai degrabă de un sens de tipul celui prezent în gândirea dialectică. Or, filosoful francez de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și moderne. Acest ultim aspect derivă din credința sa că logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund, care ar da seama de toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi metode în definitiv, este prezentă și aici. Simpatizant al gândirii dialectice, Athanase Joja n-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sa că logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund, care ar da seama de toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi metode în definitiv, este prezentă și aici. Simpatizant al gândirii dialectice, Athanase Joja n-a urmărit să distingă un alt sens al dialecticii 580. El a îmbrățișat un înțeles mai general al acestui tip de gândire, unul derivând din filosofia lui Heraclit 581, a lui Hegel, Marx și Engels. Tot ceea ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestei gândiri, logica ei. Dar a făcut-o într-un moment în care gândirea științifică și filosofică contemporană avea, după părerea sa, nevoie de acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dar a făcut-o într-un moment în care gândirea științifică și filosofică contemporană avea, după părerea sa, nevoie de acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice ale gândirii dialectice: legea identității concrete și legea predicației complexe contradictorii. Legea identității concrete
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice ale gândirii dialectice: legea identității concrete și legea predicației complexe contradictorii. Legea identității concrete susține că orice lucru real este o unitate mobilă, care se acordă cu sine însuși numai dedublându-se, opunându-se sieși, generând diferența, alteritatea, opoziția în interiorul său. Spre deosebire de identitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opunându-se sieși, generând diferența, alteritatea, opoziția în interiorul său. Spre deosebire de identitatea abstractă, care este un rezultat obținut prin abstractizarea unei constanțe în transformările unui subiect real, identitatea concretă este unitatea identității și diferenței. Aceasta este o idee prin care gândirea dialectică încearcă să surprindă identitatea unui lucru în mișcarea sau dezvoltarea sa. Or, în această ipostază, "orice unu este o multiplicitate, un subiect care-și dă desfășurare, o potențialitate care se realizează, se actualizează, pe temeiul contradicției interne"584. Principiul identității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
scandal logic propozițiile: atomul e electrizat pozitiv și negativ, lumina e corpuscul și undă, devenirea e ființă și neființă etc."595. La acest nivel al cunoașterii, logica formală, cu legea sa a noncontradicției, este depășită. Aici, gândirea operează cu legea dialectică a predicației complexe contradictorii, care permite atribuirea de predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a acestei legi. Afirmarea legii predicației complexe contradictorii nu înseamnă abolirea legii logice a noncontradicției
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei contradicții reale nu este ea însăși contradictorie. Prin această precizare, Athanase Joja avertizează că propozițiile cu predicat complex și contradictoriu nu trebuie interpretate drept conjuncții prescurtate de propoziții contrare, de tipul: lumina este corpusculară și lumina este ondulatorie. Logica dialectică admite și ea că nu pot fi adevărate în același timp două propoziții contradictorii, precum cele de mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu predicat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi adevărate în același timp două propoziții contradictorii, precum cele de mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu predicat contradictoriu sub formă interpropozițională ascunde caracterul dialectic al contradicție, arată Athanase Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sub formă interpropozițională ascunde caracterul dialectic al contradicție, arată Athanase Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim ca judecăți dialectice. Aceasta înseamnă că judecățile dialectice întrețin un raport dublu cu logica elementară. Pe de o parte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim ca judecăți dialectice. Aceasta înseamnă că judecățile dialectice întrețin un raport dublu cu logica elementară. Pe de o parte, ele se construiesc corect din punctul de vedere al logicii elementare, respectând toate principiile acesteia. Pe de altă parte, ele nu încap în cadrele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim ca judecăți dialectice. Aceasta înseamnă că judecățile dialectice întrețin un raport dublu cu logica elementară. Pe de o parte, ele se construiesc corect din punctul de vedere al logicii elementare, respectând toate principiile acesteia. Pe de altă parte, ele nu încap în cadrele logicii elementare, solicitând gândirii un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de o parte, ele se construiesc corect din punctul de vedere al logicii elementare, respectând toate principiile acesteia. Pe de altă parte, ele nu încap în cadrele logicii elementare, solicitând gândirii un alt tip de înțelegere a lucrurilor. Așadar, logica dialectică nu intră în conflict cu logica formală. Dar existența ei înseamnă că logica formală nu acționează la toate nivelurile. Logica dialectică pune la dispoziția gândirii instrumente prin care să poată cuprinde realul acolo unde logica identității abstracte și a noncontradicției
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]