17,651 matches
-
cele patru membre se preschimbă în cele patru puncte cardinale și în munți înalți. Din sângele lui iau naștere cursurile de apă și lacurile. Arterele devin drumuri, mușchii, terenuri fertile. Pielea și părul se transformă în flori, iarbă și pomi, dinții și oasele în metale feroase și neferoase, pietre de jad și alte comori, iar sudoarea lui se preschimbă în ploi și rouă. Așa a apărut lumea. Nüwa, zeița care a creat oamenii După cum știți, în mitologia greacă, Prometeu l-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din care el trebuia să evolueze, a suferit un înspăimântător proces degenerativ. Medicina consemnează o boală numită progerie. Copilul atacat de ea, în loc să crească și să se dezvolte normal, devenind un adolescent, apoi un tânăr, apoi om matur, îmbătrânește fulgerător. Dinții de lapte, în loc să-i cadă, se transformă în colți de șarpe. La 14 ani e hidos, arată ca de 80. Cam asta cred că s-a întâmplat cu democrația în România. Ar fi putut votul uninominal, aplicat cu ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
genul acesta de propagandă. Nicăieri în lume, Armata nu e Armata Salvării, viața militară e brutală, crudă și cinică adesea, orice regiment își are durii lui. Pe soldatul american mi-l imaginam ca pe un soi de cyborg tehnologizat până în dinți, eficient și nemilos, gata să ucidă sau să cruțe pe cineva, după cum sună ordinul în „scoica” din ureche. În nici un caz însă ca pe un torționar pervers, pasionat de cruzimea gratuită, de umilirea extremă a ființei umane. Ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
spuneți-i că vă opriți dacă e în stare să nu plângă. Îi datorez asta”. Iar pe Tom îl împușcă în cap cu mâna ei. Rămâne în viață doar câinele Moise, ca un remember pentru acel „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte” de dinaintea creștinismului. A întoarce și obrazul celălalt nu mi s-a părut niciodată un gest moral în lumea oamenilor. Mai degrabă printre animale el poate să capete un astfel de sens: așa cum menționează Konrad Lorenz, etologia lupilor conține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
că vă opriți dacă e în stare să nu plângă. Îi datorez asta”. Iar pe Tom îl împușcă în cap cu mâna ei. Rămâne în viață doar câinele Moise, ca un remember pentru acel „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte” de dinaintea creștinismului. A întoarce și obrazul celălalt nu mi s-a părut niciodată un gest moral în lumea oamenilor. Mai degrabă printre animale el poate să capete un astfel de sens: așa cum menționează Konrad Lorenz, etologia lupilor conține o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
într-un pahar cu sânge de antilopă amestecat cu venin de viperă. Asta îmi spunea Coșuță și, sincer, din toată povestea lui nu mă interesa decât partea cu gașca. Nu, nu mă întrebați de serile când îmi luam inima-n dinți, îmi înghițeam uimirea și spaima și deznădejdea că totul s-a terminat și mama nu va mai veni niciodată să se așeze pe o băncuță de unde să-mi urmărească jocul stingher de copil care nu a împlinit trei ani, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ea de mână pe culoarul boxelor, unde mirosea a gogonele și a cartofi umezi. Ciocații mei negri o făceau să râdă strepezit pe Alexandra Ștefănescu, o ființă cu ochi puțin strabici, care-a izbutit să nu fie poreclită Sârmoasa, deși dinții ei, ca să nu crească strâmbi, au fost protejați lung timp de-o întăritură metalică, tipa cu care cot la cot îmi spărgeam ochelarii izbindu-i de tablă de la mare distanță, în ovațiile colegilor cu vederea bună și spre supărarea maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
s-o potolesc, s-o oblig să tacă, țin între degete un creion chinezesc a-ntâia tocmai scos din ascuțitoare, ea se zbate fiindcă nu-i o făptură supusă (v-am spus, a reușit să nu fie poreclită Sârmoasa, deși dinții ei sunt prinși în sârme), vârful creionului se înfige din greșeală în dosul palmei mici și roz, apare o pată de sânge cât un bănuț, bombată ca un clăbuc de săpun, ea țipă scurt, sar destui să mă prindă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lui, deși mă îndoiesc c-o să fie de acord, i-ați zări cicatricea datând de la vârsta de trei săptămâni), gângurea baritonal și molcom încât bunicul nostru o consola pe mama lasă, tu, p-ăsta-l facem popă, râdea cu incuri și fără dinți, plescăia-n somn, își lărgea încet, încet alimentația, mai o brânză dulce făcută-n casă, mai o supă pasată de morcovi și pui, mere rase cu biscuiți, înțelegeți, câte-un ou fiert pe săptămână, ușor, câte puțin din toate, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe doi băieți, primii pe care i-a prins (culmea e că unul era din trupele noastre) și i-a snopit în bătaie. Mai târziu, a avut loc și-un proces. Iar dl Guță a plătit două mii de lei pentru dintele pe care i-l scosese lui Gigi Maimuță. În fine, Gigi Maimuță și-a cumpărat din banii ăia niște blugi Lee, o minge de piele „Flacăra Roșie“ și-un radio, încât ne-am dorit cu toții, o vreme, să luăm un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fi putut avea o tabără din vacanța de primăvară: ciripit de păsărele, fustițele fetelor, macaroane, marmeladă și mâncărică de cartofi, colțul crud al ierbii, meditații la matematică cu Stăneasca, diriga mea (la D) și profa lui (la I), pasta de dinți de pe clanțe, o excursie la crucea de pe deal în care ne tot îmbrânceam cât să nimerim cu palmele în țâțicile fetelor, o baie în Prahova care-a lipit tricourile ude de țâțici, balegi de vacă, câini pribegi, meri înfloriți, bătăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tot fie vreo douăzeci de ani, n-am mai reușit să mă pricopsesc nici măcar c-o lindină. Se pare că m-a păzit Dumnezeu sau o fi zis și El c-am pătimit destul sub instrumentul ăla de tortură cu dinți deși și ascuțiți care duhnea insuportabil a oțet și care se numea, aiurea!, pieptene, sau când zulufii care nu se lăsau descâlciți se prăbușeau apoi fără milă sub foarfecă pentru a-mi dezveli capul țuguiat, ori când gazul ăla puturos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
enumerare, oferă papilelor gustative un răsfăț luxuriant), nu știu dacă v-ați îmbufna răutăcios pentru lipsa cutiuței cu Cip sau doar dacă ați privi această omisiune (ca și mine) ca pe o grijă părintească și plină de tandrețe pentru fragilitatea dinților de lapte, nu știu dacă v-ați ascunde lacrimile ca orișice om mare care se respectă și, mai ales, nu am de unde să știu dacă pe undeva pe dinăuntrul vostru nu veți simți cum se strecoară ceva ce aduce cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o bucătărie în care se dădeau pasiențe și jucam tabinet (nu știu de ce, dar câștigam întotdeauna), o baie cu vitralii și un pahar cu castelul Peleș în care se odihneau o periuță, un pieptene și un tub de pastă de dinți Cristal cu gust de ananas din care degustam periodic, un dulap întunecos plin de bunătăți, dulceață și gem, sirop și suc de roșii, zacuscă și murături, o cameră cu draperii verzi numai bune ca să te țină ascuns cu orele, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în afară de nevastă-sa care nu era încă pensionar. Monica era mică, urâtă și proastă. Monica mă călca pe nervi întotdeauna, dar asta nu mă oprea ca, ori de câte ori mă plictiseam de zei și de fotbal, de tabinet și de pastă de dinți, s-o chem până la noi la etajul trei ca să, dracu știe de ce, se joace cu mine. Mă plictiseam repede. Era prea proastă, v-am spus. Avea și muci. Ce nu pot să înțeleg acum e de ce continua totuși să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în general, pe mama și tata care nu mai prididesc de treabă, și cu construitul socialismului, să se păstreze curați și să nu facă precum Murdărici (un jegos care nu a aflat ce înseamnă un săpun, o periuță, pasta de dinți și o batistuță, un leneș veșnic murdar sub unghii și plin de muci), să nu dea cu șutul în vrăbiuțe, pisicuțe și cățeluși (pentru că, unii dintre ei, au numai trei picioare și abia se mișcă - țop, țop), să nu arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Aici m-am oprit. L-am văzut venind și, fără să stau prea mult pe gânduri, l-am lovit. A căzut ca secerat. S-a ridicat cu lacrimi în ochi, m-a privit cu ură și mi-a strigat printre dinți „ai să mi-o plătești!“. Atât. Apoi a dispărut în casă. Zâmbeam și-mi venea să plâng. Îl lovisem pe fratele meu de cruce. Cel cu care făcusem un legământ. Cu care descoperisem un sanctuar. Cu care priveam turmele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mica peșteră din spatele chestiei de metal cald și a tras spre ea cea mai mare carte pe care a putut pune lăbuțele. A tras-o jos și a deschis-o și, Îndoind o pagină cu picioarele, a rupt-o cu dinții și a făcut-o confetti. Același lucru l-a făcut și cu cea de-a doua pagină, și cu a treia. Simt că aici v-a cuprins o vagă Îndoială. De unde știu eu cu atîta precizie, parcă vă și aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
majoritatea clădirilor din zona respectivă, era o construcție foarte veche, fără izolare termică la tavan, iar spațiul dintre fiecare pereche de grinzi alcătuia un locaș deschis și lung, incredibil de fierbinte și de prăfuit. Înaintașii mei cei tenace săpaseră cu dinții În grinzi găuri circulare perfecte și, prin intermediul acestor găuri, am reușit să mă avînt În fiecare dintre aceste spații goale, pe rînd. Îmi croiam drum În direcția străzii, explorînd fiecare cămăruță cît se poate de temeinic, cu nasul și picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-ți cere maximă agerime și tonus ridicat. În timp ce nimic din comportamentul fraților mei nu sugera că și creierele li se dezvoltă odată cu trupurile, aparatele lor de masticație suferiseră o dezvoltare considerabilă, lucru probat prin multe mușcături dureroase. Eu Îmi Înfigeam dinții În hîrtie, ei și-i Înfigeau În mine. Era o discordanță extrem de deranjantă. Eram cu toții gata să trecem la mîncare solidă. De fapt, eram cu toții gata să renunțăm definitiv la viața de familie și, În cele din urmă, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de tare se Înfipsese În el. Întotdeauna am fost conștient - și m-am temut - de gabaritul ei, Însă În noaptea aia, cînd am pornit la drum, am observat pentru prima oară cît de blănoasă e În zona posterioară. Nu doar dinții Îi crescuseră considerabil. Preocupat cum eram de explorările mele, scăpasem cu totul din vedere această dezvoltare inedită, Însă acum, cînd i-am văzut obrajii hirsuți bălăbănindu-se În fața mea, am avut un șoc cumplit și m-a cuprins pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de la Scribner’s. Dacă aș fi o persoană care citește În parc, aș avea Întotdeauna la mine una dintre acestea. Subsolul Îmi purtase noroc, Însă abia aici, sus, am simțit că Înfloresc. Inteligența mi s-a ascuțit mai tare decît dinții. În curînd, am fost În stare să parcurg un roman de patru sute de pagini Într-o oră și să-l dau gata pe Spinoza Într-o zi. Uneori, mă uitam În jurul meu și mă treceau fiori de bucurie. Nu reușeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aer revoltător, de broască. Ce s-o mai lungesc, era un chip schimbător și mincinos, care nu-ți inspira cîtuși de puțin Încredere, era chipul unei ființe josnice, total lipsite de caracter. Firmin viermele. Însă amănuntele - lipsa bărbiei, nas ascuțit, dinți galbeni etc - nu erau importante În sine, cînd le comparai cu impresia generală de urîțenie absolută. Chiar și pe vremea aceea, cînd ideile mele despre frumusețe aveau la bază doar desenele lui Tenniel la Alice, am știut că asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
un Jerry mult mai tînăr, cu părul scurt brunet și buza superioară răsfrîntă, ca a lui Henry Miller. Stătea la o masă acoperită de hîrtii. Întrerupt din scris, cu stiloul Încă lipit de hîrtie, ridicase privirea și zîmbea forțat. Avea dinții albi. Cel bătrîn și cărunt a zîmbit și el, mi-a vorbit cu blîndețe și mi-a spus să nu-mi fac griji și să nu mă tem, și mustața i s-a mișcat ritmic În timp ce cuvintele izvorau de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
bătrîn și cărunt a zîmbit și el, mi-a vorbit cu blîndețe și mi-a spus să nu-mi fac griji și să nu mă tem, și mustața i s-a mișcat ritmic În timp ce cuvintele izvorau de dincolo de ea. Avea dinții lungi și Îngălbeniți acum, iar respirația Îi mirosea a carne și țigări. A așezat pe fundul cutiei un prosop Împăturit - pe el scria HOTELUL ROOSEVELT -, m-a ridicat Încet și a pus cutia pe podea. Prosopul avea dungi albastre. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]