4,295 matches
-
interne ale acestuia, respectiv ale sintalității sale. Dintre aceste mijloace, proprii acțiunii educative, prezentate și dezbătute în aceste lucrări, sînt așa-zisele metode de grup și experimentul acțional-ameliorativ cu toate variantele sale. Se cristalizează astfel o viziune nouă asupra muncii dirigintelui în relațiile sale cu colectivul de elevi, ea fiind determinată în același timp de sintalitatea colectivului și personalitatea fiecărui elev în parte, variabilele psihosociale devenind astfel cadru de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ (32). Una dintre cele mai valoroase lucrări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiind determinată în același timp de sintalitatea colectivului și personalitatea fiecărui elev în parte, variabilele psihosociale devenind astfel cadru de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ (32). Una dintre cele mai valoroase lucrări cu un pronunțat caracter practic, care oferă profesorilor diriginți metode, procedee și instrumente concrete pentru desfășurarea activității lor educative este aceea semnată de IOAN NICOLA Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, în care se încearcă să se răspundă la următoarele întrebări: cum cunoaștem colectivul de elevi, cum putem interveni
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel cadru de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ (32). Una dintre cele mai valoroase lucrări cu un pronunțat caracter practic, care oferă profesorilor diriginți metode, procedee și instrumente concrete pentru desfășurarea activității lor educative este aceea semnată de IOAN NICOLA Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, în care se încearcă să se răspundă la următoarele întrebări: cum cunoaștem colectivul de elevi, cum putem interveni pentru dirijarea și constituirea lui și cum putem constata și aprecia evoluția colectivului de la o etapă la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la M. ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, op. cit., N. RADU, M. IONIȚĂ, V. MARTIN, A. PREDESCU, Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1971. 22. Cf. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi (din clasele gimnaziale), E.D.P., București, 1978. 23. M. A. BLOCH, Philosophie de l'éducation nouvelle, ed. a II-a, Paris, P.U.F., 1968; GASTON MIALARET, Les sciences de l'éducation, P.U.F., Paris
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Metode și tehnici matematice în pedagogie, E.D.P., București, 1969. 32. NICOLAE C. MATEI, Sociabilitatea și temeiurile ei morale în colectivele școlare, E.D.P., București, 1973; N. RADU et al., Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1976. 33. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, E.D.P., București, 1978. 34. MIRCEA ȘTEFAN, Pedagogia în fața grupului spontan de copii, E.D.P., București, 1978. 35. EM. PĂUN, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1982. 36. PETRE BURLOIU, MIRON CONSTANTINESCU, D. GRINDEA, Eficiența învățămîntului (proiect), în "FORUM
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anumite școli, ajungeau la sinucideri. În vremea tinereții mamei mele, la Brașov, un verișor de al ei, Ioniță, a vrut ca după absolvirea liceului să meargă la o școală militară. Îl împiedica însă faptul că în ultimul an de liceu, dirigintele clasei lui, i-a scăzut nota la purtare. A încercat să-l înduplece pe profesor, i-a spus chiar că se împușcă dacă nu îi corectează nota la purtare. Acesta însă a rămas de neînduplecat, iar colegii răutăcioși, îl apostrofau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
formula ad-hoc probleme la tablă cu atâta eleganță a exprimării, încât nu mai știai de-i fizică sau română. Relația mea cu doamna dirigintă era oarecum specială datorită, spunea dumneaei, emulsiei ce alimenta dialogul dintre noi; mai mult, soțul doamnei diriginte era unul din șefii mai mari de compartiment, respectiv mecano-energetic, ai tatii. Îl cunoștea foarte bine pe tata și-i aprecia în mod deosebit profesionalismul și condiționalitatea. Doamna dirigintă n-a avut copii, dar cu fiecare promoție devenea dintr-o dată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am spune radiar-concentrică. Rușii întârziau de fiecare dată, dar aveau și motive gândindu-ne la distanță, veneau tocmai din „Comorofca”, un cartier satelit al „Brăiliței”. Și acum încerc sentimental, același sentiment creat prin cuvintele rotunjite și dicția sonoră a doamnei diriginte, de a „paleta” într-un bol numele noastre de familie, asemenea unei salate de fructe: Anghel, Angopolos, Ariz, Bunea, Calotă, Coteț, Caraianidis, Cucerenko, David, Desli, Dumitriu, Elizande, Fahri, Fatim, Giol, Ianis, Macarova, Mavrodin, Mezavian, Simachis, Simion, Sterios, Still, Sthüle, Pandrea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință. Ședința era fixată de obicei la orele 18 în amfiteatrul liceului, iar participarea impresionantă, părinți, elevi, diriginți, director, profesori în specialitate. Nu lipseau niciodată profesorii de matematică, fizică, română și oricare altă disciplină ce ar fi ridicat vreo problemă. În clasa a XI-a, în trimestrul I, țin minte că rezultatele tezei de matematică au fost sub
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
matematică, cum stătea cu capul sprijinit în palmă, scriind poezii pe câte un colț de hârtie. Arunca din când în când privirea pierdută pe geam, undeva departe, spre fabrica de spirt, care încă era părăsită. Profesorul Galan, care era și dirigintele nostru, a fost bun și înțelegător ca un părinte. Îi știa pe cei care erau „clei” la matematică și i-a întrebat pe fiecare in parte la ce facultate are de gând să meargă. Pe cei care voiau să meargă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
se făcuse peste capul său, se vedea bine, lui nu-i convenea, dar n-avea încotro. -Chiar mâine dimineață pleci, cu un camion pe care-l trimitem acolo cu împrumut, pentru lucrări... Ai grijă, o să primești o muncă de răspundere, diriginte de șantier, ți se acordă o mare șansă, acu practic te integrezi în societate, să nu ne faci de râs, a mai adăugat comandantul vorbind fără chef. (Numai când pronunțase cuvântul „integrezi“, de care era foarte mândru căci îl învățase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cazare, de igena și în special de cele de masă în vremurile grele din anii 19461947, cănd secetă a făcut ravagii în Moldova și parțial în Bucovina. Profesorul Galan Traian, în calitate de dascăl meticulos, de director activ al internatului și de diriginte, a fost un protector tacit, dar exigent, al fiilor de țărani care doreau să învețe, făcând tot ce putea pentru cei merituoși, pentru această ei nu-l vor uita niciodată. În calitate să de profesor Traian Galan a fost un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
doarme somnul de veci în cimitirul capitalei voievodale Suceava. Distinsul profesor Traian Galan, prin pregătire, munca, exigenta și faptele sale rămâne o autentică personalitate în istoria învățământului liceal din Bucovina, iar pentru noi, care i-am fost elevi, un perpetuu diriginte de neuitat. Prelucrare parțială după Petru Bejenaru și alte surse
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
voie să se pronunțe acest cuvânt pentru locurile noastre, dar profesorul V. Tiganescu se tranforma cu tact și înflăcărare uneori în profesor de istorie, care era celalta specialitate a sa. În ultima clasa de liceu a fost o perioda și dirigintele nostru, cănd profesorul T.Galan a fost concentrat, atunci am putut să ne dăm seama mai bine de erudiția și de calitățile sale ca om de “condei” și cultură. În acel an am avut surpriza, ca pe la jumatatea unei oră
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
1. Prof. Galan Traian Matematică decedat (diriginte) 2. Prof. Socaciu Pantelimon Stiinte naturale decedat 3. Prof. Bordeianu Amuliu Fizică și chimie decedat 4. Prof. Tiganescu Vasile Geografie decedat (diriginte) 5. Prof. Viforeanu Erast Istorie decedat (director) 6. Prof. Toroutiu Valerian Istorie decedat (director) 7. Prof. Tibu Gavril
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93277]
-
1. Prof. Galan Traian Matematică decedat (diriginte) 2. Prof. Socaciu Pantelimon Stiinte naturale decedat 3. Prof. Bordeianu Amuliu Fizică și chimie decedat 4. Prof. Tiganescu Vasile Geografie decedat (diriginte) 5. Prof. Viforeanu Erast Istorie decedat (director) 6. Prof. Toroutiu Valerian Istorie decedat (director) 7. Prof. Tibu Gavril Limba latină decedat 8. Prof. Pitic Gheorghe Limba latină decedat 9. Prof. Vișan Ilie Limba română decedat (director) 8. Prof. Andreescu Aurelia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93277]
-
Prof. Reznicec Eugenia Istorie decedată (director) 2. Prof. Badac Artemiza Limba latină decedată 3. Prof. Alexinschi Viorica Limba română decedată 4. Prof. Schuller Lea Limba franceză decedată 5. Prof. Dubau Lidia Limba rusă decedată 6. Prof. Barbu Cecilia Matematică decedată (diriginte) 7. Prof. Rebda Ana Fizică și chimie decedată 8. Prof. Ganin Felicia Geografie decedată 9. Prof. Velniciuc Zenovia Biologie decedată 10. Prof. Băncescu Ariadna Educație fizică decedată 11. Prof. Gheorghiese Elenă Gospodărie decedată 12. Prof. Bodnari Traian Muzică decedat 13
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93278]
-
Zenovia Biologie decedată 10. Prof. Băncescu Ariadna Educație fizică decedată 11. Prof. Gheorghiese Elenă Gospodărie decedată 12. Prof. Bodnari Traian Muzică decedat 13. Prof. Precul Olimpia Desen decedată 14. Prof. Andrioaie Ioan Religie decedat 15. Prof. Georgescu Constantă Chimie decedată (diriginte) 16. Prof. Reus Lucia Istorie decedată 17. Boghian Melania Învățătoare decedată 18. Boghian Avram Învățător decedat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93278]
-
alții, făceam atâtea acrobații sportive că în arenă circului. Îmi mai aduc aminte cu plăcere de clasă noastră unită și de nenumăratele ștrengarii făcute în decursul anilor, spre disperarea unor profesori și a secretarului UTM a raionului Rădăuți Done Tudor. Dirigintele nostru, profesorul Galan Traian, a fost ferit de aceste șicane, el era acela care ne mustra dintr-o privire foarte severă, de intrăm în pământ, iar dacă mai spunea scurt și două vorbe tunătoare înseamnă că soția depășise limitele și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
Octavian, Luchian Dragoș, Nandris Gheorghe, Sorea Niculai, Rusu Titus, Bucescu Dragoș și alții, dar din solidaritate și ei spuneau invariabil că nu știu. În realiatate, noi toți cei exmatriculați și cei din clasă, pentru a nu face de râs pe dirigintele nostru, învățăm atunci cel mai mult la limba română. Era o acțiune de pregătire la română, ca pentru olimpiada, învățăm tot ce se predă și poate mai mult, iar când au venit și ultimii eliminați, spre marea surprindere a profesoarei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
unde fiecare elev avea fișa lui. Între 1948-1952, după reforma învățământului am nimerit într-o clasă de matematicieni, față de care mă simțeam complexat. Ionel Luchian era tot premiantul clasei, fără să tocească având o înzestrare intelectuală nativă. Mentorul clasei noastre, dirigintele, era profesorul de matematici, Traian Galan, care deși părea dur, a avut un rol deosebit pentru formarea noastră viitoare, știa ce-i trebuie la fiecare chiar dacă nu o spunea direct. Înainte de război, profesorul Traian Galan fusese asistent la Facultatea de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
mama insistă să o prepare, pentru conținutul ei de vitamine), că pentru a ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul altora, că nu „merit“ să merg acasă), că pentru a ne spăla mai ca lumea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pentru a ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de voie semnat de pedagogă, iar pentru a merge sâmbăta după ore acasă până duminica biletul trebuia semnat de diriginte, director și pedagogă (aveam mereu inima cât un purice că dirigintele sau pedagoga ar fi putut hotărî și în cazul meu, cum hotărâseră în cazul altora, că nu „merit“ să merg acasă), că pentru a ne spăla mai ca lumea trebuia să ne aducem apă încălzită de la cantină, trecând cam trei sute
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Limba Latină. Profesorul Scripcă era un om de treabă, el nu avea nici o vină, problema era că eu niciodată n-am excelat la capitolul ,,memorie” , dar în cele din urmă m-am mobilizat și am reușit să trec hopul. Ca diriginte l-am avut pe domnul Giosu, profesor de limba franceză, un om integru de la care am avut multe de învățat în discuțiile purtate la ora de dirigenție. În acea perioadă eram în relații destul de bune cu un coleg, am stat
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
nimerit întro clasă tot numai de băieți. Aici am avut profesori buni, recunoscuți ca atare de către majoritatea elevilor. Dintre aceștia îmi mai amintesc de doamna Gâtu, profesoară de matematică, domnul Vârvolici, profesor de istorie, domnul Sârbu, profesor de psihologie și diriginte. În tot acest timp eram îndrăgostit de aceeași fostă colegă de școală, Melania, o iubire platonică și personală, iar la un moment dat ,,mi-am luat inima în dinți” și i-am dat un telefon. Am schimbat câteva cuvinte, dar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]