2,494 matches
-
episcopi, de Roman și de Huși, 16 boieri de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii Iordache Costache și Alexandru Ruset, în Raportul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
revoltele, sfâșierile. Orașul, în schimb, va cons titui, în reprezentările sale apăsat maniheiste, o țintă a imprecațiilor, a sarcasmelor, văzut ca un sediu al răului agresor și al imposturii, al poleielilor coclite: Invizibile porți de orient în amurgul călit coclit-poleit distanța dus-întors în melancolie Urbe inspiratoare! Norocul nostru să ne naștem aici să fim cetățenii prafului-pulberei să nu zicem că nu am trăit că nu am fost fericiți. S-ar putea spune că poeta reeditează, la sfârșitul veacului nostru, o temă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poziție mult mai bună pentru a cântări avantajele și dezavantajele culturii moderne. Dacă republicanismul este una dintre cele mai importante legături cu lumea antică, este clar că structura lui s-a schimbat mult de-a lungul parcursului sau. În loc să ne distanțăm de istoria republicanismului și a vieții civice, ar fi necesar să ne focalizam atenția critică asupra schimbărilor demonstrabile care s-au produs în concepția republicana și să ne asumăm angajamentul deosebit de important de a furniza explicații istorice pentru aceste schimbări
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fi cea de bază în campionat: Bogdan - Vântu, Matei, Amoagdei, Ilișescu, Burghel, Chiper. Băcăuancele au început curajos, au condus preț de vreo 12 minute, după care gazdele, cu ex-băcăuanca Luciana Marin în mare formă, au preluat conducerea și s-au distanțat încet încet. După pauză, Ion Arsene a schimbat ca de obicei toată garnitura, dând ocazia tuturor handbalistelor aflate în lotul Științei să arate ce pot. După încheierea partidei, romașcanii s-au dovedit gazde bune, le-au mulțumit băcăuancelor pentru participare
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
partidei. Am început bine jocul și am avut un portar, Antonaru, care a prins o zi bună. A fost acolo când a trebuit, ne-a ajutat cu câteva parade foarte bune, pe mingile apărate de el am reușit să ne distanțăm. Îmi pare rău de relaxarea din ultimele minute, când am dat posibilitatea echipei gazdă să se apropie de noi. Ne așteaptă un campionat greu, următoarele meciuri sunt foarte dificile”, a spus Gligore Czari la finalul partidei. Tehnicianul reșițean a refuzat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
14-11) Meci dramatic duminică dimineața, în Sala sporturilor din Bacău, în cadrul etapei a VIII a a Diviziei A la handbal feminin. Știința Bacău avea nevoie de victorie pentru a Ține aproape de lidera clasamentului, CSM Ploiești, dar și pentru a se distanța de una din contracandidatele la promovare, CSM Slobozia. Deși au condus timp de 50 de minute, elevele lui Ion Arsene au avut pe final o cădere absolut inexplicabilă, n-au mai găsit soluții în fața unei defensive foarte bine organizate și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
În plus, arbitrii buzoieni Vlad și Velișcă și-au cam făcut de cap, trăgând vârtos cu echipa gazdă. Cele două echipe au mers cap la cap până în minutul 21 (10-10), după care oaspeții au preluat conducerea pe tabela de marcaj, distanțându-se, aproape de pauză, la două goluri (13-15). Cu toate acestea, vasluienii au plecat la vestiare abia după ce au redus din diferență, scor 14-15 la pauză. A fost și repriza portarilor, atât Vasiliu, cât și Grigoraș închizându-și în multe momente
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și mai bine obținută dacă la activitate, la folosirea lucrurilor participă și alții. Școala tradițională din punctul de vedere al lui J. Dewey se întemeiază pe cu totul alte teze, care au dus-o la impas. Astfel, această școală îi distanțează pe copii de experiența lor anterioară, punîndu-i în contact cu un mediu artificial, știința. Se nesocotește faptul că în evoluția speței umane știința a fost precedată de experiență. Chiar copilul, în viața familială, cunoaște prin experiență. Rupînd cunoașterea de experiență
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin adopțiuni din lumea modernă industrială. Mai tîrziu, spre sfîrșitul deceniului al patrulea, prin contactul cu literatura maxistă, imaginea asupra lumii din mediul urban și a evoluției societății în general, va dobîndi, la Stanciu Stoian, un contur ce se va distanța de acela promovat atît de magistrul său Dimitrie Gusti cît și de colegul, puțin mai vîrstnic, I. C. Petrescu, deși el a continuat să se includă sociologic și pedagogie în gruparea acestora. Deși, ca și ceilalți reprezentanți ai pedagogiei sociologice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
potrivit să se vorbească nu atît de o filosofie, ci de filosofii existențialiste. Încercările de grupare a reprezentanților acestui curent țin de criterii exterioare filosofiei (gruparea pe țări sau după atitudinea față de religie); dacă unele teme îi apropie, altele îi distanțează foarte mult. Temele specifice filosofiei existențialiste (tragedia existenței umane, imposibilitatea omului de a alege, angoasa ș.a.) au fost elaborate inițial de danezul SÖREN KIERKEGAARD (1813-1855). Ele au fost reluate în deceniile trei și patru ale acestui secol, într-un moment
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ani. Operațiile au însă un caracter "concret" (copilul reflectează numai în legătură cu acțiunea în curs), iar progresul interiorizării se realizează în pași foarte mici, conferindu-i o redusă mobilitate. De la unsprezece, doisprezece ani gîndirea se desprinde de obiecte; relațiile, clasificările se distanțează de legăturile lor concrete sau intuitive. Gîndirea dobîndește posibilități multiple de combinare a ideilor, propozițiilor, ipotezelor; tot acum devine cu putință reversibilitatea operațiilor (5, p. 114). În acest stadiu se formează așa-zisele operații "propoziționale", legate în mai mare măsură
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
promovat, mai mult decît oricare altul din acest secol, o multitudine de probleme, de a fi stimulat noi direcții de cercetare. Toți marii psihologi ai epocii se raportează la Piaget și cînd se apropie de teoria lui, și cînd se distanțează de ea. Am constatat la el o accentuare a rolului factorilor interni; el continuă astfel spiritul educației noi. Deși, cum s-a văzut, nu nesocotește rolul factorului social, teoria sa subordonează învățarea dezvoltării. Cercetările pe care le-a întreprins au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În afara unei oarecare insatisfacții față de sistemul educațional francez din ultimele decenii, nu găsim nimic care să amintească de ideile marxiste cu privire la educație, așa încît pedagogia instituțională nu poate fi integrată în pedagogia marxistă. Cu trecerea timpului, pedagogia instituțională s-a distanțat foarte mult și nu în sens pozitiv de ideile "primului val" al educației noi. Cu toate acestea, ținînd seama de criticile pe care C. Rogers și reprezentanții pedagogiei instituționale le-au adresat școlii contemporane, de entuziasmul cu care unii dintre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fusese astfel transformat într-o unealtă perfectibilă de muncă! În anii '80 învățămîntul s-a desfășurat conform legii din 1978, dar și potrivit numeroaselor ,,indicații", care mai mult dăunau școlii decît o ajutau să se dezvolte. Acum, cînd ne-am distanțat de perioada totalitarismului comunist, putem să apreciem cu mai multă luciditate și evoluția învățămîntului. A fost, fără îndoială, o evoluție strîns legată de mersul vieții sociale și economice, puternic subordonată politicului. Într-un moment în care pe plan mondial învățămîntul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
am forțat dictatura să mă pună sub urmărire, și nu că ea m-a forțat să privesc așa. Faptul că cei de-aici se-arată atât de iritați și că străinii îi îngrijorează fără de măsură și motiv, că instinctiv se distanțează atât de hotărât de ei, își are explicația chiar în această Privire. Nu iau apărarea Privirii Străine. Trădându-și nervozitatea, ea se pune automat pe treabă, fără a mai ține seama de neimplicarea celorlalți, pentru că nu poate face altfel. În
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
începând cu sora noastră, Țuki. Oarba dând curs întru totul semnalului fiziologic presant, s-a executat rapid luând poziția clasică în vederea realizării în condiții optime a unuia dintre actele intime cele mai importante ale oricărei ființe vii. S-a crăcănat, distanțându-și organele locomotorii posterioare atât cât considera că e necesar, respirând profund și încovoindu-și nițel coloana vertebrală asemenea unei pisici în stare de iritație, a slobozit din organul specializat în acest scop un jet de lichid gălbui, cald și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
medievale" cu care dialogul este exclus". (în Dilema). Nu știu de ce, am impresia că a scris acest text pe când se afla în străinătate. Scrie despre secularizare așa cum ar scrie un etnolog, iar România îi furnizează substanța necesară pentru a se distanța de obiectul de studiu. Reinhold Niebuhr, teolog protestant (1892-1971), autorul celebrei "rugăciuni pentru liniște". Atât de bine gândită este această rugăciune, că am ajuns să o văd citată recent într-un manual de management intercultural [sic!] uitat pe un pupitru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Ăsta e norocul meu, numai de la Dumnezeu Câți bani fac eu dimineața alții nu fac toată viața" (Florin Salam, Ce frumoasă viață duc. Sursa: www.manele.us.) Ascult masochist manele pe diverse site-uri de profil, formă de a mă distanța de o țară pe care nu o mai pot înțelege de aici, de departe. Am mers astăzi la cinema CLAP (ce nume ciudat, de unde vine oare ?) pentru a viziona filmul La Chute (Des Untergang) realizat de regizorul german Oliver Hirschbiegel
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în ianuarie 1978, 22 de milioane de inimi îi adresează prinosul cel mai adevărat al recunoștinței naționale, odată cu urarea simplă, caldă, sinceră, la mulți ani!“ (Teatrul, ianuarie 1978) „Iar ceea ce iese în evidență cu extraordinară claritate acum, după ce ne-am distanțat suficient de întâmplările din martie 1977, este efortul de-a dreptul supraomenesc, gigantic aș spune, al secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pare aproape incredibil - dar paginile cărții document înfățișează faptele cu deplină (și elocventă) obiectivitate - cum a izbutit omul pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărât să facă o fântână între sat și Tinișoara, căci la Tinișoara era apă. Și a făcut-o în marginea drumului ce duce la Arpașul de Jos, dar drumul merge pe lângă un deal, și din drum până în deal nu-i distanță decât cât o ocupat fântâna. A terminat-o, i-a pus furcă și cumpănă, că așa se făceau fântânile atunci, i-a făcut și o troacă pentru vite, toate în regulă, dar în zadar. Apa n-o fost bună, o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plecat din țară pentru mai mult timp. În prima lună de stat în străinătate, eram încă interesat de ce se întâmpla în România și citeam zilnic ziarele pe Internet sau urmăream streamingul emisiunilor de știri. Apoi am re ușit să mă distanțez cu adevărat. Privite de departe, toate lucru rile care inflamează presa de la București și nasc dezbateri peste dezbateri își capătă exact dimensiunea reală. Adică sunt minuscule și derizorii. A urmat un an întreg în care nu m au mai interesat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
riposteze cu o înjurătură. Doi dintre ei priviră cu îndrăzneală în urmă și înțeleseseră că scăpară definitiv de sancțiunea legii. Alin, la rândul lui își întoarse privirea spre locul ce marca granița dintre cele două state și observă că se distanțaseră destul de mult. Erau fericiți că reușiră să scape cu bine în cele din urmă. Acum, vedeniile lor le provoca un gust și-un miros de mâncare gătită, încât stomacul lor se răzvrătea teribil. Nu mâncaseră de multă vreme. Faptul că
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
urmă totul. Nicky pretindea că muncea foarte mult făcând negoț pe scară largă și era foarte mândru zicând: Dacă nu ar exista negustorii, oamenii ar trăi mult mai greu. Cu siguranță voi câștiga și eu. Numai el știa de ce se distanțase de Carmen. Inima lui parcă îi spunea: îmi pare rău dar nu am ce face! Îmi pare rău că te-am supărat dar țiam lăsat ușa deschisă. Acum poți să ieși încet când dorești. Următoarea noapte, Carmen o petrecuse la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
globului auriu. Mă simt mai în siguranță aici decât acolo unde am stat. Tonul cu care îi vorbi Alin îi redase putere și încrederea în ea, iar sângele îi năvăli în obraji. Acum nu mai avea importanță dacă se mărea distanța dintre ea și Niky. Își mușcă buzele și îi venea să strige: „Mi-ai facut+o tu, am să ți-o fac și eu!” Alin îi adresă cuvinte de încurajare, sfătuind-o să își vadă mai departe de drumul ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
piper măcinat, cumpărat tot din București, se va bucura mai mult pentru piper... Dacă ea nu crede în idealul tău, vei sfîrși ori prin a nu mai crede nici tu, ori odată flăcările primei iubiri stinse, vei începe să te distanțezi de ea tot mai mult, între voi interpunîndu-se un zid rece. Și dacă o atrag eu pe Livia de partea mea? Dacă o fac să iubească teatrul? Să iubească literatura... Vlad surîde: Taci, măi Mihai. Tu nu ai îndrăznit nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]