4,906 matches
-
Marii Britanii, unde a ajuns după părăsirea Petroșanilor, ci chiar «la Wembley Library Brent - Londra, în 5 dec[embrie] 2015» - p. 6). Înainte de a trece la a noastră „radiografie“ de texte din „întregul“ celui de-al treilea podarian op, invit pe Distinsul Receptor de poezie valahă contemporană să țină seama de cel puțin „două jaloane“ de lectură: a) întâiul, relevat în Câteva cuvinte..., de prefațatorul, D. Velea („jalonul“ D. Velea): «Cartea aceasta, 13 Octombrie rece..., a treia a poetei Ana Podaru [...], mi
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
pagină, cacofonia domnului editor - cum, de altfel, nu din molipsire, se arată în vecinătate și cacofonia doamnei poete, între altele, cea de la p. 20, unde-i publicat „poemul deschiderii“, O singură bătaie: «voi îmbrăca cămașa nemuririi»; în aceste circumstanțe, invităm Distinsul Receptor „să le sară cu privirea“, căci nu aparțin vreunui „jalon“, și, de-i molipsit cumva, sau, în ultimă instanță, dacă dorește să scape de această „viroză a textului valah-contemporan“, îl îndemnăm să ia „leacul cel mai eficient“ din articolul
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
unitară [...], autoarea Ana Podaru prefigurează viitoarele teme [...] : fără repere la suprafață, dar cu ele înăuntru» (p. 19; această strofă de „deschidere“, întreaga „stihuire de brigadă“, de sub titlul Prinsoarea, care se află pe paginile 95 - 97 ale volumului Anei Podaru, trimit Distinsul Receptor în epoca lui Victor Vlad Delamarina, 1870 - 1896, spre a asista la o posibilă, „mare întrecere“ între Toderică și Sandu Blegia / Blegea, «Ăl mai tare om din lume»). Mai înainte de 26 mai 2017, data la care domnul redactor-șef
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
lui Victor Vlad Delamarina, 1870 - 1896, spre a asista la o posibilă, „mare întrecere“ între Toderică și Sandu Blegia / Blegea, «Ăl mai tare om din lume»). Mai înainte de 26 mai 2017, data la care domnul redactor-șef, Dumitru Velea, de la distinsa revistă, Banchetul, a Fundației Culturale „Ion D. Sârbu“, din Petroșani, îmi încredințează cartea de versuri, 13 Octombrie rece - Icarii timpului, pentru cronica de față, numele poetei Ana Podaru îmi era cunoscut numai dintr-un grupaj de zece poeme (Mă-ntreb
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
montura inițială“, chiar și cu abaterile de la normele valah-academice (cum, de exemplu, așează, nu academicul așază - cf. DOOM, p. 59 -, ca în versul catrenului al treilea din Degringoladă: «și noaptea-i așează din umbre peceți», deși pariez acum, cu nepotul Distinsului Receptor, că DOOM-ul din 2069, anul când îmi expiră mie Cartea de identitate, certifica-va ca fiind corecte ambele forme verbale de indicativ prezent, persoana a 3-a...), reluăm (infra) pentru Distinsul Receptor și aprecierea noastră din încă inedita
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
umbre peceți», deși pariez acum, cu nepotul Distinsului Receptor, că DOOM-ul din 2069, anul când îmi expiră mie Cartea de identitate, certifica-va ca fiind corecte ambele forme verbale de indicativ prezent, persoana a 3-a...), reluăm (infra) pentru Distinsul Receptor și aprecierea noastră din încă inedita Prefață la ghioceii înrouratei iubiri. Eroina lirică a Anei Podaru se elansează fermecător, „mai la vale“ de interogațiile maternale - «Mă-ntreb [...], / când de clopot mă leagă apusul, / când pământul în pântec mă cheamă
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un pastor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporuluiromân. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfântă slujba săvârșită în incinta vestitului lăcaș monastic al Neamțului, în mormântul anume pregătit mai dinainte
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
în estetica tragicului: Ascultând ceasornicul în baie (1995), Cochetăria cu fulgerul (1995), Șantier în creier (1996), Neputința de-a închide cercul (1999) etc. În volumul de versuri, Că poetu' nu-i ca omu' (Timișoara, Editura Marineasa, 2005), Nicolae Sârbu întâmpină Distinsul Receptor cu texte de un umor inconfundabil, lejer-memorabil, observabil în majoritatea titlurilor cu „cârlig“, ori în expresiile, în clișeele / șabloanele, în lozincile / inscripțiile din cosmosul nostru cotidian-comic-paradoxist - «Așa cad oamenii buni», după maramureșan-celebrul cântec, după arhicunoscutu-i „leitmotiv“, „C-așa bé
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
88) și a II-a, cea cu Catrene din rupte antene (36 la număr, cu derulare între paginile 89 și 98, catrenele purtând titluri care, din păcate,-s netrecute în cuprinsul volumului, probabil, „pe motiv de economie de spațiu tipografic“) -, Distinsul Receptor este întâmpinat de un erou liric, polidimensional înzestrat de soartă, ce își caută și mai totdeauna își află, chiar și în gordianul de căi existențiale, starea de-argint-viu întru of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat, în
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
acea spăimosă / alarmantă „șoaptă a trapei“: «venim, vuim / până la scăpătat» (O nevăzută treaptă, p. 5). În textul secund - cel de după „nevăzuta treaptă“ (de „împiedicare de pupilă“) -, adică în cele trei catrene „clasic-de-modern-paradoxiste“ ale poeziei dătătoare de titlu la întregul volum, Distinsului Receptor i se lămurește - „cam villonesc“, s-ar putea spune - locul „spargerii vitraliilor“, de fapt, al „programat-profanării / dinamitării“ unui eurosimbol al Creștinismului, al „civilizației Creștinismului“, Catedrala Notre Dame (de Paris): «În tremur viul mușcă frigul / Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
neantului, la derută“ - «când blând lumina bea cucută» (p. 8), dar și cum „sub el, moare mânzul“ «prin iarba de mirt a minimalismului» (p. 9), ori când, «oblic, pervers», «colți de iarbă / în colți de vers» rumegă vopseaua (în text, distinsul poet apelează la un sinonim al termenului vopsea, „germanismul imperial-habsburgic-reșițean“ pătruns în graiul bănățean-de-munte, Farbe > farbă), când «puși pe fapte / mari, inepte, / alarme necoapte / scriem sub trepte» (Vitralii de vitregie, p. 10), când „bărcuțele-s scufundate de sirene“ în timp ce mijgură
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cât zece / Cetățenia de onoare !» (p. 91); «Îngeri descheiați la șliț / ne-mbrâncesc spre viața-bliț; / iar pasta cu care scriu / îmi ia forma de sicriu.» (p. 96) etc. Paradoxista corolă tematică / motivică din volumul Vitralii sparte (2011) este redescoperită de Distinsul Receptor și în următorul op de poeme, Piscina cu pioneze Stradivarius (Timișoara, Editura Brumar, ISBN 978-973-602-910-3, 2013), având în „deschidere“ și de „închidere“ alte două „șocant-interesante“ arte poetice, Vampir în vrie, sug sângele poveștii (p. 5), unde protagonistul poematic se
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
p, 8), constată o «obsesie a ordinii pe eșafod» (p. 10), ori o cumplită realitate privitoare la „limba-i maternă“, potrivit căreia «limba cea mai dulce», valaha / dacoromâna, „umblă“ «în dinți, pe picioroange, / mereu pe un fărădedrum» (p. 12), surprinde Distinsul Receptor - imediat după ce trage concluzia că «într-o doară înflorea liliacul» (p. 13) - cu „patosul pledoariei despre raportul lirosofic dintre poezia ermetică și darul beției“, „pledoarie“ dintr-o „insolit-ultimă instanță“, de la «masa barului „Semenic“», reșițeană, mai mult ca sigur, masă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
pentru Reportaj al României, că în anul 1982 obține Premiul „Alexandru Sahia“, tot pentru reportaj, că debutul editorial și-l face peste patru ani, firește, printr-o carte de reportaje, Aurul din aripi (Timișoara, Editura Facla, 1986, v. supra, I), Distinsul Receptor are bucuria de a descoperi în creația lui Nicolae Sârbu, în paralel cu inconfundabilele-i reliefuri lirice, și un valoros filon publicistic / reportericesc-aurifer (înalt-frecventate fiind speciile reportaj, interviu, satiră etc.), din care i s-au încorolat în opera-i
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
totul nici despre epocă, nici despre scriitor;cel care vă roagă să meditați la acest lucru: viața și scrisul ca o căsnicie infernală» (p. 7). Pe „valea deceniilor cu interviuri“ din „oglinzile cărții“ lui Nicolae Sârbu, O căsnicie infernală... (2015), Distinsul Receptor are bucuria unor veridice „înrăzăriri“ / „iluminări“ prin anotimpuri intrate deja, ori „numai parțial fixate“, în „istoria“ de-aproape o jumătate de secol, dacă se are în vedere faptul că autorul a luat „primul său interviu“, în anul 1972, academicianului
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
pp. 44 - 50), acad. Sorin Comoroșan (pp. 51 - 61), dr. Walter Engel (pp. 62 - 69) ș. a. După un surprinzător „autointerviu“, Managerul și poetul vorbesc pe rând (pp. 101 - 109), în carte își fac loc interviurile acordate de Nicolae Sârbu unor distinse personalități din mass-media: Gh. Zincescu, Olga Neagu, Daniel Botgros, Dumitru Dem Ionașcu, Walter Carol Fleck, Mircea Cavadia, Adrian Crânganu, Mihai Moldovan, Titus Crișciu, Nicolae Irimia, Ioan Ardeleanu, Angela Martin, Dorina Sgaverdia, Alexandra Gorghiu, Veronica Balaj și Lucian Alexiu. *Variante - ale
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
în reviste de teologie din țară și din străinătate, articole, comentarii, recenzii etc. În altă ordine de idei, Părintele Profesor Dorel Mân a fost un eminent cercetător al vieții, operei și activității ilustrului ierarh - cărturar, academician Nicolae Colan, fiind un distins teolog, profesor, cercetător și publicist, profund implicat în viață universitară clujeana și în breaslă cercetătorilor istoriei Biserici Ortodoxe Române și a neamului românesc, perspectiva din care îl vom aborda și noi în acest material omagial - comemorativ, fiindcă Sfinția Să este
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
sud - estul Transilvaniei. Istorie, cultura, civilizație (18 ediții), Zilele “Andrei Șaguna” (20 de ediții), Zilele “Nicolae Colan” (20 de ediții), Zilele “Miron Cristea” (16 ediții), Zilele “Justinian Teculescu” (10 ediții), Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului (11 ediții) ș.a. Printre distinsele personalități, din domeniul academic, universitar, al culturii românești și al spiritualității ortodoxe din întreaga țară, care au participat constant la aceste manifestări, la loc de cinste, se află intelectuali de cinste din Cluj - Napoca, precum: Academicienii Horia Colan, Nicolae Edroiu
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
Matei Basarab, Iustinian Petrescu, Traian Rotariu, Alexandru Moraru, Vasile Dancu, Nicolae Bocșan, Ioan Bolovan, Nicolae Ciangă, Gelu Neamțu, Gheorghe Lazarovici, Barbu Bălan, muzeografii și arhiviștii Viorica Crișan și Vasile Lechințan precum și regretatul publicit Constantin Mustață ș.a. În acest “buchet” de distinse personalități clujene, un loc aparte și distinct l-a ocupat Părintele Conf. Univ. Dr. Dorel Mân. De fiecare dată, când a participat la asemnea manifestări, comunicările, referatele și intervențiile Sfinției Sale au fost ascultate cu interes și unanim apreciate. Activitatea de
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
63 de ani, Părintele Profesor Dorel Mân s-ar fi aflat, încă, în perioada deplinei maturități duhovnicești și a consacrării profesionale, științifice și didactice, calități care i-ar fi conferit dreptul, de a fi, în continuare, pastor înțelept, cercetător riguros, distins profesor, formator de specialiști în domeniul Teologiei ortodoxe și al istoriei, publicist prolific, om al cetății, participant activ la viață spirituală, culturală și științifică a Clujului, a Transilvaniei și a întregii noastre țări, insă Dumnezeu - Atotbunul și Preasfântul - Stăpânul Vieții
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
fie prezenți în cea mai comletă și mai de ținută manifestare cultural-artistică din județ, ,,Punți de lumină’’, manifestare inițiată și condusă de dmna MARIANA CRISTESCU, că aflați încă la început de drum suntem onorați să fim uneori în prezența unor distinse personalități culturale binecunoscute ca: MARIANA CRISTESCU, LAZĂR LĂDARIU, NICOLAE BĂCIUȚ, VALENTIN MARICA, DIMITRIE POPTĂMAȘ și mulți alții. Pentru anul viitor ne propunem: -realizarea celor 2 concursuri naționale organizate de către filiala noastră pentru copii; -editarea unei reviste proprii, finanțarea urmând a
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
floarea de crin, 2012 etc., notabilul neotradiționalism din secolul al XX-lea, care stă sub pecete stilistic-pillatiană - ne-am pronunțat în volumul al II-lea, din anul 2015, Pagini de istorie literară valahă de mâine (pp. 282 - 288), dar pentru Distinsul Receptor din acest antotimp, grație volumului de poeme de aceeași factură, Cuvântul în Sfânta Lumină (Deva, Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, ISBN 978-606-8692-06-7, 2015), cu bucurie mai constatăm că lirica miron-țic-uană (dacă ni se îngăduie compusul termen în floare de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Dumnezeu / Fiindcă știu că El este peste tot...» - p. 54). Miron Țic și paginile-i despre localitatea Ilia de la Maris > Mureș. Noua carte semnată de poetul neotradiționalist Miron Țic, Satul dimineților liniștite (Deva, Editura Călăuza, ISBN 978-606-517-068-1, 2016), atrage atenția Distinsului Receptor asupra aniversării a 750 de ani, nu de la atestarea pelasgo- > valaho-dacic-arheologic-documentară, nici de la cea imperial-romană, ci de la cea de cancelarie imperial-evmezică, a localității Ilia (satul / comuna „dimineților liniștite“, din județul Hunedoara, provincia Arutela > Arudela > Arudeal > Ardeal a Daciei Nord-Dunăreano-Pontice
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
s. n.), și, mai aproape de semnificantul de astăzi, dar după documente mult mai tardive, dintre 1750 și 1760 / 1762, «Moroș Illia» - adică „Ilia de Maris > Morosh > Mureș“. Din „cuvântul înainte“, pus de autor sub un arhicunoscut titlu „romantic-eminescian“, La o aniversare, Distinsul Receptor poate reține ca „jaloane“ / „elemente“ monografice (dar fără rigoarea trimiterilor științific-bibliografice „la surse“), ori reportericești: «Ilia este așezată pe malul drept al râului Mureș» (ibid.), între poalele de nord ale Munților Ruscăi (ramificare din Carpații Meridionali) și poalele sudice
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
foarte interesantul volum al lui Nicolae Țic, Doi oameni răi (Deva, Editura Călăuza V. B. - ISBN 978-606-517-064-3 -, 2016, titlul cărții, după ccum se observă cu ușurință, fiind preluat de la povestirea considerată în anotimp „cea mai înrăzărită“ dintre cele nouă încorolate), Distinsul Receptor, mai mult ca sigur, fiind unul dintre „eroii vremurilor noi, neocapitaliste“, este invitat să rețină: (a) atât faptul că opusculul celor nouă schițe / povestiri - „postum“ și „post-decembrist ’89“, prin grija Anatasiei Țic - beneficiază de prefața Nicolae Țic, generația desculță
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]