5,279 matches
-
diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una consideră că un mediu constituie un canal sau un sistem de comunicare, informare, sau divertisment, cealaltă consideră că este un mijloc material sau tehnic de exprimare artistică. Una înțelege media ca pe o suită de canale sau modalități de transmitere a informațiilor care implică televiziunea, radioul, internetul, gramofonul, telefonul ca tipuri distincte de tehnologii, sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una consideră că un mediu constituie un canal sau un sistem de comunicare, informare, sau divertisment, cealaltă consideră că este un mijloc material sau tehnic de exprimare artistică. Una înțelege media ca pe o suită de canale sau modalități de transmitere a informațiilor care implică televiziunea, radioul, internetul, gramofonul, telefonul ca tipuri distincte de tehnologii, sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una consideră că un mediu constituie un canal sau un sistem de comunicare, informare, sau divertisment, cealaltă consideră că este un mijloc material sau tehnic de exprimare artistică. Una înțelege media ca pe o suită de canale sau modalități de transmitere a informațiilor care implică televiziunea, radioul, internetul, gramofonul, telefonul ca tipuri distincte de tehnologii, sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
diverse la care poate participa un număr mare de indivizi care, altfel, nu ar avea acces la acest domeniu. Asemenea comunități sunt inpolitics.ro (http://www.inpolitics.ro/) sau 220.ro (http://www.220.ro/comunitate/politica-evenimente/). 7. Jocuri și divertisment. Vârf de lance în ceea ce privește formele inedite de manifestare și varietatea conținutului, comunitățile virtuale care au ca scop divertismentul se regăsesc încă pe capul de afiș al dezbaterilor din mass-media. De la platforme virtuale pentru identități alternative la comunități ale gamerilor (jucătorilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
domeniu. Asemenea comunități sunt inpolitics.ro (http://www.inpolitics.ro/) sau 220.ro (http://www.220.ro/comunitate/politica-evenimente/). 7. Jocuri și divertisment. Vârf de lance în ceea ce privește formele inedite de manifestare și varietatea conținutului, comunitățile virtuale care au ca scop divertismentul se regăsesc încă pe capul de afiș al dezbaterilor din mass-media. De la platforme virtuale pentru identități alternative la comunități ale gamerilor (jucătorilor pasionați) sau spații de socializare, aceste comunități reprezintă, într-un anume sens, avangarda acestui fenomen social pe tărâmul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act de comunicare lingvistică vizează unul sau mai multe scopuri. -Paradigma comunicării instrumentale are în vedere finalități pragmatice, cogni tiveducative sau de divertisment. - Scopul informativ urmărește transmiterea unei serii de date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mesajelor ce implică sensibilitatea receptorului, urmărind trezirea și dezvoltarea unor reacții afective, a unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor estetice. - Scopul cognitiv urmărește accesul receptorului la un nivel complex de cunoaștere, „conducând spiritul de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
utilizare mass media, îndeplinind funcția informativă și funcția persuasivă. Scopurile comunicării pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ (dezvoltă orizontul cognitiv sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un Păcală modern gata să ia înțelesurile de-a-ndoaselea; însă de la remarcabilele Poeme din 1965, continuând (anul următor) cu Moartea ceasului, ulterior cu Tinerețea lui Don Quijote (1968), cu Suflete, bun la toate (1972) și celelalte, el schimbă câteva măști. Impresia de divertisment continuu e falsă. Mecanismele logicii curente, raporturile consacrate dintre lucruri sunt zdruncinate brusc lăsând să apară surpriza, nonsensul nu și apăsarea din literatura absurdului. Fabulantul cu excelentă imaginație combinativă (dramaturg la fel de ingenios) păstrează o anumită bonomie, un zâmbet de copil
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
relații care împart lumea între victime și călăi. Această victimitate în transformare constantă ne pune zilnic în poziția de voyeuri ai suferinței Celuilalt. Acest voyeurism este întreținut de ritualurile comemorative care petrifică evenimentele și fac din ele un soi de divertisment. În legătură cu ele se folosește chiar termenul "pornografie". Mare specialist în Holocaust, Alvin Rosenfeld își exprimă astfel temerea ca genocidul să nu se transforme în "pornografie" tocmai din cauza popularizării memoriei lui. Metafora, oricât de agresivă le-ar putea părea unora, exprimă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
limbului care ne guvernează sentimentele depășește întotdeauna prin putere neocortexul, unde se găsesc logica și rațiunea. Vor apărea adevărate întreprinderi emoționale. Cele mai funky afaceri vor fi derulate de acestea și vor fi globale. Va fi și o epocă a divertismentului. Business înseamnă de fapt Show business. Cum ar spune un american obișnuit: "cumpărăturile și sexul sunt tot ce ne-a mai rămas". Oferta de fantezii diurne și nocturne pentru amazoancele viitorului va fi extrem de bogată. 10) Alte evoluții. Lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ierarhie a finalităților și un nou raport față de lucruri și de timp, față de ceilalți, dar și față de sine. Trăirea în prezent s-a substituit așteptărilor legate de viitor, iar hedonismul - militantismelor politice; febra confortului a luat locul pasiunilor naționaliste, iar divertismentul - revoluției. Circumscris noii religii a ameliorării continue a condițiilor de viață, gustul pentru un trai mai bun a devenit o pasiune de masă, scopul suprem al societăților democratice, un ideal clamat la orice colț de stradă. Rare sunt fenomenele care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ele sunt consubstanțiale dorinței omenești. Pe acestea, dar nu numai pe ele, se grefează spirala hiperconsumului. Excesele prejudiciabile ale consumului nu sunt suficiente pentru a deprecia în ansamblul său un fenomen ale cărui legături cu preocuparea pentru plăcut și pentru divertisment sunt intime. Într-o afirmație plină de bun-simț, Aristotel o semnala deja: omul fericit simte nevoia să se bucure neîngrădit de diferite bunuri exterioare ființei sale. Să adăugăm că, dacă manifestările de depresie se înmulțesc, indivizii au, în același timp
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tradiții; nu a creat atât un mediu înconjurător „climatizat,” cât a privatizat modurile de viață. În vreme ce „uzura morală dirijată” a produselor se accelerează, publicitatea și mass-media exaltă bucuriile „la minut”, afișând mai peste tot fantasmele erosului, ale confortului și ale divertismentelor. Sub un potop de semne facile, frivole, hedoniste, faza II a contribuit la delegitimarea normelor victoriene, a idealurilor caracteristice sacrificiului, a imperativelor rigoriste în beneficiul plăcerilor private. Prin aceasta, ea a provocat o basculare a timpului, trecerea de la orientarea futuristă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
s-a dovedit a fi în întârziere cu un război asimilând „efectul Veblen” cu epicentrul dinamicii consumatoriste, chiar în momentul când valoarea de utilizare a obiectelor căpăta o consistență inedită, când sistemele de referință ale confortului, ale plăcerii și ale divertismentului începeau să se impună ca finalități capabile să orienteze comportamentele majorității oamenilor. În 1964, E. Dichter nota deja că statutul devenise o motivație secundară în cumpărarea unui automobil 3. De fapt, lucrurile erau identice și în cazul televizorului, al aparatelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
doar de la modelul distincției. Adevărul este că, începând cu anii 1950-1960, accederea la un mod de viață mai ușor și mai confortabil, mai liber și mai hedonist constituia deja o motivație foarte importantă pentru consumatori. Exaltând idealurile fericirii personale și divertismentul, publicitatea și mass-media au favorizat comportamentele de consum mai puțin supuse primatului judecății altuia. A trăi mai bine, a te bucura de plăcerile vieții, a nu te lipsi de ceva, a dispune de lucruri inutile au apărut din ce în ce mai mult ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
roll, pick-up, tranzistor, televiziune, Club Méditerranée, fotoliu „Djinn” cu aspect zoomorf, design pop, jeans și minijup, iată tot atâtea produse, desigur, foarte disparate, dar care, asociate cu tinerețea ori cu Erosul, cu mobilitatea și cu libertatea, cu provocarea și cu divertismentul, au despovărat și au dinamizat imaginarul consumatorist. Momentul „greu”, emfatic și competitiv al mărfii a dat îndărăt cu un pas în beneficiul unei mitologii euforice și ludice, frivole și juvenile. De unde natura hibridă a acestui ciclu ce se prezintă la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
încheiat. Procesul de diminuare a cheltuielilor destinate să atragă stima a luat o asemenea amploare, încât s-a pus problema consemnării unei noi faze istorice a consumului. Prin breșa creată de extrema diversificare a ofertei, de democratizarea confortului și a divertismentului, accesul la mărfurile noi s-a banalizat, baza conflictelor dintre clase s-a dezintegrat, au apărut noi aspirații și comportamente. În vreme ce habitusurile și particularitățile de clasă se amestecă, consumatorii devin mai imprevizibili și mai volatili, mai preocupați de calitatea vieții
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la un grup și în a crea o distanțare socială. Ce a mai rămas din ea în momentul noilor obiecte de comunicație care accelerează schimburile individuale și fac posibile simulările eului, la ora când explodează cererile privitoare la sănătate, la divertisment și la o existență mai confortabilă? Ordinea consumului nu mai este organizată de opoziția dintre elita dominatoare și masa dominaților și nici de aceea dintre diferitele fracțiuni ale unei clase, ci de principiul „mereu mai mult” și de zappingul generalizat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
familial, prin semnele pe care le combin „în felul meu”. Într-o vreme când tradițiile, religia, politica sunt mai puțin producătoare de identitate centrală, consumul se încarcă din ce în ce mai mult cu o nouă funcție identitară. În cursa către lucruri și către divertisment, mai mult sau mai puțin conștient, homo consumericus se străduiește să dea un răspuns palpabil, fie și superficial, eternei întrebări: cine sunt eu? Consum emoțional: ideea se bucură de mult credit la teoreticienii și actorii marketingului, care slăvesc meritele demersurilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În raport cu această formă de cultură, s-a produs o ruptură: acceptarea destinului social a lăsat locul „dreptului” la lux, la lucrurile de prisos, la mărcile de calitate. Democratizarea confortului, consacrarea socială a sistemelor de referință bazate pe plăcere și pe divertisment au erodat tradiționala opoziție dintre „gusturile pentru necesitate” specifice claselor populare și „gusturile pentru lux” caracteristice claselor înstărite 9, ca și morala resemnării și a austerității. În societatea democratică de hiperconsum, toți au pornirea să pretindă ce e mai bun
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
III nu este hiperconsumatoristă decât în măsura în care este hipermaterialistă. Iată tot atâtea considerente care ne îndreptățesc să dăm spiralei nevoilor o interpretare destul de îndepărtată de cea propusă de către sociologiile diferenței. Bulimie a îngrijirilor medicale, neîncetate cereri de autonomie personală și de divertisment: reiese clar că angrenajul nevoilor nu-și află adevărul ultim în dialectica imitațiilor și a pretențiilor de clasă. Fenomenul are cauze mai profunde: el rezultă esențialmente din combinarea a două dinamici nedefinite, inerente societăților moderne. Prima este cea a ofertei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
satisfacții materiale de vârsta egalității: aceasta dă naștere refuzului fatalității apartenenței sociale, poftelor nesățioase, invidiilor și permanentelor insatisfacții. Această logică egalitaristă, purtătoare de exigențe fără sfârșit, devine tot mai fermă în zilele noastre datorită finalităților numite autonomie subiectivă, sănătate, bunăstare, divertisment, comunicare, care se caracterizează prin aceea că sunt axiomatice fără teritorialitate fixă, că își împing tot mai departe frontierele și ignoră orice saturare. Dacă există vreo analogie funcțională și structurală între ofertă și cerere, ea nu ține atât de „două
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Ce e în joc, pentru subiect, în cursa spre satisfacțiile care țin de piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre. Cheltuielile legate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subiect, în cursa spre satisfacțiile care țin de piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre. Cheltuielile legate de sectorul divertisment, de cel al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]