7,734 matches
-
scop. Pitagora spunea că: „Totul este orânduit după număr”, însă eu spun că numărul este orânduit după Totul, care simbolizează Datul naturii. Filozofii ... spun că este vorba de Datul divin. Apostole Iuda spune-mi dacă greșesc. Eu nu cred în divinitate. Formă aceste lumi, Apostole, este legea în virtutea căreia se repetă motivul. Această amintește de ritm. De aceea mă rog la tine că acesta să consfințească formă ce duce la Revoluția Universală la care gândesc și sper să înceapă. Formă fiind
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
sale și de prisosul ei, de durerea contrastelor acumulate în el însuși”. (Ibidem, Bând I, p.36). Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării „Ecce homo” Nietzsche îl va opune divinității creștine, căruia îi va închină stihuri: „Ditirambi către Dionysos”, si cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revoltă lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
de diamante, ca să scoată la lumină bijuterii neasemuite. Ne aflăm în fața unui poet care, în chip cu totul remarcabil, scrie versuri magistrale, orice stil ar aborda. Dar faptul că abordează versul clasic este cu atât mai meritoriu. Raportarea permanantă la Divinitate este elementul forte al poeziilor lui Liviu-Florian Jianu, pentru că el a înțeles foarte bine că „La început a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul și toate vin de la El” (Gen. 1,1). Autorul comportă în
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
poeziilor lui Liviu-Florian Jianu, pentru că el a înțeles foarte bine că „La început a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul și toate vin de la El” (Gen. 1,1). Autorul comportă în permanență un Dialog cu Divinitatea, ca de la persoană la persoană, în chip tainic. Nu e un colocviu distant ci, intim, aproape familiar, ca între părinți și copii. Poetul îi cere lui Dumnezeu să-și pună Atotputernicia în cuvinte și să trimită oamenilor povești. Adâncurile lui
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra rosturilor omenești și cerești. Autorul își adresează unele întrebări sau se adresează divinității, tocmai pentru ca și noi să ne trezim din starea de lâncezeală și amorțire în care ne găsim. Fie că e vorba de distihuri, catrene, strofe de cinci versuri ori alte specii și subspecii ale genului liric, Liviu Jianu este egal
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
monolog interior, autorul se întoarce în timp până la anii primelor înțelesuri sau mai curând, neînțelesuri, căutate apoi, toată viața: Iar răspunsul, devenit sintagmă arhicunoscută, era un fel de tainică înțelepciune, prin câteva simple cuvinte: “Știe Dumnezeu”, prin această complicitate cu divinitatea se creea un fel de înțelegere și acceptare a situației: dacă Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
și să ne întoarcem în brațele Tatăui ceresc care a dat la moarte pe Fiul Său Isus Hristos ca să fim răscumpărați de sub osânda neputinței, a păcatului, a limitărilor de tot felul, a răutății și a hidoșeniei egoului uman fără legătură cu divinitatea. Răbdare! Ni se cere mereu să avem răbdare. De când ne naștem trebuie să așteptăm și să suportăm în tăcere sau nu, derularea evenimentelor plăcute sau neplăcute, unele obective altele generate de alții. Trebuie să răbdăm nedreptăți, să trecem cu vederea
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
de lume.// Și simt în piept tot plumbul lumii/ Și aud tăcerea grea a humii./ Aud cum plâng copaci în toamnă -/ Sărută-mă pe suflet, doamnă.” (Alean de toamnă) Iubirea este redată ca un rod curat al cărui izvor este divinitatea, care crește sublim fiind ocrotită cu puteri lăuntrice covârșitoare. Țesută din firul tainic al dorului și al absolutului care invadează lumea sa, iubirea se consolidează în forma-i pură: „Hai să sădim un pom care să crească/ Din sufletele noastre
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
carnal, nimic posesiv. La el, totul se spiritualizează. Versul, cuvântul, nu iau forma cărnii, ci a spiritului. Suntem martorii bucuroși ai esențializărilor, ai filtrelor fine prin care doar spiritul poate trece, materia nicidecum. Dragostea lui George Baciu are tangențe cu divinitatea, cu sacrul. Nici nu știu dacă, de la un timp, rolurile nu se inversează. Dacă la un moment dat eram convins că poetul caută femeia prin via sacrului, de la un anumit nivel, poetul reușește transfigurarea în poezie, dând impresia, care se
ASEMENEA UNEI FETE NEÎNCEPUTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357854_a_359183]
-
Divină”. Dumnezeu îi sugerează ce și cum să afle. Orice deducere din aproape în aproape, așa zisa metodă filosofică, este dezavuată de Biserică deoarece este ignorat astfel aportul divin din cunoaștere. Religiile din Asia propovăduiesc „cunoașterea, învățarea” drept apropiere de divinitate. Credința oarbă are un rol secundar. Preoții spun explicit „Învață, ia cunoștință de făpturile și fenomenele create de divinitate. Numai în această măsură poți înțelege și aplica Voia Divină”. În consecință fiecare entitate care deține prețioasa viață este datoare să
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
este dezavuată de Biserică deoarece este ignorat astfel aportul divin din cunoaștere. Religiile din Asia propovăduiesc „cunoașterea, învățarea” drept apropiere de divinitate. Credința oarbă are un rol secundar. Preoții spun explicit „Învață, ia cunoștință de făpturile și fenomenele create de divinitate. Numai în această măsură poți înțelege și aplica Voia Divină”. În consecință fiecare entitate care deține prețioasa viață este datoare să cunoască mediul în care trăiește și să se adapteze lui cât mai fidel. Tu ești medic, și atâta tot
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
și aservirea În fața lor: “drept aceea, omorâți mădularele voastre - ale omului pământesc: desfrânarea, necurăția, pofta cea rea și lăcomia, care este închinare la idoli” (Col. 3,5). Mântuitorul Iisus Hristos a indicat raportul real dintre om ca ființă cu vocația divinității, și bunuri, arătând că adevărata închinare și slujire o datorăm în exclusivitate lui Dumnezeu: “Ori de mâncați, ori de beți, ori altceva de faceți, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceți”(1 Cor. 10, 31). Aceasta a fost în
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
plenitudinea existenței” - spunea, superb, părintele Dumitru Stăniloae. Cu aproape cinci secole înaintea lui, marele geniu al Renașterii, Michelangelo, descoperise, la rându-i, că „Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce până la El.” Legătura de necontestat a Iubirii cu Divinitatea - căci „Dumnezeu este iubire!” - o afirma și Carl Gustav Jung: „Iubirea este unul dintre cele mai puternice motoare ale activităților omenești. Ne-o reprezentăm ca fiind Divină, și pe bună dreptate îi dăm acest nume, căci puterea absolută a psihismului
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
legendelor din zona sa. Remarcăm hărnicia și talentul acestui poet care în cinci volume de manuscrise are 966 de psalmi, cu titlul „ Îngerul albastru-Psalmi de Duminică“, în care descoperim o profundă filosofie despre viață și înțelegerea ei în relație cu divinitatea. De-alungu vieții a scris foarte mult, și în ultimii ani a publicat destul care să întregească profilul de scriitor polivalent al lui Nicolae Costea Teleajen. A abordat și basmul în versuri “Nomazii de pe valea Teleajenului “, a publicat un volum de
NICOLAE COSTEA TELEAJEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358288_a_359617]
-
sa. Ceea ce cred că impresionează cel mai mult din Biblie este iubirea lui Dumnezeu pentru om. O iubire ce să întrupat și a devenit omul Isus din Nazaret. Deși era una cu Tatăl din veșnicie, El a ales să acopere Divinitatea Să cu natura umana, descoperindu-ne cum este Dumnezeu și care sunt gândurile Sale pentru oameni. Dacă nu am avea această descoperire revelata prin Cartea Cărților care ar fi viitorul nostru? Dragostea lui Dumnezeu pentru omul păcătos este subiectul în fața
NEPRETUITA OCAZIE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358306_a_359635]
-
care reprezintă o formă de transcendență a moralei ,piesa de teatru încearcă să surprindă într-o formă inedită,așa o considerăm noi,câteva din ideile de bază ale filosofiei lui Nietzsche ; ideea de Supraom,eșecul moral al creștinismului și non-existența Divinității !” (Atenție, orice gen de greșeală observată aici aparține autorului acestor fraze!) Ai întrebat pe cineva ce trebuie să cuprindă o piesă de teatru?! Ai fost vreodată la un spectacol de teatru? Ceea ce ai scris tu consideri că se poate numi
CINE EŞTI TU, PLAGIATORULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677]
-
piesă de teatru?! Ai fost vreodată la un spectacol de teatru? Ceea ce ai scris tu consideri că se poate numi teatru? Ai întrebat acei 49 de autori REALI de poezie dacă-ți împărtășesc ideile? I-ai întrebat dacă neagă existența Divinității? - În aceeași „Notă...” ai manifestat totală lipsă de maturitate și de răspundere ori, cu bună știință, ai ignorat orice percept moral, dovedindu-te lipsit de orice urmă de bun simț și ai înserat următoarele precizări: „În ceea ce privește poeziile, marea lor majoritate
CINE EŞTI TU, PLAGIATORULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677]
-
sau ego-ul. Plutind între activ și pasiv, între interior și exterior, ruah reprezintă legătura dintre spirit și materie, unind în om lumea internă cu cea externă; 3.Nesamah - arborele vieții" - este spiritul ce cuprinde voința, inteligența și memoria. Este în legătură cu Divinitatea, astfel că ruah și nefes ajung la Sursa divină, prin nesamah. Pătrunzând în nesamah, Divinitatea le dă viață lui ruah și nefes. Nefes și nesamah sunt esențe diferite - ca uleiul și apa - între care nu poate exista o conexiune directă
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
spirit și materie, unind în om lumea internă cu cea externă; 3.Nesamah - arborele vieții" - este spiritul ce cuprinde voința, inteligența și memoria. Este în legătură cu Divinitatea, astfel că ruah și nefes ajung la Sursa divină, prin nesamah. Pătrunzând în nesamah, Divinitatea le dă viață lui ruah și nefes. Nefes și nesamah sunt esențe diferite - ca uleiul și apa - între care nu poate exista o conexiune directă. Din acest motiv, este nevoie de un mediator, de ruah, care le unește. Nefes, ruah
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
în răspărul pozitivismelor contemporane, cel mai important promotor român al creaționismului și finalismului, cu o solidă argumentație, deopotrivă științifică, filosofică și teologică. S-a afirmat despre el că a fost, în spațiul gândirii românești, cel mai mare interpret științific al divinității”. Tocmai aceste lucruri a căutat, și a reușit, să facă această lucrare, care constituie o provocare la reevaluarea generală a teismului științific creaționist, într-o vreme în care evoluționismul pierde tot mai mult teren. Volumul de față reprezintă o premieră
DR. N. C. PAULESCU SAU ŞTIINŢA MĂRTURISITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357967_a_359296]
-
o digresiune, pentru a prezenta punctul de vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
pentru a prezenta punctul de vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
punctul de vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor și a
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor și a genului uman, numită de aceea și Maia (în sensul de „bătrână” sau „bunică”) sau „Magna deum Mater”, sau „Terra Mater”. Probabil acest cult al „divinității feminine” este același pe care îl regăsim și în preistorie, denumit de etnologi „cultul Mamei Mari”. Ea era venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]