2,116 matches
-
răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei (2 vol., Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Editura Doxologia, 2009) constituie o premieră ce merită toată atenția, mai ales că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se cere a fi atent exploatat, cu atât mai mult cu cât se încearcă fundamentarea unui nou domeniu: estetica teologică, à rebours, prin demontarea unor false prejudecăți referitoare la autonomia unei discipline, precum estetica sau la posibilitatea de raportare, metodologică, doctrinară, a teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
impune ca o consecință a iubirii de Dumnezeu nu se susține nici măcar scripturistic, textele evanghelice fiind extrem de clare în acest sens. Astfel, argumentul pentru extinderea conceptului de iubire la aproape nu există. Demonstrația lui Nae Ionescu este convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Problema teologico- politică a modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre "politică și teologie la Fénelon"; studiul Alexandrei Ionescu "Chipuri ale binelui comun. Două încercări etico-politice românești", cu referire directă la conținutul revistei "Solidaritatea" (o încercare doctrinară democratică în spațiul răsăritean) și gândirea politică a lui Constantin Stere, o reflecție profund socialistă ce își arogă direcția prodemocratică; textul lui Robert Lazu Maria. Lecții de teologie politică, despre raportul intrinsec dintre mariologie și teologie politică, precum și prezentarea cazului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip de societate. În cultur㸠învățământ, economie etc. era nevoie de un nou corp de specialiști. “Fii din popor” deveniți “cadre” trebuiau să dovedească, în primul rând, “competență doctrinară”, apoi competență într-un domeniu specializat. Aparatul administrativ și economic se recruta după “originea socială” (hagiografia oficială sublinia originea muncitorească a oricărui lider politic) și - în numele “luptei de clasă” - toți fii de “exploatatori” sau aparținând “clasei burgheze” (aici intrau
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
mai favorabilă stabilității democratice față de coloniile franceze din aceleași spații. Se pare astfel că probabilitate mai mare de a stabiliza democrația avem în țări cu tradiții religioase protestante, mai degrabă decât catolice [Lipset, 1959]. Recent, țările catolice au înregistrat modificări doctrinare față de cele din anii șaizeci și au dezvoltat o cultură politică mai favorabilă democrației [Huntington, 1991: 72 și urm.] 72. Unii cercetători sunt convinși de prioritatea variabilelor economice [de exemplu Lipset, Seong și Torres, 1993: 167] și susțin că "starea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
țara și formând un cerc de intelectuali strâns uniți în jurul revistei, C. Stere a reușit să deschidă în mișcarea culturală a Iașilor o epocă de însuflețire și de prestigiu. Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tendin?e, noi prin obiectivele ?i metodele lor. Dup? Congresul de la Otterlo (Olanda, 1959), care �nseamn? sf�r?ițul CIAM-urilor, Team Ten r?m�ne pentru un timp o structur? de reflec?ie deschis?, dar f?r? ambi?ie doctrinar? unitar?. Demersul �structuralist� al lui Van Eyck, care refuz? megastructurile ?i brutalismul Smithsonilor, �ncearc? s?-?i apropie modele vernaculare (habitatul Dagon) pentru a ajunge la structuri �n acela?i timp modulare ?i complexe, generatoare de �claritate habirintic?�. Orfelinatul municipal pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
muzee ?i galerii că oper? de art?: desene, machete, fotografii �i intereseaz? pe co-lec?ionari. Iar �n saloanele specializate, realiz?rile arhi-tecturale s�nt vectori de comunicare pentru promotorii lor. Actualmente, �n absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și, în al doilea rând, dacă permite extinderea unui model de distribuire la scara spațiului ecologic și la generațiile următoare. Distribuirea justă ca dreptate procedurală În ceea ce privește prima chestiune, este de remarcat faptul că, deși statul bunăstării generale este, din perspectivă doctrinară, un concept neoliberal, este dificil să stabilim cu exactitate care este relația dintre politicile sale concrete și principiile dreptății, în versiunea lui Rawls sau Dworkin. Conform acestor teorii, fiecare individ ar trebui să poată debuta în viață cu o parte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au început să-și arate ,,revelațiile” și pe la Roma ceea ce nu a fost deloc pe placul stăpînilor lumii. Iar istoricul roman face precizarea că era vorba de o schismă din mozaism și nu de o religie nouă datorată unor curente doctrinare apărute de nu se știe unde și răspîndită ca fulgerul așa cum susțin toți plăsmuitorii de adevăruri cretine și iudeo-creștine. Dar ei au fost alungați din Roma și în timpul împăratului Claudius pe la anii 50 tot pentru neliniștile lor revelate și belicoase
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care să le dea peste bot liftelor ivrito-sataniste ce umblau cu revelațiile pe sub anteree și sminteli ce dădeau în diaree. Din fragmentele păstrate în alte scrieri privind opera lui Celsus se disting: originea incertă și suspectă a iudeo-creștinismului, falsificarea bazelor doctrinare creștine, și caracterul nul al valorilor și doctrinei creștine. Cu asemenea idei, scrierea lui nu putea rămîne în istoria falsificată a iudeo-creștinilor. Ca să faci un fals trebuie să ai un original despre care biserica iudeo-creștină a avut grijă să nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări de Oameni și religii. Teologi liberali înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
propriului nostru portret, e tocmai aspectul universal al persoanei noastre, cel care ni se propune spre actualizare: a fi însoțit de înger înseamnă a umbla spre țintă cu țintă cu tot, a merge spre modelul care te însoțește. în viziunile doctrinare ale lui Ibn Arabî, atunci cînd călătorul spiritual (al-sâlik) atinge centrul fie acesta macrocosmic, sacramental sau interior el îl întîlnește pe tînărul erou (fatâ), dublul său angelic definit de Qushayrî drept cel care zdrobește idolii, iar idolul oricărui om este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
admite că și alte religii sînt purtătoare de adevăr ar însemna să accepți fragmentarea adevărului sau evacuarea temei lui, pe de o parte ; ar însemna să dai cale liberă alegerii individuale în materie de religie, pe de alta. Relativism intelectual, doctrinar, în primul caz ; subordonare a universalului religios față de individ, în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul care mobilizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul care mobilizează subiectiv ceea ce e mai universal în noi. Dar chiar doctrinar vorbind, spectacolul diversității nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl stăpînească integral? Nu oferă spectacolul diversității paradoxul intelectual al unui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Despre îngeri cu capitolele Lumea în oglindă, Nicăieri, peste tot, înăuntru, în afară, legate de mundus imaginalis. De asemenea, a fost reamintită de H.-R. Patapievici, în volumul Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante? Vizionar și poet doctrinar, Dante s-a sprijinit pe date de știință tradițională, antice, creștin-medievale și musulmane, pentru a descrie inversiunile de formă, de mișcare și de ordine care apar la trecerea a ceea ce H.-R. Patapievici numește cezurile realului (mai cu seamă cezura
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către Adevărul viu și universal nu se poate împiedica să-și urmeze elanul adecvat țintei sale. Călătorul spiritual își pune întrebarea privind nu numai formele sociale ale religiei, ci și formele doctrinare ale Adevărului. Au acestea din urmă statut absolut sau statut de vector către o realitate care se revarsă dincolo de orice contur, care critică orice formă în măsura în care ea devine acaparatoare? Imediat după ce are revelația atotprezenței divine, Levin în finalul din Ana
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o populație activă politic ce și-a asumat principiile respective în timpul evenimentelor despre care am vorbit. De aceea, după cum arată autoarea, se poate vorbi de apariția atunci a unor "manifestări ideologice", iar concepția lui John Locke a servit drept nucleu doctrinar al lor. După cum spuneam, demersul Gabrielei Rățulea stă sub semnul perspectivismului. De exemplu, primul capitol, intitulat " Nașterea whig-ismului", debutează cu prezentarea contextului istoric. După o scurtă trecere în revistă a celor mai importante evenimente ce au provocat gândirea lui Thomas
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
se vorbește astăzi de "drepturile fundamentale ale omului", trebuie spus că acest fapt i se datorează în primul rând lui John Locke. După cum arată și Gabriela Rățulea în lucrarea sa, Locke nu a fost singurul teoretician ce a creat nucleul doctrinar al liberalismului democratic definitoriu occidentalismului, dar el a avut puterea de sinteză și a reușit să dea coerență acestei doctrine. Din păcate, se uită adesea acest lucru, alți gânditori ce i-au succedat (Montesquieu, Rousseau, Constant ș.a.) având "presă mai
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
monarhiei mixte (Clarendon) sau republicanismul (Harrington, Sidney), Locke a insistat asupra necesității de a limita rolul puterii executive în numele dreptului natural. Această idee a devenit o constantă a gândirii liberale, indiferent dacă ne referim la liberalismul clasic sau la neoliberalismul doctrinar. Această limitare a statului (liberalism politic) are drept corelat principiul acumulării nelimitate de bogății (liberalism economic), ambele justificate prin recursul la ipoteza stării naturale și a legii naturale ca expresie a rațiunii. Datorită implicării în viața politică a vremurilor sale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Vezi Ibidem, § 160, pp. 155. 58 Ibidem, § 166, p. 158. 59 Ibidem, § 164, p. 157. 60 Această afirmație nu face decât să prezinte schematizarea lui Hobbes de către whigi. În realitate, lucrurile sunt mai complexe decât au putut apărea în confruntarea doctrinară cu miză ideologică din timpul Revoluției Glorioase. Este fals că, la Hobbes, suveranul are drept de viață și de moarte asupra supușilor, pentru că supușii ar avea atunci un drept de rezistență. Acesta a fost și motivul pentru care patriarhaliști ca
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
astfel de exemple sunt mult mai numeroase): (...) în fața unei ideologii dizolvante și atomizatoare, adică democratismul, proslăvitor al individului, există o singură soluție: naționalismul. Acesta a îmbrăcat și la noi formele totalitare cunoscute. în 1940, Constantin Noica a colaborat cu articole doctrinare la oficiosul legionar Buna Vestire și a fost chiar redactorul său șef, o perioadă. într-o scrisoare pe care ne-a adresat-o la 23 iulie 1986, de la Păltiniș, el nu ascunde această colaborare: o duzină de articole. Că nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]