3,782 matches
-
pozitivism la impresionism - aceștia pun accentul pe „originea instinctuală a fondului și expresia liberă a formei” (Lanson, „Reflexions d’un vieux critique sur la jeune littérature”, în Révue des Deux Mondes, 1 dec. 1921, p. 562), „distrugerea tuturor principiilor și dogmelor morale, sociale, literare, beția verbală” (Vanderéme, Le Miroir de Lettres, v. III, p. 88), „neantul psihologic și lingvistic” (Rivière, „Réconnaissance a Dada”, în N.R.F., 83, VII, 1 aôut 1920, p. 235). Abolirea relațiilor dintre gîndire și expresie face ca producțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Un hohot de râs a umplut sala. Am înțeles că era inutil și am plecat capul. Am vrut să mă sinucid, dar eram de-acum mort. ― Ceea ce nu ți-au iertat ei este faptul că ai vrut să trăiești în afara dogmelor lor. ― Am vrut să trăiesc după capul meu. ― Mai rămâne să afli că înțelepciunea începe acolo unde nu mai există nimic echivoc ― Și ce este echivoc în vorbele mele? ― Ele au o strălucire tristă. ― N-am dorit niciodată să fiu
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
să spui că viața mea nu-mi mai aparținea? ― Vreau să spun că așteptările noastre te-au înălțat deasupra destinului tău. Am săvârșit un exces, fără îndoială. Dar acest exces ne-a ajutat să respirăm mai ușor aerul otrăvit de dogme și de frică. Te-am așezat pe un soclu, Galilei. ― Fără să fiu întrebat dacă țin să devin statuie. ― Ai dreptate. Eu îți explic, însă, ce s-a întîmplat. În clipa în care tu ai coborât de pe soclu pentru a
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
adevăr? ― Tot ce spui în legătură cu viața e corect. Numai că, din acest fapt, perfect normal, că omul ține la viața lui, Inchiziția trage o concluzie abjectă. Ea a înțeles că nu trebuie decât să amenințe cu moartea ca să-și impună dogmele. Astfel, orice abjurare devine, fără voia celui care a abjurat, o invitație la practicarea terorii ca metodă de convingere. Abjurarea ta, Galilei, a fost una din cele mai mari izbânzi ale Inchiziției. ― Dar asta nu e vina celor care se
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
parte dintre formidabilii generali arabi fusese instruită și pregătită strategic și pentru comandă chiar de Bizanț, pentru a-i folosi în contra perșilor. În plus, Heraclion, deși arabii aproape că-i forțau porțile, se gândea doar cum să impună monotelismul ca dogmă a credinței. L-am întrebat pe cardinal cum se face că un om atât de practic, pe care am avut norocul să-l cunosc, se poate împotrivi în asemenea treburi mărunte. Mi-a răspuns că Heraclion nădăjduia să pună capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
VI-lea d.Hr. Papă între anii 590-604 (anul morții sale). Biserica Catolică îl recunoaște drept sfânt și doctor al Bisericii. I-a inspirat lui Thomas Mann romanul Der Erwälte (Alesul). Cuvânt de origine elină ce denumește discipolul instruit în dogmele religiei creștine în vederea primirii tainei botezului. Titlu folosit în Imperiul Bizantin pentru a desemna un guvernator al unor teritorii dincolo de mare; deși aparține de biserica catolică de rit oriental, exarhul nu trebuie să fie neapărat episcop, rang obligatoriu pentru conducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
persoanei este gândirea augustiniană - actul de naștere a persoanei ca subiectivitate, astfel încât prin concepția sa despre suflet, gândit ca imagine a Sfintei Treimi și identificat ca „eu”, Augustin a contribuit la elaborarea noțiunii de persoană. Punctul culminant îl constituie meditarea dogmei sfintei Treimi, dând naștere unei noi modalități de a concepe Ființa lui Dumnezeu ca Relație, iar persoana umană ca o ființă relațională după imaginea Trinității. Potrivit cercetătorilor gândirii sale, în antropologia sa creaționistă Augustin afirmă că „sufletul nu este de la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Atenția crescândă față de sensus fidelium Reflecția despre sensus fidelium a cunoscut un impuls remarcabil cu ocazia definiției dogmatice a Adormirii Maicii Domnului (Pius XII - 1950). Existau multe studii care examinau în mod direct sensus fidelium, cu referire la problematica dezvoltării dogmei, dar ulterior această preocupare s-a diminuat. Care sunt cauzele care au abătut atenția de la sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care examinau în mod direct sensus fidelium, cu referire la problematica dezvoltării dogmei, dar ulterior această preocupare s-a diminuat. Care sunt cauzele care au abătut atenția de la sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
referire la problematica dezvoltării dogmei, dar ulterior această preocupare s-a diminuat. Care sunt cauzele care au abătut atenția de la sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și al dezacordului în Biserică. În teologia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
teologiei morale, a concepției despre natură, a înțelegerii pe care omul o are despre sine însuși, pretind o regândire globală a legii naturale și nu se mai poate concepe ca o astfel de noțiune să fie ca o specie de dogmă filosofică în interiorul teologiei morale, ci să se dea spațiul cuvenit și dimensiunii sale istorice care îl așază pe om într-un context concret și într-un timp precis al vieții sale. Motivul antropologic fundamental care sprijină concepția istorică a legii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
gândul - Deci, nu teoriile ori explicațiile, înșele, sunt lucrul pe care trebuie să-l acceptăm, să-l înțelegem...! murmură Iorgu. ”- Divinul!... Divinul, omule, este o zonă vagă nedescriptibilă!. Sacrul este o taină de nedezvăluit!... ”Credere si nu cerceta!”, așa zice dogma!” i-a șoptit gândul. Puținătatea înțelegerii noastre, nu poate ajunge până în adâncurile lăuntrice ale spiritului nostru. Chiar dacă scaperi de dișteptăciune. Dogma trebuie s-o accepți fără explicații. Dumnezeu este Taină, veșnicie... dintotdeauna și pretutindeni... Legile lui Dumnezeu, nu-i îngăduit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Divinul, omule, este o zonă vagă nedescriptibilă!. Sacrul este o taină de nedezvăluit!... ”Credere si nu cerceta!”, așa zice dogma!” i-a șoptit gândul. Puținătatea înțelegerii noastre, nu poate ajunge până în adâncurile lăuntrice ale spiritului nostru. Chiar dacă scaperi de dișteptăciune. Dogma trebuie s-o accepți fără explicații. Dumnezeu este Taină, veșnicie... dintotdeauna și pretutindeni... Legile lui Dumnezeu, nu-i îngăduit să le cercetezi, este o limită de cunoaștere îngăduită omului, dincolo de care înseamnă distrugere... Cât despre apropierea teologică între religia creștină
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o ațintea asupra ei, plină de tristețe și de durere. Da, știa că o iubea... Iubirea este un act de veșnică credință. Nu are nici o însemnătate dacă Dumnezeu există ori nu... Crezi pentru că crezi... Iubești pentru că iubești... fără explicații, sunt dogme, nu trebuie explicate. Le accepți ori nu. Era în noaptea dinspre Bobotează... Trecuse demult de miezul nopții, bătrânul Iorgu era între somn și stare de veghe... După o vreme, alunecă ușor într-un somn cu vise... ... Se făcuse că, i
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vocației divine: Spiritualitatea!.. Legile lui Dumnezeu nu-i îngăduit să le cercetezi. este o limită de cunoaștere îngăduită omului, dincolo de care însemnă distrugere!.. “Crede si nu cerceta!”... ”Binecuvântați fie aceia care cred fără a cerceta!”, scrie la Sf. Carte. Asupra dogmei nu ai ce să discuți. Ea trebuie să fie păstrată intact, este un adevăr revelat. Căci, ce fel de credință este aceea întemeiată pe cercetare, pe justificare și concluzie!... Deodată, bătrânul tresări smuls din fiorii reci ai gândurilor. gândurile risipindu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă din cursul secolului al VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pag. 506: „Criminalitatea și delicvența larvată Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu discutăm artă culinară sau aventuri erotice.” (... suntem deținuți politici, care nu discută...); Pag. 526: „Biriș vroia dogme” (Biriș voia dogme. Verbul „a vroi” nu este atestat); Pag. 553: „... sufletele arhaice ale țăranilor cei mai arhaici” (...celor mai arhaici); Pag. 575:„... pentru a reapare, surâzător...” (... pentru a reapărea...); Pag. 587: „Eu aveam casă și masă gratuită la cămin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și delicvența larvată Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu discutăm artă culinară sau aventuri erotice.” (... suntem deținuți politici, care nu discută...); Pag. 526: „Biriș vroia dogme” (Biriș voia dogme. Verbul „a vroi” nu este atestat); Pag. 553: „... sufletele arhaice ale țăranilor cei mai arhaici” (...celor mai arhaici); Pag. 575:„... pentru a reapare, surâzător...” (... pentru a reapărea...); Pag. 587: „Eu aveam casă și masă gratuită la cămin” (... casă și masă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care scara valorilor e Întoarsă cu susul În jos, era realizabilă această mare dorință de grandoman); Pag. 526: „... iar marxismul este antidogmatic” (Atât de antidogmatic este marxismul și atât de uman comunismul Încât promovau cea mai inumană și mai monstruoasă dogmă, cea a luptei de clasă, concretizată prin uciderea a sute de milioane de oameni, considerați dușmani de clasă); Pag. 557: „Eram și eu nițeluș snob, deși reputația mea era stabilită Încă din 1917: eu eram bolșevic. Aveam 13 ani! Simpatizam
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
descri erea zilei pe care o petrece cîinele tău în așteptarea ta. această așteptare canină poate fi un rezervor imens de trandrețe și de reflecții filozofice. De cînd a scris Beckett Așteptîndu-l pe Godot toată lumea a acceptat un fel de dogmă : așteptarea este considerată ca fiind o noțiune „beckettiană”. Cînd vezi doi oameni care așteaptă într-o stație de autobuz, imediat îți vine în minte Beckett și îți spui „iată o situație beckettiană”. Crede-mă, GUȚĂ, deși nu sunt decît un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la ac(iune a (nv((at s( joace un rol sau altul (i felul cum poate s(-(i men(în( acest rol. Folosim aici termenul de observa(ie (n al treilea (i al patrulea sens. O METODĂ, DAR NU O DOGMĂ Aceast( lucrare vrea s( r(spund( a(tept(rilor studen(ilor (i cercet(torilor doritori s( urmeze o metod( coerent( care s( le permit( s( culeag( date prin observa(ie, s( le (nregistreze (i s( le interpreteze. Ea propune un
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Urban Life and Culture, vol. 8, no 1, pp. 21-51, 1979. Zola, Émile, Carnets d'enquêtes. Une ethnographie inédite de la France; présentation d'Henri Mitterand, Plon, "Terre humaine", Paris, 1986. TABLĂ DE MATERII PREFAȚĂ ............................................................................................... INTRODUCERE .................................................................................... O metodă dar nu o dogmă ................................................................. Scopul observației ............................................................................. Practică actuala a observației ............................................................ Sociologie și antropologie ................................................................ I. OBSERVAȚIA DIRECTĂ: DEFINIȚIE ȘI OBIECTIVE ................. 1. Observația directă și alte demersuri .............................................. Domeniul chestionarului și al întrevederii .................................. Opiniile și actele ......................................................................... Ce este observația directă ............................................................ Observația naturală ..................................................................... Observația și munca de teren
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a filozofiei, abia în clasa ultimă): Dumnezeu este cauza dintâi și scopul din urmă. Prin el, noi ne explicăm tot ce întrece puterea noastră de explicație și dăm un sens vieții. Un băiat de popă zise că Dumnezeu "e o dogmă care nu se discută" și că "noi trebuie să credem în tot ce e absurd". În sfârșit, cel care stârnise discuția strâmbă din buze disprețuitor. - Spune tu, mă, atunci, dacă ești mai deștept! se supărasebăiatul de popă. Ia te uită
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sunt fragile și lipsite de siguranță, în momentele de incertitudine provocate de diferite experiențe de viață (o boală, pierderea unei persoane dragi, o criză...), pot totuși să orienteze persoana către misterul transcend. E ca și cum am spune că o religiozitate a dogmelor și a rigidității ar putea să dăuneze unei vieți fericite, deschise față de noutățile neașteptate ale lui Dumnezeu. Un astfel de rezultat este asemănător cu cel al cercetărilor prin care s-a descoperit că tocmai slujitorii cei mai riguroși și austeri
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
clase de elevi tratați în mod egal de către profesori și care obțin rezultate în funcție de propriile lor merite. Pentru prima oară într-un asemenea tip de text sunt analizate însă și efectele negative ale unor opțiuni strategice tratate în trecut ca dogme mai presus de orice discuție - retragerea statului, reforma rapidă etc. -, dar se sugerează constant că adoptarea acestora are mai degrabă o paternitate internă, actorii occidentali neavând nici o responsabilitate. Fostul economist-șef al Băncii Mondiale, Stiglitz, publică o carte (2002) care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]