2,821 matches
-
Atunci Îmi părea. Mai ales că picam În cenaclu direct din trenul de navetă, Înghețat, obosit, pe-ntuneric, scîrbit de viața la țară unde se năștea Întruna ceva veșnic, capital, oul, iar corolarul teoriei zigotului, omul de la țară Îl mînca dogmatic, precum Columb abia așteptam să fac un duș, să Înfulec o friptură, să pipăi o conductă de apă caldă, să mă plimb printre blocuri, să fac genuflexiuni. Recunosc că-n ciuda rezervelor mele, a fost destul de interesant. Era Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
el - unde tu și politica ta nu poate ajunge. Presupun că nu-ți place cum sună nici asta. Dacă ai de gând să devii sentimentală... Fiona ridică din umeri. — Poate că sunt sentimentală. Dar e periculos să fii și prea dogmatic, să știi. Să vezi totul în alb și negru. N-am găsit un răspuns la asta și m-am concentrat în schimb să înțep cu furculița un trio de boabe de mazăre poroase. Următoarea ei întrebare m-a luat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
scrisul meu să produc o neplăcerea Sfîntului Scaun, fiindcă intenționez să supun judecății acestuia orice lucru care îmi aparține; fiindcă întotdeauna am considerat părerile Sfîntului Scaun ca fiind nobile, demne și întru totul în conformitate cu adevărul și justiția, iar deciziile sale dogmatice de netăgăduit. Acum, eu nu cred că este un abuz decît acel lucru recunoscut ca atare de către înalții Pontifi, lucru pe care, așadar, l-am corectat, abuz care însă a fost exagerat de eretici și de cei răi, față de care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
zid de despărțire care se ridică între el și slujitorii Bisericii. 18. Spun deplină învățătură de viață, pentru că în ceea ce privește învățătura materială, ea abundă poate în vremurile noastre mai mult decît oricînd. Catehismul este păstrat în amintirea fiecăruia: catehismul conține formulele dogmatice, acele expresii finale, simple, exacte la care se reduce întreaga doctrină a Creștinismului; din toate lucrările adunate la un loc ale tuturor învățaților care au răsărit de-a lungul veacurilor, printr-o admirabilă și subtilă înțelegere și mai ales ajutați
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a înlesnit propovăduirea formulelor exacte înaintea credincioșilor pe care îi păstoresc și li s-a înlesnit și înțelegerea acestor formule, li s-au pogorît în inimă unde nu pot ajunge decît prin mijlocirea minții? Doctrina a fost sintetizată; exprimările sale dogmatice au fost rafinate pînă la perfecțiune; formulele s-au limpezit și au devenit unice; dar a condus acest lucru spre o mai bună înțelegere de către omul obișnuit? Dimpotrivă, multitudinea și varietatea de expresii păreau că oferă o metodă mai potrivită
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
liturghie ar trebui tradusă în limba vorbită. Nu numai Biserica Latină, ci și cea Greacă și Orientală țin în mod constant Liturghia în limbile vechi în care au fost scrise, și o divină cunoaștere ajută Biserica Catolica în hotărîrile sale dogmatice și morale, ca și în dispozițiile disciplinare. La această cunoaștere alăturăm pe deplin 56. Recunoaștem totuși că dezavantajul unei limbi care nu este înțeleasă de popor în cadrul sfîntului serviciu este compensat de unele avantaje, iar a vrea să reduci Sacrele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-lea, atunci cînd un conciliu s-a întrunit pe națiuni. În acest caz, puterea pe care Cristos le-a încredințat-o Episcopilor de a fi judecători de credință și învățători în Israel a fost negată în fapt atunci cînd controversele dogmatice ale creștinătății au fost hotărîte de voturile naționale, nu de voturile Episcopilor, care au votat în mod nediscriminatoriu împreună cu preoții și cu mirenii în fiecare adunare națională. Acesta a fost nefericitul început al diferitelor diete și congrese, ce au rezultat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că sfîntul serviciu a devenit inaccesibil poporului, în vreme ce la polul opus, Sfîntul Filip, Sfîntul Ignațiu și alții asemenea lor, care se gîndeau numai la binele sufletului, devin martorii gravi ai adevărului cuvintelor noastre. 55 Ioan, XVII, 11. 56 În Bula dogmatică: Auctorem fidei, promulgată de Pius al VI-lea, a fost definit: Propositio Synodi, qua cupere se ostendit, ut causae tollerentur per quas ex parte inductaest oblivio principiorum ad liturghiae ordinem spectantium, revocando illam ad maiorem rituum simplicitatem, eam vulgari lingua
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
însăși, înseamnă că a fost inactiv acest element al dominației raționale sau că a avut vreun efect adevărat, fapt ce trebuia demonstrat de noi și recunoscut ca fiu legitim de către părinte. Este ușor să-ți dai seama că, în ceea ce privește doctrina dogmatică, efectul acestuia a fost harul, în timp ce dreptul civil și canonic au devenit ireconciliabile, efectul său fiind atîtea interpretări care au răpit în parte vigoarea legilor celor mai sănătoase; cît despre morală, efectul nu a fost asemănător, căci a cauzat tot
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
milioane de chinezi migrează în interiorul țării dintr-o regiune în alta, exercitând presiuni mari asupra orașelor. Printr-o politică „pas cu pas” (rezultat al unei combinații între marxism, management pragmatic și un sistem politic autoritar), China a trecut de la sistemul dogmatic caracteristic societăților din U.R.S.S. și Europa de Est, la un sistem orientat spre „economia socialistă de piață” și de integrare în comerțul internațional. Zonele libere de pe coasta de est a Chinei reprezintă adevărate pepiniere ale economiei de piață și canale de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sigur, pe care criticul nu se sfiește să-l declare, cu exces de modestie, ca pe singura lui calitate. Student la Litere și Filosofie, discută în contradictoriu și îi face șicane lui Mihalache Dragomirescu, al cărui sistem critic, prin excelență dogmatic, forma obiectul unei ironii aproape generale. Meticulos, mereu cu documentele pe masă, descrie cum se desfășura cursul, cine erau membrii catedrei, apoi ședințele Institutului de Literatură. Alți profesori frecventați au fost Vasile Pârvan, Charles Drouhet, "cel mai bun comparatist al
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
încărcată ca cea din România - lăsând caracterul și sentimentele paragină. Știința începe abia acolo unde judecata e coaptă, disciplina caracterului deplină, înainte de aceasta epocă nu există decât creștere prin deosebite mijloace, din cari religia e cel mai puternic. Partea pur dogmatică a religiei se pierde cu vremea, dar sâmburul ei moral rămâne și formează tăria caracterului. Institutele noastre de educație - interconfesionale - produc pehlivanii și papugii cari de la 15-16 ani încep a aspira la funcțiile statului, împlu - priveliște grețoasă - localele obscene de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rosetti, cu d. Brătianu, dar ideile politice profesate de cosmopoliții apuseni sânt pentru stadiul de dezvoltare în care trăim, utopii în care nu cred nici cei ce le profesează la noi. Religia, cu credințele ei fericite, care stabilea în mod dogmatic toate răspunsurile la întrebările cele mari ce preocupă o minte omenească, a suferit grele lovituri, însă numai negative - din partea unor ultime raționamente materialiste, cari în sine sânt tot atât de neîntemeiate ca și mitologia grecească. Dar raționamentele materialiste, brutale fiind, lesne de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot astfel omul primitiv trăiește din cele dintâi momente în societate, iar când începe a-și da seamă și a căuta să esplice modul de conviețuire și de conlucrare se nasc religiile, cari stabilesc adevăruri morale, sub forme adevărat că dogmatice sau mitologice, religii cari sânt totodată și codici. Cu încetul însă omul perfectibil se desprinde din totalitatea organizației naturale și-și lărgește din ce în ce cercul său de activitate individuală și atunci abia începe pentru el viața într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Noul Testament, adică temelia bisericii creștine, mai nici nu coprinde teze de cosmogonie sau de teogonie, încît nici așa-numita liberă-cugetare, care substituie Cărții Facerii doctrine naturaliste, nu are a face de-a dreptul cu miezul bisericii creștine, ci cu accesoriul dogmatic al Testamentului Vechi. Ieie cineva în mod cât de superficial ideea despre Dumnezeu din Testamentul Vechi în care creatorul se mânie, cere jertfe crunte și poruncește prin judecători și proroci ca poporul ales să nu ucidă numai pe dușmanul armat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pp. 134-156). De remarcat referitor la această primă piesă grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem, p. 44), premisă majoră din care se desprinde cu necesitate logică concluzia eternității românești. Această sarcină conclusivă a fost preluată de M. Eliade (1990, II) [1935], în paginile articolului cu titlu sugestiv, "România în eternitate" (pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea de eternizare a României prin creație culturală, Eliade definește naționalismul autohton nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare în parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să se coaguleze în jurul figurii sale. Programa școlară de Istorie pentru clasele VIII-XI (1952), deși sublinia preceptul ortodox al materialismului dialectic care stipula rolul hotărâtor (dacă nu cumva chiar exclusiv al) maselor în istorie, creează totuși o breșă în fortificația dogmatică, semnalând importanța personalităților în istorie. Odată această fisură creată, programa stipulează că "O deosebit de mare importanță instructivă și educativă pentru elevi o are studierea biografiei tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, luptător neînfricat în fruntea Partidului nostru pentru cauza oamenilor muncii din țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a originii într-un registru mitologic aduce o ruptură radicală în tradiția pedagogiei istorice românești. Distanța enormă ce desparte noua abordare deconstructivistă de vechea paradigmă esențialistă este ilustrată și de sugestiile pedagogice: educația dogmatică, prezentă în manualele de istorie convenționale în imbolduri de tipul "DE REȚINUT", sau chiar "De învățat pe de rost", este înlocuit cu incitația reflexivă făcută sub forma "Să reflectăm!". Finalul lecției despre originea românilor este punctată cu o astfel de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Adevăruri anterior enunțate apodictic în cadrul paradigmei esențialiste a identității naționale românești sunt acum tratate din noua paradigmă deconstructivistă ca mituri istorice. După cum am avut ocazia să evidențiem adineauri, cadrele rigide ale educației dogmatice sunt sparte prin incitații reflexive. În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a dăinuit în conștiința românească încă din primele scrieri istoriografice. F. Aaron (1835), spre exemplu, scria într-unul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]