15,628 matches
-
Pentru că niciodată nu a lăsat să se înțeleagă ceva, nu am văzut nici cea mai mica slăbiciune, ezitare, teamă. Să dea socoteală în primul rând pentru că orele de limba română nu debutau cu obișnuitul salut de bună dimineața, ci cu Doina lui Mihai Eminescu, o poezie interzisă pe vremea lui Ceaușescu. Așa că atunci când ușa se deschidea și intra dascălul, fiecare elev se ridica în picioare și recita câte un vers din Doina interzisă. Când un elev se așeza, altul se ridica
Un dascăl care a înfrânt sistemul comunist () [Corola-journal/Journalistic/67803_a_69128]
-
debutau cu obișnuitul salut de bună dimineața, ci cu Doina lui Mihai Eminescu, o poezie interzisă pe vremea lui Ceaușescu. Așa că atunci când ușa se deschidea și intra dascălul, fiecare elev se ridica în picioare și recita câte un vers din Doina interzisă. Când un elev se așeza, altul se ridica, până la ultimul, și până la ultima silabă din Doina lui Eminescu. Cei care au trăit înainte de 89 știu foarte bine ce însemna doar să vorbești despre ceva interzis de regim, darămite să
Un dascăl care a înfrânt sistemul comunist () [Corola-journal/Journalistic/67803_a_69128]
-
vremea lui Ceaușescu. Așa că atunci când ușa se deschidea și intra dascălul, fiecare elev se ridica în picioare și recita câte un vers din Doina interzisă. Când un elev se așeza, altul se ridica, până la ultimul, și până la ultima silabă din Doina lui Eminescu. Cei care au trăit înainte de 89 știu foarte bine ce însemna doar să vorbești despre ceva interzis de regim, darămite să faci din asta un crez, să îți asumi un asemenea gest indiferent de consecințe, ca să transmiți generațiilor
Un dascăl care a înfrânt sistemul comunist () [Corola-journal/Journalistic/67803_a_69128]
-
înțelegerea acestei laturi a lumii celei noi pe care o deschide Brâncuși în plastica secolului XX. Gheorghe Zamfir și naiul său rămân în continuare embleme ale spiritualității românești, ale României profunde; a concertat în Biserica Sf. Katharina din inima orașului. Doina sa de jale penetrează sufletele, tulbură conștiințele. Indiferent de locul în care cântă. Suflul uman devine înnobilator. Vibrația lăuntrică este emoționantă. Succesul a fost imens; la nivelul publicului local; printre românii sosiți - unii dintre ei - de la zeci de kilometri distanță
Zilele culturii românești la Frankfurt by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6786_a_8111]
-
Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o fi să îmbătrânesc, știți cum să-mi ziceți ? Să-mi ziceți Moș Virgulă." Ca să explice funcțiile dialogice ale vocativului, de pildă, Gheorghe Doca citează și cunoscutele versuri din „Doină", o dată așa: „Ștefane, Măria Ta, / Tu la Putna nu mai sta...", și a doua oară așa: „Ștefane Măria Ta, / Tu la Putna nu mai sta..." Această vrgulă după Ștefane poate fi înțeleasă gramatical sau stilistic; edițiile Maiorescu nu o au
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
partiturile. Corpurile se re-teritorializează altfel cu fiecare spectacol - noi imagini-mișcare, noi imagini-timp. Într-un foarte special spectacol, Cu cât cânt, cu atâta sunt, vorbe antonpanești pendulează între necaz și haz, au toată înțelepciunea străveche; un descântec sau un bocet, o doină, o baladă, ori o legendă construiesc un spațiu special al dansului, propunând alese structuri morfologice muzicale, poetice și coregrafice. Sintaxa țesăturii coregrafice conchide observarea și esențializarea scenică a caracterului românesc - nu o reconstituire a lui, ci o plăsmuire în materie
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
de val și au gafat. Iată ce au declarat politicienii despre viituri: Mihnea Costoiu (ministrul pentru Învățământ superior): Se spune că apa la români aduce noroc la un eveniment și eu cred că va aduce noroc și premierului, si PSD". Doina Până (ministrul Apelor): "Nici inundațiile nu mai sunt ce au fost odată, nu mai avem probleme pe râurile mari, avem probleme de foarte scurtă durată, în cantități uriașe, pe suprafețe mici, si cu acumulările de pe versanți, pâraiele ne fac mai
Gafe la inundații. Cum au fost miniștrii… luați de val by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78934_a_80259]
-
vechi când reglementările legislative nu erau așa clare, fie unii au preferat să aibă apa aproape, ignorând riscurile unei inundații. Trebuie să reținem un lucru: construirea caselor în albia majoră a râurilor este interzisă prin lege. DC News: Spunea ministrul Doina Pană că nici inundațiile nu mai sunt ce-au fost odată. Cum comentați această afirmație? Ioan Jelev: Sunt de acord cu această afirmație. Prima oară au apărut inundații atipice în România prin anul 1996 când acestea s-au produs în
EXCLUSIV. Ioan Jelev, scenariu privind inundațiile din România. "Inundații atipice pentru țara noastră" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78991_a_80316]
-
Roxana Covrig Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina Pană, a declarat că nu există motive de panică în cazul inundațiilor, care nu mai sunt ce au fost.
Doina Pană: Nici inundațiile nu mai sunt ce au fost by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79065_a_80390]
-
sa premieră, de la Teatrul Odeon, Umbre de lumină, un one-man show, interpretat de el, în coregrafia lui Philippe Tréhet. La configurarea spectacolului a contribuit o intreagă echipă, și anume compozitorul muzicii, Jean-Jacques Schmidely, realizatorul imaginilor video Ronan Legeandre, creatoarea costumelor Doina Levintza și light desing-ul Grégoire Deforges. Într-o formă fizică excelentă, Răzvan Mazilu și-a pus în valoare plastica sa corporală, excelând mai ales printr-un expresiv joc al brațelor, mai ales în primul episod al suitei care alcătuiește show
Penumbre by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7918_a_9243]
-
Doina Ruști Am auzit că pe o stradă din nordul orașului s-a petrecut un accident rutier, pe cât de banal pe atât de memorabil. Iar vinovatul principal a fost un om pe nume Vladimir. Nu era un om rău, ba dimpotrivă
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
coexistă limbaje diferite, altfel decît în Cafeneaua după Goldoni, de pildă, coduri investigate, sînt sondate mentalități, subiecte tabu, anumite raportări la societăți, la actualitatea și visceralitatea lor. Sînt spectacole dense care își pun în valoare artiștii - scenografi de cotă ca Doina Levința și Andrei Both, actorii trupei de la "Odeon", foarte tineri balerini și nume mari. Mergînd tot pe sensurile filosofiei, cercetînd teme ca boala, moartea, devoțiunea, însingurarea, alienarea, Dragoș Galgoțiu a făcut la Teatrul Maghiar din Cluj, în stagiunea trecută, un
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
spirite se întâlnesc", ne amintește un vechi dicton francez. La fel se întâlnesc, deloc întâmplător, și marii noștri muzicieni. Creatorii, compozitorii importanți își întâlnesc muzicienii performeri de potrivit calibru artistic. Zilele trecute, Muzeul Național "George Enescu" i-a dedicat compozitoarei Doina Rotaru un întreg concert, prima manifestare de acest fel a actualei stagiuni camerale dedicate muzicii românești, concerte găzduite ca și în anii trecuți în Aula Palatului Cantacuzino. Iar concertul - lucrări mai noi, lucrări scrise cu ani buni în urmă - a
Debutul stagiunii muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7961_a_9286]
-
Din moment ce oamenii mă caută - mă uit în stânga, mă uit în dreapta și văd că tinerii vin spre mine - sigur, eu îmi deschid sufletul, îmi deschid inima și vin: "Mă, voi ce vreți să faceți?" Păi vrem să facem un proiect, despre doină." " Dar știți ce este doina?" "Știm, am auzit, am mai citit!" "Înțelegeți ce e cu cântecul ăsta? E în patrimoniul UNESCO, dar nu numai că-i în patrimoniul UNESCO, și-așa nu face nimeni nimic!" Dacă tinerii aiștia fac mai
Grigore Leșe: Întâi tre să ai un pic de suferință, c-apoi tăte vin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78208_a_79533]
-
uit în stânga, mă uit în dreapta și văd că tinerii vin spre mine - sigur, eu îmi deschid sufletul, îmi deschid inima și vin: "Mă, voi ce vreți să faceți?" Păi vrem să facem un proiect, despre doină." " Dar știți ce este doina?" "Știm, am auzit, am mai citit!" "Înțelegeți ce e cu cântecul ăsta? E în patrimoniul UNESCO, dar nu numai că-i în patrimoniul UNESCO, și-așa nu face nimeni nimic!" Dacă tinerii aiștia fac mai mult decât alții, de ce să
Grigore Leșe: Întâi tre să ai un pic de suferință, c-apoi tăte vin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78208_a_79533]
-
este doar unul. Ironic, doar o tragedie. "Mama era foarte bucuroasă că negociase cu firma de turism și obținuse locuri în partea din față a autocarului", a povestit, joi după-amiază, Vlad Ardelean, fiul cel mic al timișorenilor Mircea și Luminița Doina Ardelean, scrie Mediafax. Cei doi au fost înmormântați joi după-amiază, la Cimitirul Eroilor din Timișoara. "Cumnata mea m-a sunat și mi-a spus că autocarul în care s-au urcat părinții este filmat căzut în prăpastie, în Muntenegru. Au
Muntenegru- Un fiu îndoliat: Mama era bucuroasă că a prins loc în față by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78274_a_79599]
-
Iordachescu Ionut Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Doina Stanciu, spune că nu Curtea Supremă a avut inițiativa de a nu mai judeca cauzele ce implică parlamentari, după cum susținuse anterior între-o declarație publică ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Stanciu precizează că Înalta Curtea a solicitat să nu mai analizeze
Șefa ÎCCJ: Noi am cerut să nu mai judecăm generalii, nu parlamentarii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78367_a_79692]
-
romanul Cu inima smulsă din piept îmi confirmă judecata. Cartea e scrisă de un romancier adevărat care împinge virtuozitatea stilistică pînă la pragul artei adevărate." Alex Ștefănescu ne introduce în lumea fictivă a cărții Fantoma din moară (Ed. Polirom) de Doina Ruști. "Am să încep prin a face "istoria critică" a relației mele cu scrisul Doinei Ruști. Primul ei roman, Omulețul roșu, l-am comentat foarte sever întrucît era într-o oarecare măsură un roman cu cheie. În schimb al doilea
Cartea anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7838_a_9163]
-
adevărat care împinge virtuozitatea stilistică pînă la pragul artei adevărate." Alex Ștefănescu ne introduce în lumea fictivă a cărții Fantoma din moară (Ed. Polirom) de Doina Ruști. "Am să încep prin a face "istoria critică" a relației mele cu scrisul Doinei Ruști. Primul ei roman, Omulețul roșu, l-am comentat foarte sever întrucît era într-o oarecare măsură un roman cu cheie. În schimb al doilea roman, Zogru, mi-a provocat admirația, grație artei cu care autoarea descria multiplele întrupări ale
Cartea anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7838_a_9163]
-
grație artei cu care autoarea descria multiplele întrupări ale unei spirit care, trecînd succesiv prin pielea mai multor personaje, le împrumuta de fiecare dată identitatea. I-am admirat autoarei tăietura stilistică și arta suspansului narativ. Acum, cu Fantoma din moară, Doina Ruști își arată din nou talentul neobișnuit. Personajul principal, Adela Nicolescu, descoperă într-o librărie o carte despre propria ei viață, și de aici un șir imprevizibil de evenimente și trăiri stranii. Îi doresc autoarei să nu-și epuizeze inspirația
Cartea anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7838_a_9163]
-
Doina Ruști În general, un cititor este un paznic incoruptibil, care nu-i lasă nici pe cei dinăuntru să iasă fără avizul său, dar nu le permite nici celor din afară să pătrundă fără legitimație. Un cititor este o autoritate peste
Puterea cititorului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7657_a_8982]
-
Doina Ruști TÂRGUL de la Frankfurt este un mare loc de întâlnire pentru negociatorii de cărți. Primele zile, până vineri inclusiv, evenimentul este doar al editorilor, iar eu am fost exact în această perioadă, pe care voiam de multă vreme s-o
Târgul de Carte de la Frankfurt 2009 by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/6813_a_8138]
-
de bună e cartea, cît de mult (îmi) spune, cît de mult mă lasă să construiesc în jurul ei, nicidecum de unde este și de-al cui ori cîți ani are autorul." Horia Bădescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Matei Călinescu, Dinu Flămând, Doina Ioanid, Claudiu Komartin, Ion Mureșan, Cosmin Perța, Adrian Popescu, Ion Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Grete Tartler, Mihaela Vârlan, ca să mă rezum la cîteva nume de poeți, ilustrează perfect maniera invocată. La fel se întîmplă și în cazul prozatorilor și criticilor
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
place să cred că în scurt timp va recâștiga terenul pe care l-a pierdut și în curând vom demonstra că suntem parte fundamentală, ce contribuie la realizarea identității noastre de români. Oina este următoarea valoare a țării noastre după doină și călușarul. Federația Română de Oină împreună cu Muzeul Culturii și Muzeul Satului își propun să facă oina parte din patrimoniul Unesco. Dacă am reuși asta, probabil că ar fi cea mai mare realizare din istoria oinei, după cele realizate în
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
despre rolul literaturii de samizdat în regimul totalitar. La Praga, dânșii au vizitat o bibliotecă denumită Libri Prohibiti, condusă de un fost deținut politic, Jiéí Gruntorád (acum câțiva ani, această instituție a fost amplu prezentată pe paginile României literare de Doina Jela). Cele câteva săli ale bibliotecii sunt pline de cărți, reviste și alte publicații de samizdat, provenind înainte de toate din Cehoslovacia, dar unele și din alte țări ale fostului "lagăr socialist". În timp ce în țara noastră fenomenul samizdat-ului a luat
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]