176,566 matches
-
și care ar trebui plătiți în aur, dar asta e cu totul altă problemă. Am început să doresc fățiș ca bătrînul să moară, așa cum își dorește și el cu patos în unele din momentele de oarecare luciditate (în celelalte își dorește să trăiască, ori nu mai știe ce trebuie să dorească!), dar cu aproape certitudinea că, dimpotrivă, datorită unei corecte îngrijiri, va continua să vegeteze multă vreme, poate și ani, toate organele fiind sănătoase. Să admir din toată inima această îngrijire
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
cu totul altă problemă. Am început să doresc fățiș ca bătrînul să moară, așa cum își dorește și el cu patos în unele din momentele de oarecare luciditate (în celelalte își dorește să trăiască, ori nu mai știe ce trebuie să dorească!), dar cu aproape certitudinea că, dimpotrivă, datorită unei corecte îngrijiri, va continua să vegeteze multă vreme, poate și ani, toate organele fiind sănătoase. Să admir din toată inima această îngrijire ca expresie a unui înalt grad de civilizație, de umanism
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
oficială rămînea ineficace; aici, societatea de consum, ajunsă la maxima ei dezvoltare, încurajează toate dorințele, toate poftele, de la cele mai legitime pînă la cele mai fanteziste și vicioase, și, făcînd marfă din orice, a reușit să creeze ateul pe care dorea să-l creeze dictatura comunistă și n-a reușit. Și care ateu spontan, nu mă îndoiesc, va apărea în țările din Est, dacă vor reuși trecerea spre societatea de consum. Cîteva emisiuni m-au convins că fenomenul a și apărut
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
setos. De mult nu mă mai spălam. Peste cerneala uscată se încleia deja alta proaspătă. Căpătasem un fel de mănuși sinilii. Și continuam, continuam, șoptindu-mi nedumeririle, înnobilîndu-mi tristețea în litere caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
omenească cu fața îngropată în anemone sălbatice aștept asfințitul învăț ritmuri încă nedecantate ascult pașii Aproapelui atât de îndepărtatului meu P.S.: uneori blândețea zilei mă face să țip Caligrafie de iarnă înainte de vreme neliniștea e coaptă ce mult mi-am dorit să fiu o fiică a Nordului în nemărginirea lui neatinsă când ninge albastru pe poduri rostite în somn când sloiuri deschid o silabă de argint jertfindu-se timpului aș scrie o carte cerneala ei albă pieirii m-ar smulge Punct
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
ăla atunci că dușmanul a venit să ne iscodească de pe deal au crezut că ne-a murit prințul * într-un pom singuratic din luminiș toamna a lăsat un măr e zbârcit și îndărătnic un dos de curvă din care toți doresc să mănânce nici unul nu vrea să-l vadă ceilalți cei mai buni militari ai împăratului se tem de un măr rușinea o să ne facă mâine să ucidem mai mulți oameni * nu e nimeni pe ulițe să ne întâmpine casele-au
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
de noapte care se anunță pe cît de glorios pe atît de infernal bărbatul care sînt va bea aceast pahar cu apă țîșnită din piatră bărbatul care sînt va săpa conștiincios acest mormînt strălucitor în miezul mării negre cînd vor dori să moară toate furtunile să vină aici bărbatul care sînt va mulge caprele de pe cîmpiile greciei și-i va da să bea lapte din pumnii lui însinguratului homer și-l va ajuta să scrie continuarea odiseei bărbatul care sînt va
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
fostă Domnească) mândri de Combinatul care se înălța la marginea orașului. La ora următoare am adus un volum de Minulescu (o ediție de dinainte de război) și am ținut-o, ostentativ, pe puptirul meu. Nu a văzut-o, sau nu a dorit să o vadă, acel profesor-poet... Tot domnul Barbu Cioculescu ăși aduce aminte că, la reuniunile săptămânale de la Mioara Minulescu, ținute în tradiția casei, venea prin anii 60 cu părinții și urmărea serialul Sfântul cu Roger Moore. Odaia de colo fusese
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
a pus aprig mâna în piept: "Tu ce cauți aici?! Ia dă-te jos imediat! Aici sânt numai scriitori!". Am coborât rușinat că am atentat la imaculatul nume de scriitor, dar nu imediat și nici atât de jos cât ar fi dorit el - firește, ce căutam eu, cel trimis la reabilitare, printre scriitori? Toți marii scriitori (și erau destui!) dar și cei mai mărunți au înțeles gravitatea momentului dar numai temătorul și veșnicul neliniștitul Florin Mugur (numai pentru cei aleși, conștiința de
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
și să trăiască. Mielul vindea mîncare pentru pisici la un magazin din apropierea casei mele. într-o zi i-am spus: Ce costum frumos aveți! Nu păreți însurat. Mi-a întins punga cu mîncare privind în jos, roșu în obraji: Mai doriți ceva? Aș dori, dar nu-mi permit. am spus. Nașa Lena zice: "Ioi, cînd am aflat normal că te măriți, iute, am zis către mamă-ta și tată-to, să tăiem un porc. Da' pe-al meu nu l-am lăsat
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
Mielul vindea mîncare pentru pisici la un magazin din apropierea casei mele. într-o zi i-am spus: Ce costum frumos aveți! Nu păreți însurat. Mi-a întins punga cu mîncare privind în jos, roșu în obraji: Mai doriți ceva? Aș dori, dar nu-mi permit. am spus. Nașa Lena zice: "Ioi, cînd am aflat normal că te măriți, iute, am zis către mamă-ta și tată-to, să tăiem un porc. Da' pe-al meu nu l-am lăsat normal să pună
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
de gît (știind, desigur, că se va rupe!) * Rețin din articolele despre Dușan Petrovici chestia cu la-mentația poeților „Lamentația poeților, în genere, cu tot aerul de credibilitate, nu trebuie să ne înfricoșeze, și ei sînt cei dintîi ce n-ar dori aceasta. Ei vor doar atît, să scrie poezii bune (s.n.)”. Magistral și paragraful imediat de mai sus de cel pe care l-am citat. De fapt, întreaga prima coloană „conține” o imperceptibilă ironie atotîngăduitoare față de animăluțele răsfățate ce sîntem noi
Îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12950_a_14275]
-
să folosesc toate cuvintele, puse unul lîngă altul, fără articulații gramaticale, un fel de testament. Găsim titlul. Rugăciune. Dar atît. Pare extrem de simplu să iei cuvinte și să le așezi cam așa: dulap crin înger fluture etc... Numai că eu doream prin această enumerare monotonă, interminabilă, să le “trezesc”, să le dau o nouă “strălucire!”, totul să apară o rouă ubicuă, nemaipomenit de rotundă și fragedă pe brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
aș fi văzut în librării volumul acela scos de Academie în care-s trecut la debutanți! Aveam 50 de lei pregătiți și deodată, mi-am zis că mai bine-i dau pe votcă decît pe bîzdîgania respectivă. Numai că, acum, doresc s-o cumpăr iar! Ciudat, pînă și data nașterii e greșită! Textul lui Mecu (!!!) nu l-am citit. Preferam să fi explodat și eu liric, ce naiba! Mult prea trist sînt în ultima vreme ca să pot zburda, cum mi-ar place
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
scrisoarea după masă, în veșnica lumină albă de la ora patru spre cinci, cu vîntul rece intrîndu-mi pe fereastra deschisă. Aș bea și n-aș bea o cafea. La prînz am dus niște versuri de-ale Tamarei Nikolaevna la Cronica. Aș dori foarte mult, agățîndu-mă de cererea dumneavoastră grațioasă de-a vă da versuri pentru R.L., să vă trimit de-ale Tamarei. Ea a mai publicat demult, vreo trei poezii în R.L. Și pe ea ar ajuta-o în mod real. Cu
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
la covingere, ar interveni retorica, liberul consimțămînt etc... Spun toate astea fiindcă de cîteva zile, în Iași, au apărut cele mai tulburătoare femei, ca întotdeauna între întîi și cincisprezece septembrie: studente restanțiere! Au ceva pe care în zadar mi-aș dori să-l scriu. Picioarele și sînii lor trăiesc independent, în afara panicii examenelor, ochii doar, umpluți de spaimă, rugători, le fac mai accesibile, mai puțin extraterestre. Simți că vor să fie salvate și tu ai putea-o face, punîndu-le un opt
Ce soare lent e o femeie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13211_a_14536]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Încep cu Culinare, subcapitolul Băutorul de ceai! E vorba tot de Kirilov. “Aș vrea să-ți ofer un ceai, zise el. Mi-am cumpărat din oraș un ceai. Nu dorești? nu-l refuzai. Curînd bătrîna aduse ceaiul, adică un imens ceainic cu apă clocotită, un ceainic, un ceainic mic cu multă esență de ceai, două căni mari de lut, cu ornamente destul de rudimentare, o franzelă și-o farfurie adîncă mare
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
aici o alta. Prin urmare, acest ziar a fost văzut pentru un timp ca fiind o oază de adevăr și de luciditate, un loc riscant dar cu atât mai mult irezistibil pentru „dizidentul” Sebastian, care nici nu și-ar fi dorit vreodată un început altundeva decât „într-un jurnal tânăr și zbuciumat”. Pentru o astfel de gazetă nu putea lucra cu pasiune decât un tânăr ambițios, cu principii solide, implicat în realitatea românească și aflat totuși într-o poziție obiectivă. Mai
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
istoriei...(...) Politica doamnelor Singura ipostază în care Sebastian nu are de pierdut din pricina originii sale este aceea de bărbat. În Jurnal apar mai mult de zece nume ale unor doamne românce sau evreice care au avut sau doar și-au dorit o relație apropiată cu Mihail Sebastian. „Problema evreiască” nu era cu adevărat o problemă pentru aceste femei. Este memorabil cazul lui Zoe Ricci, despre care Sebastian povestește pe un ton ironic (marți, 4 februarie 1941): „ Zoe, cu o lună înainte
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
pe de o parte, deschise polenului valoric, fecund axiologic, venind din cele patru zări, pe de alta. Descoperirea prin ceilalți a nucleului său ideatic, propriu, ireductibil, a fost o dublă mișcare, în doi timpi, a programului revistei, program implicit, care dorea să se țină departe de ingerințele ideologice, prin cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi popularizați de
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Redactori la revistă au fost, în anii ’70, ’80, Virgil Nistor, Aurel Sorobetea, Mircea Ghițulescu, Constantin Cubleșan, generații diferite, peocupări diverse, temperamente și crezuri estetice complementare, armonizate în funcție de cerințele revistei. Ultimul angajat a fost latinistul Vasile Sav. Cei care am dorit să o relansăm, înnoită, revista, după ’89, apoi după 2000, redactori vechi sau noi, am mizat de această dată nu pe poezie, aflată într-o retragere generală, pe exercițiul critic și pe eseistică, pe restituirea scriitorilor din exil, de la Nicu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
cronica literară, rubricile de “Confluențe”, ori “Unghiuri și antinomii”, așa cum tranșantul Virgil Ardeleanu, ponderatul Mircea Tomuș, sau talentatul Petru Poantă au asigurat, ei mai ales, ani buni, cronica literară, una care conta în țară. “Steaua”nu a fost, nu a dorit să se înfeudeze unor localisme. Să ne amintim rubricile lui Nicolae Manolescu, “Teme”, Gabriela Melinescu, Maria Luiza Cristescu. Și Steinhardt a avut numeroase articole la revista pe care o vizita, prin anii ’80, dis-de-dimineață, sosit de la Rohia, cu sămânță de
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
am locuit la Curtea de Argeș, la un unchi de-al meu care avea o cafenea cu două mese de biliard! Acolo m-am îndrăgostit pentru prima dată de bile! Erau albe, de marmură, galbene, de fildeș, roșii. Mă fascinau ultimele, le doream, le pîndeam ceasuri întregi lunecarea pe postavul verde. Ce zvelți, ce cavaleri, mi se păreau cei sprijiniți galant în tacurile lungi, subțiri, pudrate cu delicatețe, ca niște lănci, pe vîrf. Mirosul de cafea turcească mi-a învăluit de-atunci, ca
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
întinde orizontul fertil al întrebărilor, al contradicțiilor, al certitudinilor sau al pistelor care eșuează în complexe bibliografii, căci, bineînțeles, totul se face după rețetă, cu „erudiția” pe masă. Și asta dacă vrei să fii „competent”, adică cititorul pe care îl dorea Mircea Eliade la apariția Cosmologiei și alchimiei babiloniene. Publicată în 1937, lucrarea întâlnea în cultura noastră o regretabilă penurie de „specialiști”, prilej pentru o prefață în care se pot vedea fie o lucidă conștiință a propriei valori, fie un orgoliu
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
invitat prima dată la mine, Gîl (așa-i spuneau toți), după cîteva pahare de țuică, a început să jongleze cu niste ceșcuțe puse deoparte, străvezii și gingașe, pentru servit cafeaua. Numărul i-a reușit! După ce am trecut la vin, a dorit să-l repete! Anișoara s-a uitat fioros la dînsul! Bineînțeles că a spart o ceșcuța! Eu, ca să nu-l fac să se simtă prost, am luat o altă ceșcuța și-am izbit-o, protector, de podele. Pînă aici totul
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]