49,733 matches
-
cu 13 ani, cititorii erau doar din Timiș, în scurt timp acestora li s-au alăturat cei din Arad, Caraș-Severin, Hunedoara. Mai mult, grație site-ului www. agenda. ro, săptămânalul poate fi citit pe Internet în orice colț al lumii. Dorința redacției de a-și recompensa cititorii fideli s-a materializat și într-o serie de concursuri lansate în cadrul publicațiilor „Agenda“. De la primul concurs - „Cunoașteți Timișoara? “, apărut încă din numărul 1 al publicației și până în prezent s-au derulat o mulțime
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
Dinamică actuala ne ajută însă întotdeauna să înțelegem mai bine evoluțiile trecute ale limbii și motivațiile vorbitorilor care produc schimbările. În cazul dat, mi se pare că autorii textelor recurg la elipsa din motive complexe: din tendința spre economie, din dorința de variație stilistica - dar și pentru a crea o complicitate cu cititorul, în baza cunoștințelor și a intereselor comune.
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
dacă mai avem dreptul moral - în aceste condiții - să învinuim doar potentații zilei de toate relele (deși sunt convins că ei poartă o vină în veci de neiertat), atunci când noi înșine nu suntem în stare de, cel putin, mai multă dorința de a ne cunoaște în fapt unii pe alții. Nu pretind că trebuie să ne iubim cu toții (ar fi și sățios), dat măcar să ne intereseze ce-a mai scris (și nu numai ce a făcut) și colegul de dicționar. (Un
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
în călcai, care este mai teluric decât oricare altă parte a corpului și care îl obligă pe "vânător" să se târască pe pământ, ca un șarpe. Privirea poetului străbate repede valurile care acoperă povestea iubirii, dar nu dintr-o banală dorința de demistificare, ci pentru a ajunge la sensul tragic și etern al relației dintre bărbat și femeie. Un cunoscut filosof nihilist i-a anunțat cândva cu o satisfacție de diavol meschin pe semeni că sărutul nu reprezintă altceva decât un
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
acestui prim episod, antipatia surda dintre cei doi (de la bun început își sînt nesuferiți unul altuia) se transformă în ură. Susskind îi distruge lui Fidelman manuscrisul cu cruzime, aruncîndu-i din vîrful buzelor disprețuitorul "ți-am făcut o favoare", iar supremă dorința a pictorului este să îl omoare, ca să se răzbune. Cum se explică această relație intens, dramatic, bizar antagonista, între cei doi evrei? De ce nu e Susskind un vagabond oarecare, de ce tocmai un ins care trebuie să aibă, convențional, ceva în
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
în obsesia "punerii la cale", a bifurcării datelor realului într-o sumedenie de probabilități, a rearanjării indeterminatului într-o matrice coerentă. Obsesia planului pornește din povestirile unui personaj și se termină tot într-o povestire, își va păstra virtualitatea din dorința acestuia de a conserva un prezent etern, un timp simultan, de a depăși implacabilul curgerii heraclitiene a apei și a timpului. Malurile Mureșului sînt văzute ca un punct de confluenta a ficțiunilor de tot felul: ficțiunea Occidentului, ca un film
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
iubita lui putea să-l regăsească oricând, recitind capitolul respectiv din Toate pânzele sus! Așa cum cititoarea i-a dat, cu privirea ei intensă, viața lui Pierre Vaillant, și el a contribuit la formarea ei, transmitându-i respectul pentru anumite valori, că dorința de aventură și solidaritatea umană. Românul exploatează ingenios, cu un fin umor de idei, jocul de planuri realitate-fictiune. La un moment dat, Pierre Vaillant se simte... gelos, din cauza pasiunii cititoarei lui privilegiate pentru alt personaj de român: Edward Barnes, din
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
lui Radu Tudoran echivalează cu includerea lui ca personaj în românul scris de Niadi Cernica. Transferul face parte, la urma urmelor, dintr-o strategie de acreditare a ficțiunii că realitate, strategie mai sofisticată decât altele, dar având la origine aceeași dorința (veche de când lumea) a "povestitorului" de a se face crezut. Nu este vorba, însă, doar de un joc literar. Esență românului o constituie povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Hyperion și Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte promițător, cu românul Derivă, publicat în 1997), Lucian-Claudiu Amor (care a avut ideea neinspirată să-și schimbe simpaticul nume de familie "Amor" în "Amoran") publică un nou român, În gol, straniu
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
ne place, fie că nu ne place, mileniul al III-lea, daca preferați secolul XXI, vor fi perioade de combinație. Altădată am folosit termenul (nu prea elegant) de 'ciorbă globală'. Literatura română? Riscă să rămînă complet pe dinafară. Speranța și dorința mea ar fi ca în această combinație generală să fie incluse și elemente românești. Se face foarte, foarte puțin în direcția asta. Românii din afara țării (indiferent de bunele lor intenții) sînt insultați, marginalizați, ignorați. Cei din interiorul țării sînt îndemnați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
rezolvare. Un luptător, C.T. Popescu, nu-și iartă, nici după zece ani, ca a putut urmări de pe geam, din imensă Casă a Scînteii, cum urmau să fie victime ale "solidarității muncitorești" colegii săi de breaslă. Totuși de aici pînă la dorința să de a-i vedea venind pe mineri în București, în '99 ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar. Un ziar căruia încă nu i se cunoaște formulă ideală, dar care, cel puțin teoretic, ar trebui să se despartă și de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
mai puțin și despre care Foucault vorbește, tocmai din acest motiv, cel mai mult - opoziția dintre adevăr și fals. Sistemele de excludere reprezintă o modalitate exterioară de control și de delimitare a discursului, ce funcționează pe terenul puterii și al dorinței. Există însă o sumă de proceduri interne, de autocontrol al discursurilor: de pildă comentariul, asadar decalajul dintre un text prim și un text secund. Sau așa-zisul "principiu al disciplinei". Și mai putem afla și un al treilea grup de
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
principalelor canale de televiziune. Fantezia debordanta privind vehicularea datelor limbajului mozartian, dinamica muzicală și scenica cuceritoare, sunt semne ale unei evidente libertăți de acțiune ce anima în limitele stilului, un profesionalism imbatabil. Muzicienii interpreți? Nume total necunoscute. Tineri animați de dorința de a învăța, de a realiza. Cum nu făceau parte din nici un sindicat, fiind prea tineri, acceptau să lucreze fără limită de timp, chiar și opt, chiar și zece ore pe zi! Mai multe luni în șir. A meritat. Verva
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
coincide cu amînarea sine die a revoluției". Ceea ce însemna, dincolo de un larg compromis făcut cu colectivismul repudiat, o amendare a lipsei de vlaga, a de-personalizării unei personalități crepusculare. O tînără personalitate în curs de impetuoasa afirmare își manifestă astfel dorința de superioritate în fața uneia pe care o socotea "depășită". Pentru că la decesul patriarhului socialist să publice un text "cu un subtitlu irevocabil, ca o piatră tombala", după cum se exprimă Valentin Chifor: O eroare în viață. O eroare în literatură. O
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
altceva trebuia spus: că o mișcare politică patetica și irațională, de inspirație mistica, constituie ab initio un pericol pentru societate, indiferent cât de curați la suflet ar fi promotorii ei. Entuziasmul dus până la fanatism, intransigenta intratabila și, până la urmă însăși dorința de absolut sunt necesare oriunde în altă parte, de exemplu în actul creației artistice, nu în viața de fiecare zi. În viața de fiecare zi, în relațiile dintre oameni, este nevoie de "mediocritate". Ca și în alte cărți ale lui
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
povestiri "suspecte" (cum spune Béguin): "Sunt încântată să văd că mă urmărești cu privirea; apoi, ușor, cobor și cad în brațele tale care mă-nlăntuie...". Criticul "lămurește" ambiguitatea acestei iubiri a Bettinei: Niciodată n-a văzut vreo duplicitate, vreo contradicție între dorința asta și cea care-o atrăgea spre Arnim, care nu ignoră nimic din toate acestea". Iar Bettina încearcă să-l lămurească pe Arnim: "Ea-i mărturisește că-l vede rareori în vis, dar e convinsă că nu i se arătă
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
incertitudinii care nu poate fi compensată prin vizite ad-hoc, chiar dacă ele pot fi trecute în palmaresul diplomatic al țării noastre, că venirea lui Javier Solana, secretarul general al NATO. România, are la această oră, suficiente probe că joaca onest miza dorinței sale de a fi integrată în NATO. Aceste probe, tot mai dificile pentru diplomația de la București, în privința relațiilor cu Rusia nu pot ajunge atitudini ferme cîtă vreme România nu va ști în ce măsură NATO e dispus să și le asume. Cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
un spațiu al iluziei și al visătoriei, al căutării și al șovăielii. Poetul metafizic englez John Donne nu e singurul care cîntă pluralitatea iubirilor, ca urmare a fragilității vieții, a "evanescentei timpului trecut, a volubilității spiritului însuși, a memoriei, a dorințelor" (109). "Change is the nursery/ of musicke, joy, life and eternity", spune poetul în Elegia a III-a. Protagonistul acestui univers în mișcare, indecis și parcă mereu aflat sub vraja propriilor sale incertitudini convertite în mister seducător, este junele prim
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
cu o răceală ce ține de distanțare, liber de emoție. Un fel de neutralizare ametaforică, opusă exaltării. Încearcă pe cât posibil o obiectivare a sinelui, caută să-și surprindă zvâcnirile lăuntrice, disciplinându-le și contemplându-le cu detașare, dar mănat de dorința de a se descoperi. Nu introspectându-se, ci proiectându-se. Nu afectiv, ci senzitiv, înclinat în același timp spre conceptual, în măsura în care drumul spre opera devine la un moment dat mai important pentru el decât opera însăși. din când în când, staționar
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
mai completă. El învinge ignoranța!" exulta tata, cu ochii strălucind de entuziasm. "Descoperirile științifice din secolul nostru sînt capitale, așa cum a fost descoperirea focului în epoca primitivă. Multă lume crede că omul e motivat doar de două impulsuri, frica și dorința. Eu le adaug și cunoașterea. Definesc omul că o creatură care stă înălțata în două labe și care vrea să stea în poziția asta cît mai mult posibil ca să afle ce se întîmplă departe"...
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Se bucură din toată inima când poate să îl citeze pe un contemporan: "Acum cativa ani am auzit de la Buzura o vorbă extraordinară, care m-a urmărit obsedant..."; "Andrei Pleșu a lansat o sintagma superbă - specialitatea casei, nu?" etc.) Din dorința să de a-și vedea țară la înălțime rezultă diatribe de neuitat, cum este aceea îndreptată împotriva modului pueril în care românii își promovează interesele în lume, spre deosebire de eternii lor rivali, ungurii: Despre altceva ar fi de vorbit mai mult
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
nu mă înșel, chiar din primul rînd e vorba de declarația unor români, maghiari și germani ce se situează pe poziții identice, exasperați de centralismul insuportabil pe care stă cocoțata actuala putere discreționara a regimului Constantinescu. Ce legătură există între dorința românilor, maghiarilor și germanilor din Banat și Transilvania de a duce împreună (repet: împreună!) o viață decentă și documentul din 1986 al Academiei sîrbe de știință, prin care albanezii din Kosovo erau decretați sub-oameni, insecte dăunătoare care se înmulțesc primejdios
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
ianuarie și, respectiv, iunie, nu mai e mare lucru. Articolele de pe spatele fotografiei, dacă pot spune așa, sînt lăcrimoase și stereotipe. Ideea editurii reșițene e cu atît mai demnă de a fi semnalată: ea vine, într-un fel, în întîmpinarea dorinței multora dintre noi de a profita de marile aniversări spre a repune în discuție și a readuce în actualitate operele trecutului. Bibliografia critică eminesciana se îmbogățește, grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
armonizează incompatibilități afro-europene într-o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista de culoare și un excentric pianist englez. O poveste cu un prolog infernal și un epilog erotic irezistibil, capabil să topească orice reticente, anticipînd - dupa dorința cineastului - concordia metropolelor viitorului. Concordie izbutita deja în lumea filmului - oglindă mai mult sau mai putin idealizata a mediului înconjurător ori a fanteziilor vechi și noi, materializate prin jocul actorilor din patru zări: Nicoletta Braschi, delicată tovarășa de viață a
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]