1,740 matches
-
Vecin 4, Vecin 1, scîrbit de extazul acestuia, îi răstoarnă masa cu toate ceasurile) Vecin 4: Vai de mine! Le-ai stricat! Acum ce fac? Vecin 1: (rîzînd) Acum o să le repari iar... TABLOUL DOI (Lumina se reaprinde și prin draperia transparentă se văd siluetele celor patru vecini așezați în jurul mesei rotunde; în sufragerie, Mihai află așezat pe un scaun situat undeva pe lîngă ușa principală; Alex exersează acorduri rusești(!); Maria și Irina se mișcă, între agitație, oboseală și îngrijorare, prin fața
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aia. Alex: Am făcut schimb de acorduri cu vecinul. Învăț acordul rusesc. Maria: Și ăia ce dracu fac acolo în salon? Alex: S-au retras... ne-au lăsat de capul nostru... putem face ce vrem... Maria: (privește pe furiș prin draperia transparentă) Stau în jurul mesei de parcă ar face spiritism! Alex: Poate chiar fac spiritism... cheamă spiritele prin radio! Maria: (lui Mihai) Oare n-ar trebui să te duci să vezi de ce nu mai vine Val? Mihai: Nu mă duc nicăieri... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după draperie se aude un rîs; cei din sufragerie devin brusc atenți; se deschide draperia și apare Vecin 3) Vecin 3: (contact cu tăcerea și încordarea) S-a întîmplat ceva? Mihai: (poziția de cerut scuze) Nu... nu s-a întîmplat nimic... nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mama mamelor de pe lume... E bine așa? (strigat) Adică orice numai adevărul nu, bătu-l-ar Dumnezeu să-l bată! Că ne strică somnul și digestia! (de după draperie se aude un rîs; cei din sufragerie devin brusc atenți; se deschide draperia și apare Vecin 3) Vecin 3: (contact cu tăcerea și încordarea) S-a întîmplat ceva? Mihai: (poziția de cerut scuze) Nu... nu s-a întîmplat nimic... nimic... Alex: Așa e, vecine, nu s-a întîmplat nimic... absolut nimic... Vecin 3
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mihai se așează în așa fel încît Val să fie împiedicat să vadă dansul; Vecin 2 avansează și o mîngîie pe Irina, o sărută pe păr, pe gît, pe mîini, îndreptîndu-se, în dans, spre salon, în care și intră trăgînd draperia după ei.) Irina: Val! Val! Ce se întîmplă. Val! Val: (trist ca niciodată) Nici o grijă. Te iubesc. Mihai: (lui Alex, care plînge) Te rog să încetezi! Strici tot! (Alex plînge) Iar începi cu revoltele tale stupide? Alex: Nu mă revolt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se oprește; Maria plînge) Val: (lui Mihai) Ei, ești mulțumit? Crezi că asta-i rezolvarea? Mihai: Val, așa trebuie... Val: Vrei să-ți spun un secret? Nu așa trebuie. (pleacă de lîngă el; manevră de lumini; apare Irina prin deschizătura draperiei; Vecin 2, vine și el, cu un carton mare în mîini) Irina: Val! Val: Nu-ți fă probleme. Și eu m-am prostituat. Pentru cauza comună, se-nțelege. Irina: Val, să nu crezi că... Val: Taci, iubito. Sînt cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plece pur și simplu? Nu, dumnealui fuge! Evadează! Ca să strice tot ce-am făcut pînă acum. Foarte bine. Rămînem aici. (împreună cu ceilalți vecini, se duce în salon) Eu vă spun, singura rezolvare a rămas dansul scoțian. Să fie clar! (trage draperia) Maria: (după consumarea stuporii și spaimei lăsate de violența lui Vecin 1) Sînt sigură că Alex va ști unde să se ducă... să spună ce trebuie... să ne salveze... Numai să nu se fi tăiat... să nu e fi lovit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
orice preț! Bunica: Cine să plece? Mihai: Cum cine? Cum cine? Vecinii care au venit în vizită la noi. Bunica: Au plecat. Mihai: (ca și ceilalți, e încremenit, neîncrezător) Cînd au plecat? Cum au plecat? Nu te cred. Îs după draperie! Bunica: (îl privește cu înțelegere și apoi se duce spre draperie, o deschide; în jurul mesei, într-un oarecare semiîntuneric, siluetele celor patru vecini oprite parcă într-un stop-cadru) Vezi? Au plecat. (ceilalți se apropie și ei fără să înțeleagă ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vecinii care au venit în vizită la noi. Bunica: Au plecat. Mihai: (ca și ceilalți, e încremenit, neîncrezător) Cînd au plecat? Cum au plecat? Nu te cred. Îs după draperie! Bunica: (îl privește cu înțelegere și apoi se duce spre draperie, o deschide; în jurul mesei, într-un oarecare semiîntuneric, siluetele celor patru vecini oprite parcă într-un stop-cadru) Vezi? Au plecat. (ceilalți se apropie și ei fără să înțeleagă ceva clar) Mihai: Cum au plecat? Dar ei? Bunica: Ei?! Ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cine e călăul. Din această materializare a coprezenței, scena nu are decât de câștigat, căci astfel resursele ei dramatice sporesc. În Hamlet, în loc să-l ascundă pe Polonius în fundul scenei, Vitez a avut ideea originală să-l plaseze în avanscenă, în spatele draperiei care îl despărțea de apartamentele reginei-mamă. Spion prin natura și vocația lui profesională de prim-ministru uns cu toate alifiile, Polonius i se arăta publicului în plină exercitare a obișnuitei lui îndeletniciri, iar publicul percepea, literalmente, josnicia omului și nimicnicia
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
memoria funcționează, ea se constituie într-un depozit de amintiri ce nu dispar la prima schimbare tehnologică. În accepțiunea clasică, supravegherea începe prin a mina limitele spațiului privat, liniile lui împrejmuitoare, menite să-l protejeze. Zidurile au urechi, dinapoia unor draperii stau la pândă confrații lui Polonius, pe pervazul ferestrelor se cațără mercenari ai supravegherii, prin gaura cheii se strecoară priviri indiscrete: închiderea, până atunci etanșă, a spațiului e acum fracturată, străpunsă, dinamitată. Frontierele intimității își pierd rezistența, omul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dispozitiv de supraveghere: la insistențele lui, fiica sa, Ofelia, încântătoare „momeală”, îl va provoca pe Hamlet la o discuție, în scopul obținerii unei declarații de dragoste din partea prințului, în vreme ce Polonius, ca de altfel și Claudius, se va ascunde „în spatele unei draperii” pentru „a observa întâlnirea”. Supravegherea se va desfășura în cele mai bune condiții, o asigură regele pe Gertrude, regina-mamă: „O să mă plasez astfel încât să văd fără să fiu văzut/ Ca să-mi pot face o idee clară despre întâlnire” (p. 91
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
urmare a unei adaptări și a unei manipulări. „Cursa de șoareci” funcționează și pentru că Hamlet a pregătit-o cu mâna lui. Shakespeare inversează simetria dintre postura supraveghetorului și tipul de supraveghere adoptat. În prima tentativă, Polonius se ascunde după o „draperie”, dând întâietate auzului, în timp ce Hamlet îi cere lui Horatio să rămână vizibil și să-și încordeze privirea: „concentrează-te cât poți mai bine/ Și nu-l slăbi din ochi pe unchiul meu” (p. 101). Căci prințul, aidoma strategilor moderni, recurge
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ceea ce el generează ca reflex „condiționat”, ca deprindere profesională. Practicarea îndelungată a supravegherii lasă urme: o confirmă Polonius, de pildă, atunci când, auzindu-l pe Hamlet că se îndreaptă spre apartamentele reginei, reacționează spontan și se ascunde, din nou, în spatele unei draperii, pândind mișcările prințului ca un adevărat spion profesionist. Puterea obișnuinței! Polonius se ascunde ca să nu fie surprins dând târcoale prin preajmă, dar nu uită să-și ciulească urechile, căci un spion experimentat ca el nu poate pierde nici o ocazie de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ascundea privirilor celorlalți, fără să o împiedice totuși să-și plimbe propria privire peste toată întinderea Curții imperiale. „Vălul” este aici metafora „voalului” concret, care reunește în sfera sa lingvistică tot ceea ce are vreo legătură cu supravegherea pe o scenă: draperii, perdele, țesături de tot felul. „Vălul” este o oglindă mată avant la lettre, un suport cu două fețe, dintre care una transparentă și cealaltă opacă. Ea simbolizează, prin natura sa și prin întrebuințarea care i se dă, esența însăși a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
aci. Ea ar trebui să includă și pe „batistă” (presupunînd că aceasta era din mătase sau cu mătase), „carte” („Despre iubire, cîteodată, poate într-o carte voi găsi” - „Vae soli” - o carte rară, legată în pînză sau în piele), „clavir”, „draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți, un caiet gros (album-n. m.) o cutie cu fondante și țigări fine” -„Dintr-un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ceasuri, în timp ce carnea/ prinsă-n cuie revarsă frigul/ spaimei și râul sângelui cel roșu" (Stropul nesfârșit de ploaie). În ciuda potențialului anxiogen al temelor și simbolurilor recurente (cum spuneam, de regulă expresioniste: "umbra/ mai deasă decât norul de noapte", "putredele trepte", "draperii de neagră zgură", "dansul cimpoaielor negre", "pulberea/ răscolită de oase", "movila/ de oase și țeste, ucigașă" etc. etc.), această intensitate nu este totuși atinsă decât rareori, în pasteluri în totul negre precum Cangea ascuțită a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aurorelor și a dârelor încandescente ale meteoriților. ATRACȚIE UNIVERSALĂ Termen sinonim cu gravitație. Proprietate generală a corpurilor de a se atrage reciproc. AURORA POLARĂ Fenomen atmosferic spectaculos care se produce în regiunile polare ale Pământului, constând din apariția unor arce, draperii sau raze luminoase de culoare verde roșie sau galbenă. Lumina aurorei polare rezultă din însumarea cuantelor luminoase emise, prin excitare, de către atomii și moleculele neutre sau ionizate, în urma ciocnirilor cu protonii și electronii solari. Aurora din emisfera nordică se numește
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - VARIANTA 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: SAMUEL BECKETT (Înmuiat) Acu’, în anii din urmă obișnuiam să mă strecor după draperii... Pândeam din sală, după ușile întredeschise... O, am iubit o himeră... (Cei doi se îmbrățișează.) GODOT (Pe umărul lui Samuel Beckett) Ce-o să facem d-acu’? Totu’ se scufundă... Trotuaru’ se scufundă... Uite la tomberon: se scufundă-n trotuar... O să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aflată acum în camera suveranului a devenit calmă, respectuoasă, tăcută. Însăși regina a oficiat. Stătea lângă perna fiului său, frumoasă, cu o grație regală. Palidă, calmă și demnă, ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a arătat poporului pe tânărul lor suveran, în toată splendoarea tinereții, aparent dormind adânc.“ (trad. n.) Același autor spune că acea procesiune de privitori nepoftiți au continuat să intre în cameră până la ora trei dimineața. Domnișoara Pardoe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Orice modificare a poziției acestora trebuie să fie anunțată din timp. Se va continua cu fotografierea camerelor din diverse unghiuri. Examinarea fizică a zonei constă în repetarea activităților anterioare și compararea lor. Vor fi urmărite îndeosebi locurile ascunse: cărțile, dosul draperiilor, ramele tablourilor, birourile, stilourile, zona de dedesubt a meselor, scaunelor, deși imaginația intrușilor poate fi mult mai bogată. La o ambasadă vestică dintr-o țară a fostului bloc comunist s-au descoperit „corpuri străine” sub parchetul sălii. Cercetările electrice. Partea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dat seama curând că așa și era, când am realizat că i-ar fi fost mult mai simplu cu o carte de vizită lăsată pe noptieră, ca un la revedere, simplu și fără implicații. Privisem atunci desenul cu fluturi al draperiei, întrebându-mă dacă nu cumva erau cei care până atunci locuiseră în stomacul meu și, dintr-o dată, se hotărâseră să-și găsească un alt domiciliu... mai sigur și mai cu rost. În Sicilia se spune că ... noi donne siamo destinate
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Din ele dispăruseră persoanele și frumusețea; numai lucruri adunate ca Într-o dugheană de haine vechi, rămășițe de viață absente, pe care timpul le azvârlea la picioarele ei: ruine, moloz, scheletele unor clădiri Înnegrite care se profilau pe ceruri sumbre, draperii sfâșiate, faianță spartă, dulapuri pustii, mobile arse, cartușe goale, urme de șrapnele pe ziduri. Acesta fusese timp de trei ani rodul muncii ei, mereu În alb-negru, antiteza scenelor de artă ori de modă pe care le fotografiase ori a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
7. Violet Culoarea violet este supranumită „culoarea puterii”, deoarece este considerată culoarea regilor, purtată de aceștia în nuanța „purpuriu regal”. Unul din secretele geniului lui Leonardo da Vinci a fost lumina violetă obținută prin filtrarea razelor soarelui de amiază prin draperiile camerei sale în care stătea vreme îndelungată înainte să se apuce de lucru. El recomanda pentru amplificarea creativității elevate „terapia” cu această culoare, fiind deci un inițiat și in domeniul cromoterapiei. O preferință deosebită pentru această culoare au avut-o
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
dacă, neținând cont de aceste virtuți personale, nici de efectul lor util, nu ar fi mai bine să se dea de acum înainte la toată lumea o remunerație uniformă? O întrebare care se reduce în fond la următoarea: un metru de draperie dus la piață de către un leneș se va vinde la același preț ca doi metri oferiți de un om muncitor? Și, lucru care întrece orice credință, acest om a proclamat că ar prefera uniformitatea profiturilor, oricare ar fi munca oferită
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]