6,803 matches
-
și botezul sunt "două moduri de mântuire"legate unul de altul în mod inseparabil. Credința primește desăvârșirea ei în Botez, care se întemeiază pe credință. Botezul constituie pecetea mărturisirii personale de credință. Din această perspectivă slujirile bisericesti, ca și darurile duhovnicești și întreaga viață creștină își au izvorul în iconomia Duhului Sfânt, care coincide cu iconomia tainelor, a cărei răspundere o are preoția sacramentală. Se poate spune deci că Duhul Sfânt stă la originea vieții creștine, la nivel personal și eclezial
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Noului Testament, al cărui întemeietor este Domnul Iisus Hristos. Dimensiunea harismatică a Bisericii decurge, așadar, din natura ei sacramentală, sau mai bine-zis există o reciprocitate între aceste două realități: harismele personale izvorăsc din tainele Bisericii, iar tainele conduc spre darurile duhovnicești. În al treilea rând, prezența și lucrarea Duhului Sfânt au o dimensiune personală foarte accentuată. O întreagă teologie a persoanei s-a conturat, mai cu seamă în perioada discuțiilor despre natura energiilor divine, pe fondul pnevmatologiei ortodoxe. Potrivit unei distincții
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
prezența harului lui Dumnezeu în el, chemat să exercite "harisma"sa proprie în comuniunea Bisericii. "Pecetea"darului Duhului Sfânt este garanția persoanei, a unității și libertății ei. Credinciosul devine, după expresia Parinților Bisericii, pnevmatofor, purtător de Duh Sfânt, adică "omul duhovnicesc"de care vorbește Sfântul Apostol Pavel. Toată etica creștinului se angajează în această direcție: posesiunea Duhului Sfânt ca sursă a unei vieți noi plină de libertate și răspundere în comuniune. De aceea obiectul rugăciunii particulare ca și al cultului comun
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
persoanelor după modelul Sfintei Treimi. Duhul Sfânt este creator de comuniune, Cel care așează persoanele față în față, în stare de dialog și de mijlocire reciprocă. Având ca model Taina Împărtășaniei, spiritualitatea ortodoxă se bazează pe acest schimb de daruri duhovnicești înăuntrul trupului eclezial. O comunitate creștină nu este deci o simplă adunare voluntară de indivizi izolați, ci o comuniune în Duhul Sfânt, care nu amestecă persoanele, nici nu le separă, ci le distinge și le unește, modelând astfel o spiritualitate
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
nu doar în Biserică, ci și în lume, este izvor de daruri, care se manifestă sub multiple forme, fără să li se poată deosebi originea întotdeauna. Sfântul Apostol Pavel a formulat, cu pregnanța care-i era proprie, învățătura despre darurile duhovnicești, pe care le face să rodească unul și același Duh (I Cor. 12, 1-11). Îndrăznim însă să credem cu tărie și convingere că afirmația paulină: "Darurile sunt felurite, dar același Duh"(I Cor. 12, 4) are o semnificație mult mai
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
voi susține că Ortodoxia are cea mai înaltă și cuprinzătoare viziune a frumuseții: frumosul artistic îl ajută atât pe autor, cât și pe contemplatorul său să înainteze, să progreseze către Dumnezeu, participând astfel la întărirea efortului omenesc în urcușul său duhovnicesc în virtute, până la mântuire. În acest fel, manifestarea frumuseții se înscrie într-un ciclu complet, rotund: Frumusețea dumnezeiască iradiază și naște frumusețea omului, iar omul, prin creația sa artistic-sacerdotală, reflectă lumina Frumuseții necreate, sfințit fiinf de harul Duhului Frumuseții și
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
și cuvânt al preotului; la ieșirea cu sfintele daruri, comunitatea privește uimită Taina cea Mare: pe Împăratul, Care se arată pentru noi, acoperit de smerenie, în Ierusalim, pentru a se jertfi și înmormânta; iar în prezent, așezându-Se pentru vederea duhovnicească, fiind Cel înviat, dar în stare de veșnică jertfă în fața Tatălui. El pășește spre Golgota pătimirii și spre un mormânt în care vrea sa atragă viața noastră veche (și) spre permanența stării lui de jertfă.33 Toate actele principale ale
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
Hristos și după El este Euharistia și Biserica. Prin Botez, Mirungere și Euharistie ne încorporează în Sine în Trupul Său tainic - Biserica, ne ridică la comuniunea cu Sine așezându-ne în intimitatea Sa, dăruindu-ne infinita și nemărginita Sa bogăție duhovnicească prin care putem să creștem neîncetat „până la măsura bărbatului desăvârșit, a vârstei deplinătății lui Iisus Hristos” (Efeseni 4, 13). În fiecare Taină, Iisus Hristos ni se dăruiește cu o lucrare a Sa, în Sfânta Euharistie, însă, ni se dăruiește cu
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Învățătura filocalică despre lume, cu frumusețea ei, și abordarea acesteia din punct de vedere duhovnicesc... În introducerea acestui material vom susține cu toată convingerea și cu toată tăria că, atunci când ne dăm silința să pătrundem în tainele creației trebuie s-o facem având o motivație și o abordare sau o perspectivă duhovnicească, să renunțăm la
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
punct de vedere duhovnicesc... În introducerea acestui material vom susține cu toată convingerea și cu toată tăria că, atunci când ne dăm silința să pătrundem în tainele creației trebuie s-o facem având o motivație și o abordare sau o perspectivă duhovnicească, să renunțăm la obișnuința de a ataca cu multă îndrazneală orice idee despre Dumnezeu și despre lume, de a gândi în deșert și fără o cucernică o autentică evlavie. Buna cuviință este imperativă într-o teologie a creației care nu
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
astfel un mediu de o deplină manifestare a spiritului, o punte de legătură a omului cu creația materială, prin care trupul nu uzează de lucruri în mod lumesc dominat de lăcomie, ci se lasă condus prin virtuți într-o viață duhovnicească ce rostuiește lucrurile în conformitate cu rațiunile lor dumnezeiești. În această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul trupului sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
a lui Dumnezeu determină o reevaluare a relației cu lumea, contemplată acum dintr-o altă perspectivă. Am putea spune că demersul autentic într-o teologie a creației pleacă nu de la lume către Dumnezeu, ci de la Dumnezeu către lume, în urma experienței duhovnicești apofatice. Acest demers demonstrează primatul experienței spirituale în teologie, inclusiv în problematica extrem de complexă a cosmologiei. Necesitatea nevoinței ascetice și a experienței duhovnicești, indispensabile pentru a corecta raportarea în abordarea unei teologii a creației, este prezentată de teologul polonez Maciej
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
o teologie a creației pleacă nu de la lume către Dumnezeu, ci de la Dumnezeu către lume, în urma experienței duhovnicești apofatice. Acest demers demonstrează primatul experienței spirituale în teologie, inclusiv în problematica extrem de complexă a cosmologiei. Necesitatea nevoinței ascetice și a experienței duhovnicești, indispensabile pentru a corecta raportarea în abordarea unei teologii a creației, este prezentată de teologul polonez Maciej Bielavski; cu privire la viziunea filocalică asupra lumii, la Părintele Dumitru Stăniloae: "Pentru Părintele Stăniloae cunoașterea raționalității lumii este insuficiența. El subliniază nevoia purificării ascetice
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești din lume, unificate prin mijlocirea rațiunii, duce la starea simplă a minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții prin îndumnezeire exprimă la modul concret reciprocitatea dintre Dumnezeu și om, și am putea spune, corespondența dintre Dumnezeu
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții prin îndumnezeire exprimă la modul concret reciprocitatea dintre Dumnezeu și om, și am putea spune, corespondența dintre Dumnezeu și creație. Vorbind de cei care au ajuns la această măsură duhovnicească, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirma că: "Adunându-se astfel în întregime la Dumnezeu, s-au învrenicit să se unească întregi cu Dumnezeu întreg, prin Duh, purtând pe cât este cu putință oamenilor, întregul chip al celui ceresc și atrăgând așa de mult
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
cu Dumnezeu". Între Dumnezeu și om există reciprocitate, dar omul este după chipul lui Dumnezeu și prin practicarea virtuților ajunge să dobândească înfățișarea (asemănarea) cu Dumnezeu. Sfântul, deși contemplă lumea în timp, el depășește cadrul temporal, se desfată privind rațiunile duhovnicești ale lumii, care sunt mai presus de timpul natural, accesibil simțurilor noastre. Fără să fie anulat planul natural, acesta este transfigurat. Este important să subliniem faptul că în toată dinamica îndumnezeirii creației, Sfântul Maxim nu exclude, nu anulează universul văzut
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
de timpul natural, accesibil simțurilor noastre. Fără să fie anulat planul natural, acesta este transfigurat. Este important să subliniem faptul că în toată dinamica îndumnezeirii creației, Sfântul Maxim nu exclude, nu anulează universul văzut, ci dimpotrivă virtuțile și întreaga cunoștință duhovnicească sunt plasate într-un plan cosmic. Prin virtuți Sfântul aprofundează resorturile adânci și ultime ale creației, fundamentate pe temelia Iisus Hristos, contemplând astfel o natură transfigurată prin viața lor duhovnicească. Înrădăcinându-se într-o astfel de viață, desăvârșită prin virtuți
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
nu anulează universul văzut, ci dimpotrivă virtuțile și întreaga cunoștință duhovnicească sunt plasate într-un plan cosmic. Prin virtuți Sfântul aprofundează resorturile adânci și ultime ale creației, fundamentate pe temelia Iisus Hristos, contemplând astfel o natură transfigurată prin viața lor duhovnicească. Înrădăcinându-se într-o astfel de viață, desăvârșită prin virtuți, sfinții ajung la o abordare, o vedere și o cunoștință mai presus de fire, ei nerămânând robiți de sensurile inferioare ale lucrurilor, ci arătându-le adevărata lor natură și ridicându
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
zidirea culturii - cult. Prin căderea din starea sa primordială, o dată cu întunecarea Chipului lui Dumnezeu în el, și puterea creatoare a omului a scăzut și s-a pervertit spre o creație preponderent materială, pe când sensul creației umane trebuia să fie unul duhovnicesc, cu destinație doxologică. Prin întruparea Sa Domnul nostru Iisus Hristos restaurează chipul lui Dumnezeu din om, redându-i totodată puterea de-a înfăptui, și reactualizând sensul liturgic al creației umane. Sfântul Grigorie de Nazianz scria că “Slava Ta, o Hristoase
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
și canoanele ei au esențial o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia este taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare a lumii presupune niveluri înalte de viață duhovnicească, care nu sunt accesibile tuturor . Dar aceasta nu înseamnă deloc că țelul nostru final nu trebuie să se orienteze spre această direcție, sau că lucrarea noastră mai generală nu trebuie să aibă ca ax central pe Iisus Hristos. De altfel
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
deopotrivă asupra trupului cât și a sufletului, frumusețea omului se realizează plenar numai pe plan spiritual. Deoarece frumusețea sufletească este pnevmatoforă și întrece cu mult orice asemănare corporală, orice frumusețe exterioară, propriu-zis, frumusețea exterioară adevărată nu este altceva decât frumusețea duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești în raport cu cea exterioară; este vorba de acea preeminență pe care o are duhul asupra trupului. Sf. Clement Alexandrinul observă că frumos cu adevărat este sufletul care a primit darurile Sfântului Duh. „Cea mai minunată frumusețe este frumusețea sufletească. Sufletul este
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
și se va desăvârși în lumea ce va să vină . Prin urmare, în împrejurările și în condițiile date, ca model și exemplu concret vom avea în fața noastră Sfântul - desăvârșirea frumuseții umane, deaoarece frumusețea umană spirituală își găsește desăvârșirea în frumusețea duhovnicească a Sfântului. Sfântul trăiește viața sa și a lumii întregi ca dar frumos al lui Dumnezeu Cel Preafrumos și Suprafrumos. Harul primit de Sfânt în timpul epectazei sale către Frumusețea dumnezeiască revelează deplin chipul lui Dumnezeu din el. Astfel, Sfântul devine
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
îi devine purtător. Frumusețea Sfântului este spirituală, nemuritoare căci ea îi vine din împărtășirea lui cu Duhul Frumuseții, care își face din trupul acestui om un templu viu al Său. Sfântul - creatura rațională în care odihnește Duhul - este împlinirea urcușului duhovnicesc al omului spre Frumusețea divină și, totodată, împlinirea vocației liturgice a omului ca preot al Frumuseții eterne ce iradiază din Chipul Logosului lui Dumnezeu. Sfântul nu este un supraom ci omul care-și trăiește adevărul ca ființă liturgică. Sfântul este
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
prin cunoștința în chip neprihănit mai presus de timp și de veac, să li se atribuie ca traăătură însușirea celor părăsite, ci mai degrabă măreția celor primite, singurele din care și în care se cunosc". Sfântul Maxim Mărturisitorul prezentând înțelesul duhovnicesc al lui Moise insistă asupra modului de contemplare a lumii. Fără să ne separăm de trup trebuie să ne despărțim de pornirile trupești, care proiectează în lucruri plăceri vinovate, ceea ce în fapt lucrurile nu conțin. Consistența lucrurilor rezidă în faptul
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]