2,902 matches
-
lungă pînă la pămînt și cu decolteuri mari. La taior (deux-piecès) jacheta este croită strîns pe corp (pentru a pune în evidență silueta), iar fusta coboară pînă la căputa pantofilor. Silueta iese și mai mult în evidență dacă stofa are dungi subțiri verticale (iluzie optică). Costumul bărbătesc de zi are haina încheiată la un singur rînd sau la două rînduri (la un nasture sau la doi nasturi), iar pantalonii sînt tubulari și strîmți. Pardesiile și demiurile sînt lungi, acoperind bine glezna
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de tenis (pe care britanicii le numesc tennis shoes sau plimsolls, iar americanii sneakers). Pentru golf se poartă, natural, pantalonii-golf (bell-bottoms) și pantofi cu talpă groasă (brogues), asociate cu o șapcă cu calota mare și moale. La canotaj, jacheta în dungi verticale alb-bleumarin, alb-roșu sau alb-galben (sau alte combinații coloristice), precum și canotierele de pai de orez sînt, cum ar zice francezul, de rigueur. Pentru șofat pe drumurile de țară nepavate, pasagerii mașinilor deschise (cu capotă amovibilă) poartă caschete, halate lungi și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
începutul perioadei interbelice rochiile sînt mai scurte, cu talia deplasată pe șold, și din mătase înflorată (mai ales vara), purtate peste furouri și sutiene (acestea mai ales fără armătură metalică). Se poartă tot anul ciorapii fini de mătase și cu dungă la spate; aceasta trebuia să fie perfect verticală un mare chin pentru doamne. Apar și ciorapii-plasă. Toți ciorapii sînt susținuți de portjartiere. În anii '30 rochiile se lungesc și se strîmtează, fiind bine mulate pe corp și pensate în talie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu măciulie) din argint, era nelipsit******. La fel, pălăria pentru doamne, cu boruri mari sau mici (în care caz puteau avea și voaletă) sau chiar cu calota perforată în cazul coafurilor înalte. Ciorapii, foarte transparenți, sînt din mătase și au dungă la spate. Desigur, ciorapii de nylon, o invenție americană, au apărut imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, împreună cu curelele de pantaloni și de ceas din același material. Adevărata "revoluție" în modă are loc în anii '60 și '70
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Deși între 1870-1907 statisticile arată că productivitatea muncii era de două ori mai mică decît în Statele Unite și de 2,5 ori mai mică decît în Germania. ** Astăzi, Margarinbutter sau Margarine. ‡‡ Încă din perioada interbelică ciorapii de damă aveau o dungă mediană la spate, de care doamnele aveau permanent grijă să fie dreaptă. ** Trecerea de la veliere la vapoare s-a efectuat treptat: astfel, în 1870, flota de veliere totaliza 4.580.000 de tone, iar flota de vapoare doar 901.000
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mână, pe ceasuri de căldură" (Gorovei, 1930, p. 103). Un portret asemănător întâlnim la Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif: "Pe picioarele lui lungi, cu redingota lui pătată, a cărei tulpane fâlfîiau fantastic în urma lui, cu capul în piept, cu dungi pe fruntea largă, el străbătea salonul, rostind din când în când numele lui Ribot, Charcot sau al cine știe cărui savant ce făcea vârvă pe vremea aceea" (Anghel, Iosif, 1910, pp. 23-24). Sub aspect temperamental și afectiv, Gruber era considerat de către cărturarul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
negru intens, u negru decolorat și cele două sunete particulare ale limbii române, ă și î gri trăgând spre negru. Același lucru se petrece pentru consoane, numai că aici se percep două culori: una, culoarea proprie consoanei, și alta, o dungă mai subțire de-a lungul literei care corespunde vocalei care însoțește consoana atunci când este pronunțată: de exemplu f (ef), culoarea roșu cinabru, cu o rază portocalie a părții anterioare; dunga literei de jos, portocalie și tot nodul roșu cinabru, culoarea
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
percep două culori: una, culoarea proprie consoanei, și alta, o dungă mai subțire de-a lungul literei care corespunde vocalei care însoțește consoana atunci când este pronunțată: de exemplu f (ef), culoarea roșu cinabru, cu o rază portocalie a părții anterioare; dunga literei de jos, portocalie și tot nodul roșu cinabru, culoarea proprie consoanei f. Din contra, dacă pronunțăm fé, dunga roșie portocalie este raportată în partea opusă. Pentru a izola culoarea proprie consoanei, subiectul trebuie să nu mai audă numele consoanei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vocalei care însoțește consoana atunci când este pronunțată: de exemplu f (ef), culoarea roșu cinabru, cu o rază portocalie a părții anterioare; dunga literei de jos, portocalie și tot nodul roșu cinabru, culoarea proprie consoanei f. Din contra, dacă pronunțăm fé, dunga roșie portocalie este raportată în partea opusă. Pentru a izola culoarea proprie consoanei, subiectul trebuie să nu mai audă numele consoanei, dar el să și-o reprezinte vizual și să inhibe imaginea auditivă. Avem în acest caz vederea colorată a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
care, așa cum spune Gruber, sunt culori "care au viață", precum culorile curcubeului, în timp ce cromatismele pictate de el sunt "culori moarte" (folosind exprimarea subiectului). Diftongii, triftongii, silabele și numele comune, adică cromatismele fonetice ale vocii vorbite, apar ca benzi cu diferite dungi, amplitudinile corespunzând sunetelor subiectului. Eduard Gruber este ca formație universitară de bază filolog și cunoștințele sale se evidențiază pe parcursul considerațiilor pe care le face. Astfel, consideră că diftongii prezintă particularități foarte remarcabile. Limba română este considerate de o bogăție excepțională
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
privirea spre două desene stereoscopice special pregătite. Spectroscopul creat de Robert Bunsen, chimist german și fizicianul Gustav Robert Kirchhof, de aceeași naționalitate. Spectroscopul este un dispozitiv care permite studierea luminii emise obținându-se o bandă în culorile curcubeului, strabatută de dungi strălucitoare numită spectrul corpului. Pletismograf Kronecker produs în anul 1891. Este un aparat folosit în pletismografie, adică un ansamblu de metode pentru măsurarea volumelor. Este folosit cu prioritate în medicină, în special în cardiologie și în pneumologie. Sfigmograf produs în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
aflate la latitudini mai nordice decât Turcia, de a conserva legumele peste iarnă. Elena Niculiță-Voronca mai pomenește o rețetă, din nefericire astăzi dispărută: „Vinograda se face din pui fript la frigare, apoi carnea se scarmănă și, așezând pe farfurie o dungă de carne, alta de albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle mărunte, capere etc., are un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn și se servește înaintea mesei.“ Dacă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
decât el. Luna crește înaltă pe cer, limpede și rece. Pădurea se trezea.. O bufniță pufnea tihnit... poate mulțumită ... Ea este pasărea înțelepciunii. Apoi, luna intră încet în conul de umbră, până când se țesu peste părul de pe spinarea sură cu dungi roșcate, ca o pânză de argint. Întunecimea molcomă a pădurii îl primește în sânul ei...îl înbrățișează plină de iubire, îl învăluie cu totul... A dispărut.. Anuca își frecă ochii, buimacă, ca după un somn lung...ca după o vedenie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Mai Înalt decât Îmi păruse când stătea rezemat de scaunul mașinii, Îmbrăcat cu multă grijă pentru detalii, dar cu o totală lipsă de considerație pentru modă. Purta un guler apretat, cu care ai fi putut tăia pâine, un costum cu dungi fine de un verde deschis, o vestă crem și ghetre; mâna pe care o mai avea era acoperită de o mănușă gri din piele fină de ied, iar pe capul acoperit de păr cărunt, tuns cu grijă, purta o pălărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Între buze. Un nas cărnos, mare, separa ochii oarecum prea apropiați unul de altul, și susținea o pereche de ochelari cu lentile groase, fără rame. Părul Încă negru era pieptănat Îngrijit spre dreapta frunții Înalte. Îmbrăcat În costumul albastru cu dungi fine, bine călcat, Weizmann semăna cu Ernst Lubitsch, actorul comic devenit regizor. Se așeză la o veche măsuță de scris și se Întoarse Într-o parte ca să stea cu fața la mine. — Ei, ce pot face pentru tine? I-am arătat fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În erecție lăsându-se Într-o parte precum catargul unui vas care s-a lovit de stânci. Roșcovanul Îl Împinse la o parte cu pantoful, În timp ce eu am Început să o dezleg pe Grete. De câteva ori privi jenat la dungile care fuseseră Întipărite adânc pe fesele și pe coapsele ei cu ajutorul unui bici scurt. Pielea ei era rece și mirosea puternic a spermă. Nu se putea spune de câte ori fusese violată. — Fir-ar a dracu’ de treabă, uite și tu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lucruri pe care le poți spune despre Bavaria; celălalt lucru e ceva ce are legătură cu mărimea sânilor femeilor de aici. La Dachau aveau un mic atelier de croitorie foarte neobișnuit. Și o frizerie. Am găsit o drăguță salopetă În dungi, o pereche de saboți și apoi m-am tuns. Aș fi cerut eu și niște ulei pe frizură, dar asta ar fi Însemnat să-l toarne pe jos. Lucrurile Începură să arate mai bine când am primit trei pături, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
formol, și avea o stea galbenă cusută pe haina de pușcăriaș. — Medicament? am zis cu o nuanță de neîncredere În glas. — Da, răspunse tărăgănat evreul. Clorură de sodiu. Adăugă apoi mai răspicat: Sare de bucătărie, știi, prietene. Ți-am acoperit dungile de la bici cu sare. — Dumnezeule mare, m-am revoltat eu, doar nu sunt o omletă. — Așa o fi, dar eu sunt un doctor dat dracu’. Ustură ca un prezervativ plin cu urzici, știu, dar e cam singurul lucru pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
decât un cavou. Am aflat că nu erau decât două feluri de pacienți: cei bolnavi, care mureau Întotdeauna, și cei răniți, care uneori se Îmbolnăveau și ei. În seara aia, Înainte de a se lăsa Întunericul, Mendelssohn veni să-mi examineze dungile. — Mâine dimineață o să te spăl și o să-ți pun din nou sare pe fund, zise el, privind apoi fără interes În jos, la Mutschmann. — Și el? l-am Întrebat. Era o Întrebare stupidă și nu făcu decât să-i trezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
așteptat ca Mutschmann să-și revină din delir. Il ținu aproape toată ziua. Când În cele din urmă Își recăpătă cunoștința, Îmi vorbi ca și cum conversația noastră anterioară avusese loc cu doar câteva minute mai Înainte. — Cum Îți merge? Cum sunt dungile? — Dureroase, i-am zis, dându-mă jos de la locul meu. Cred și eu. Nemernicul ăla de sergent cu biciul chiar dă al dracu’ de tare. Își Înclină fața foarte slăbită spre mine și zise: Știi, mi se pare că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de febră și reverie. Uneori o forță enormă 25 mă ridica deodată din așternut și mă târa, cu tot cu cearșafuri, peste masa de scris, unde-nșfăcam stiloul și, înfășurat în falduri ca de togă, încremeneam cu vârful peniței pe pagină. Purpuriul dungilor de pe pereți devenea un cafeniu adânc și peste București ieșea luna, tramvaiele treceau huruind și scrâșnind pe Ștefan cel Mare, pe când eu încă mai priveam ca hipnotizat scânteia de aur din vârful peniței, întrebîndu-mă cu ce literă s-ar fi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mare, sau o mare lumină, așa cum, oricâte chipuri himerice vezi în focul de vreascuri, privești de fapt numai flacăra. Era ca un film vechi, pâlpâitor, derulat de un aparat de proiecție antediluvian. Lumina difuză, galbenă-sepia, era străbătută rapid, vertical, de dungi tremurate, stropi și zigzaguri sclipitoare. Am văzut interiorul unei camere în care personaje ectoplasmatice abia se deslușeau între mobile. Se mișcau lent în câmpul camerei fixe, ca niște pești alburii într-un iaz, într-o pantomimă ciudată, de neînțeles, cum
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
intrat și, înăuntru, pe ușa fiecărei cabine, era câte o plăcuță asemănătoare. Am deschis-o pe prima cu piciorul. Am pătruns pe dalele cadrilate într-o sală de baie cu o cadă roză, netedă și ovală, ocolită însă de o dungă groasă de jeg. "E și so-ră-mea asta o figură, niciodată nu-și spală cada", îmi ziceam, trecîndu-mi vârful degetelor peste buza lucioasă, răsfrântă, a căzii. O ușiță îngustă, stacojie, cu geam pe care parcă aruncase cineva un lichid suspect, alburiu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai îngustă de lemn crăpat, dat cu petrosin, urcam la doi, privind 67 din când în când propriul meu chip palid în ferestrele rotunde, lucios-întunecate, din peretele curb în care se încastrau marginile treptelor, perete vopsit în ulei vernil, cu dungă cafenie. O ciudată oblicitate a luminii din becurile golașe, pătate de muște, care spânzurau de două fire zgârcite din tavan, făcea ca în fiecare fereastră rotundă din cele cinci-șase care se înșirau până sus, la etajul doi, și apoi, pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
aici pe undeva și, te rog, o cămașă din dulap, mi le-a călcat Corina, la naiba! să te îmbrace o femeie ca pe un copil! o aud căutând prin dulap, inspectând puțina mea garderobă în căutarea, cămașa albă cu dungi albastre e bună? merge cu blugii! Da, da-ul meu răstit către aerul imperceptibil care n-a reușit încă în mintea mea s-o cuprindă, încă nu mi-am primit pantalonii și tot în halatul de baie, întoarsă acum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]