12,731 matches
-
Îi puteți scrie la adresa: preot profesor Teodor Bodogae, Strșadaț Gârlei, nr. 17, Sibiu, cod 2400. Dacă-mi aduc bine aminte, câteva poezii ale Zoricăi Lațcu - dar nu știu cât de vechi sau cât de noi - le-am văzut publicate în revista Învierea, editată de Î[nalt] P[rea] S[finitul] Mitropolit Nicolae al Banatului - B[ulevar]dul Victoriei, nr. 5, Timișoara, cod 1900; tel[efon] 091.19.09.60. Dacă mai aflu ceva, vă comunic. De prisos să adaug că și mie îmi
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
că Ioan Budai Deleanu merită să fie cunoscut nu numai prin epopeea }iganiada, ci și prin scrierile sale istorice, care, din păcate, au rămas mult timp uitate printre manuscrisele sale. Așa este cea mai importantă lucrare, De originibus populorum Transylvaniae, editată pentru prima dată în 1991, de Ladislau Gyémánt, reproducând textul latin și transpunându-l în limba română. Lucrarea lui Ioan Budai Deleanu, argumentează Mircea Popa, constituie "unul din textele fundamentale ale istoriografiei noastre din epoca jozefinistă, una dintre pledoariile cele
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
venit să facă un reportaj pentru televiziunea franceză, el voia să se căsătorească cu ea și să o aducă în Franța. Li se interzicea aceasta. Dacă micul supeu de la Moscova nu a servit decât ca Martin du Gard să fie editat în rusește, marele dineu de la București a servit cel puțin pentru a permite această căsătorie. în ajunul plecării noastre am găsit scrisă pe spatele unei foarte frumoase gravuri chinezești, rulate în jurul unui bambus, o scrisoare din care nu recopiez decât
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
grec?" Observăm că în vechea dilemă de la G. Călinescu încoace s-a introdus o nouă necunoscută, a treia. Francezii au recunoscut cu onestitate că Panait Istrati este "scriitor român de expresie franceză" și l-au așezat printre cei mai originali, editându-i integral opera la editurile cele mai prestigioase. Ca dovadă, în anul 2006 au apărut în trei impresionante volume: "Oeuvres", Edition établie et preséntée par Linda Lę, Phébus libretto. Este adevărat că sângele fierbinte românesc și grecesc izbucnește în pasionala
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
2003 și 2006, autor fiind cunoscutul om de litere și critic literar, profesor doctor Marian Barbu. Este vorba de Dicționarul Biografic al Membrilor Socie tății Scriitorilor Olteni, tipărit la editura societății cu același nume și Medalionul Literar, care a fost editat la prestigioasa revistă Ramuri. Ca activitate pu blicistică, operele sale au apărut în diferite reviste din Craiova și din țară. Zestrea sa editorială însu mează șase apariții, la diferite perioade. Primul volum, care vede lumina tiparului poartă titlul Nopțile, Editura
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
monopol, de la lumânări și până la obiectele de cult, Patriarhia vrea acum și monopolul pe tipărirea și editarea manualelor școlare de Religie. Patriarhia Română vrea monopol pe manualele de Religie. Biserica a decis să-și retragă avizele de pe cărțile de Religie editate până acum și vrea drept exclusiv pentru a tipări noile manualele pentru această disciplină, scrie rtv.net. Patriarhia Română nu mai vrea să vadă alte cărți de Religie editate de alte edituri în afară de editura proprie, astfel a decis să își
Biserica vrea și monopolul pe manualele școlare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37629_a_38954]
-
Biserica a decis să-și retragă avizele de pe cărțile de Religie editate până acum și vrea drept exclusiv pentru a tipări noile manualele pentru această disciplină, scrie rtv.net. Patriarhia Română nu mai vrea să vadă alte cărți de Religie editate de alte edituri în afară de editura proprie, astfel a decis să își acorde singură dreptul de exclusivitate în a tipări, edita și difuza manuale de religie, manuale de teologie, biblii sau alte cărți de cult. Citește și: Patriarhia Română sare la
Biserica vrea și monopolul pe manualele școlare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37629_a_38954]
-
tipări noile manualele pentru această disciplină, scrie rtv.net. Patriarhia Română nu mai vrea să vadă alte cărți de Religie editate de alte edituri în afară de editura proprie, astfel a decis să își acorde singură dreptul de exclusivitate în a tipări, edita și difuza manuale de religie, manuale de teologie, biblii sau alte cărți de cult. Citește și: Patriarhia Română sare la gâtul presei, acuzând-o de "obsesii demolatoare" Mai mult, Patriarhia Română a decis să retragă toate avizele acordate până acum
Biserica vrea și monopolul pe manualele școlare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37629_a_38954]
-
cunoscuți cititorului de altă confesiune), iar pe de alta, lexeme reziduale ale latinismului blăjean. Toate acestea sunt competent explicate în Glosar-ul care încheie lucrarea. Ediția este bine concepută și la nivelul aparatului critic. Ioan Chindriș și Niculina Iacob au editat un text care, în versiunea tipărită la 1900, avea propriile-i note de subsol. Editorii au întrebuințat, așadar, un sistem secundar de trimiteri pentru notele lor, care sunt semnalate prin punerea între paranteze a indicelui și sunt grupate în substațialul
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
sprijine financiar organizația. Carol I, ținta „complotului infernal“? Dar ceea ce duce la incendierea relațiilor bilaterale este asasinarea profesorului român Ștefan Mihăileanu (ecouri ale evenimentului se regăsesc și în mai multe articole ale lui Caragiale din această perioadă). Ca student, Mihăileanu editează la București gazeta „Macedonia” și, ulterior, „Peninsula Balcanică” în paginile cărora militează împotriva revendicărilor bulgare în Macedonia și a VMOK. Considerat organul de presă al românilor naționaliști macedoneni, „Peninsula Balcanică” susține o „luptă energică contra Comitetului Suprem de la Sofia, contra
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
ele romanțioase, la fel ca versurile (modeste) și epigramele (fără umor). În 1895 publică studiul Patriotismul în literatura română, iar în 1940 volumul sapiențial și de memorialistică Gânduri și amintiri. Colaborează la Revista nouă, Literatorul, Literatura și arta română și editează două publicații: La Roumanie nouvelle și Capitala unde semnează Bucur Ciobanu. În paginile revistelor sale întâlnim câteva nume cunoscute ale literaturii române, unele de real prestigiu: Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu (dețină- torul rubricii de critică), Mihail Dragomirescu (istorie
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
ICR, între alte publicații, România literară. Nu mi-o lua în nume de rău, dar mă descurc de bine, de rău, și singur. Sunt alte publicații care ar avea o mai mare nevoie de sprijin și, în primul rând, reviste editate de ICR, precum „Lettre internationale”, victimă a unei birocrații interne și a unei concepții editoriale a conducerii Institutului pe care nu le înțeleg, deși sunt membru de la început al colegiului redacțional și, în definitiv, mă număr printre fondatori. Chiar faptul
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
expresie în Cum am devenit huligan. Dar mai departe? Străbătînd momentul legionar și anii războiului, a avut iluzia de-a ajunge la liman în preajma actului de la 23 august. Drept care nu ezită a scrie o broșură exaltat prosovietică, Armata Roșie vine, editată în preziua sosirii acesteia, iar în noaptea de 23 august, pe care o petrece alături de Lucrețiu Pătrășcanu și Belu Zilber, redactează, febricitant, așa-numitul Manifest al Blocului Național-Democratic, ce urma să apară în „România liberă”, sub semnăturile lui Iuliu Maniu
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
cunoscută de cei ce trăiesc și locuiesc în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Și nu numai. 1 Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
săptămână încoace, a acelui mare și (mult prea) ingenios scriitor. Sub pseudonimul inventat, la etatea de doi ani, de personajul titular, ilustrată cu desene ale aceluiași, produse în aceeași perioadă incipientă a existenței lui, prefațată de „mama”, adică de T, editată de Corina, a apărut în cinci exemplare o carte intitulată Maxone. Atenție, bibliofili! Astăzi,prima dată de când suntem pe lume - ce-i drept, e foarte cald -, venind dinspre Gemeni a trebuit să ne așezăm pe bordura de la Popa Chițu, frânți
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
Istorie a literaturii române în sec[olul] XIX; 2. Comunicarea asupra lui Ion C. Brătianu, făcută de d[umnea]v[oastră] la Academie în 1930; 3. Comunicarea din anul trecut asupra lui Bălcescu și 4. Scrierile lui Ion C. Brătianu (editate din prilejul comemorării lui). Cred că toate acestea vor fi de neapărată trebuință pentru viitorii membri ai Școlii, care vor cerceta relațiile franco-române. Vă rog să primiți, domnule director, asigurarea deosebitului meu devotament. Ion Breazu Membru al Școlii Române din
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
anume: „Dacă i-aș spune că e Dan Mircea Cipariu, omul m-ar da jos din tren!” O revistă care merită atenție O revistă elegantă și bine făcută este ASTRA, care, actualmente, apare ca supliment de literatură, arte și idei, editat de Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov. Din numărul 1-2 din acest an recomandă m: poemul de azi de Denisa Comănescu, intitulat The Common Room, grupajul In Memoriam dedicat lui Alexandru Mușina, interviul cu O. Nimigean realizat de Mihail Vakulovski
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
subtilă, particulară, una așa-zicând „tare”, încărcată de generalitate. Ar fi interesant de reconstituit întrun minimum de paragrafe modul în care Stanley Fish însuși a lansat pe piața ideilor această noțiune. Eseul în cauză pleca de la o lucrare de referință, editată în mai multe volume, pe parcursul a peste jumătate de secol, Variorum Commentary on the Poems of John Milton. Tonul e de la început polemic (dovadă că a și generat polemici imediate). Pe scurt, Fish se arată surprins de incalculabila eterogenitate a
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
Răzvan Voncu Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi, relatări culese și editate de Irina Nicolau, cu o prefață de Gabriel Liiceanu, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2012, 187 p. Despre lumea rurală românească, noi, orășenii, avem părerile cele mai bizare cu putință. Cel mai adesea, somați să vorbim despre ea
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
ei de dialog trecuse, cum se știe, prin infernul pușcăriilor comuniste și nu avea nici acum, după 1989, o bătrânețe ușoară. Destinul a făcut, așadar, ca mărturia provocată și organizată pe hârtie de Irina Nicolau să nu mai poată fi „editată” ulterior, transmițându-ni-se ca atare. Departe de a impieta asupra traseului cărții în receptarea noastră, împrejurarea îi sporește tragismul și semnificațiile, deoarece îi accentuează autenticitatea. Dar să revenim la fapte. Cei doi editori, Irina Nicolau și Theodor Nițu, au
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
aprecia într-un interviu inclus în volumul său memorialistic Trecut-au anii, „o publicație a tuturor tendințelor culturale și estetice din exil”. Și tot Ierunca își amintește: „M-am îngrijit, împreună cu Mircea Popescu, de la Roma, de apariția Revistei scriitorilor români, editată de Societatea Academică Română, animată de Monseniorul Octavian Bârlea, cu sprijinul Vaticanului, societate care, mai ales la început, a avut o activitate destul de rodnică. (În ce privește Revista scriitorilor români, care mai apărea până în anul trecut, am părăsit-o după moartea lui
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
Ion Buzași Iordan Datcu era cel mai indicat să realizeze această monografie, fiind el însuși folclorist, istoric literar și editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărți de etnologie și folclor. Deși Ovidiu Bârlea este unul din cei mai mari folcloriști români, cu o operă de proporții hasdeiene, n-a fost și nu este apreciat după
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Anglia, Danemarca etc.), care are rolul său esențial de a continua un plan, o activitate, o orientare. Am luat notă de noile achiziții, pe Belti, îl voi citi, când voi redacta o Hermeneutică, concentrată pentru Dicționar II. Dar cine mai editează azi acest tom? Iată de ce totul stopează editorial. Traversăm o perioadă cu alte preocupări, iubite d[omnu]le Stanciu, să vă culcați și să vă sculați repetând aceasta ca o litanie. Altfel, vă ratați. Sau izbutiți o magnifică disociere. Dintre
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Împreună cu a zilei presei românești; 2004 - La CONSFĂTUIREA NAȚIONALĂ A INTELECTUALILOR DE LA SATE participă Ion ILIESCU, pe atunci Președinte al României, căruia, În adunarea de la Bușteni, i se prezintă propunerea de instituire a Sărbătorii Limbii Române; 2005 - Revista „Albina românească” editată de „Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc” (MPSR) Împreună cu „Asociația Comunelor din România” (AcoR) pune În discuție propunerea; 2005 - Ediția din anul respectiv a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan local ale
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
noul Statut al USR, s-a discutat lista revistelor care vor fi luate în seamă de către Comisia de validare pentru primirea noilor membri, listă ce va fi definitivată de comisia nou aleasă. Nucleul principal va fi, desigur, acela al revistelor editate de USR. S-a luat, de asemenea, în discuție situația membrilor stagiari. Au fost prezentate membrilor Consiliului inițiativele legislative cu privire la timbrul literar și la subvenționarea revistelor literare. A fost ales juriul pentru premiile USR, care vor fi acordate anul viitor
Comunicat Reuniunea Comitetului Director și a Consiliului USR () [Corola-journal/Journalistic/2932_a_4257]