4,125 matches
-
impulsului în timpul ciocnirii elastice dintre foton și electronul blocului de grafit: ?, unde ? 0 ș? ? reprezintă impulsurile fotonului înainte și după ciocnire, fotonul de frecvență ν fiind împrăștiat sub unghiul ? de la direcția inițială; ? ? este impulsul electronului după interacțiune și împrăștiat sub unghiul ? față de fotonul inițial. Cele trei impulsuri au expresiile: Reluăm relația vectorială: a cărei modul se scrie: ?? (1) ecuația rezultată din legea conservării impulsului. Relația provenită din legea conservării energiei o scriem sub
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ecuații (1) și (2) formează un sistem de două ecuații și ținânduse seama că: , făcând calculele matematice corespunzătoare ajungem la relația: unde Δλ se numește variația lungimii de undă a fotonului în interacțiune cu substanța (bloc de grafit) cu un electron liber în repaus, iar *? se numește lungimea de undă Compton. a) Variația lungimii de undă (Δλ) este independentă de natura substanței împrăștietoare și b) variația lungimii de undă depinde de ?. determinarea unghiului ? de deviație a electronului dintre
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
un electron liber în repaus, iar *? se numește lungimea de undă Compton. a) Variația lungimii de undă (Δλ) este independentă de natura substanței împrăștietoare și b) variația lungimii de undă depinde de ?. determinarea unghiului ? de deviație a electronului dintre vectorii în puls ? 0 și ? ? . Scriem legea conservării impulsurilor: ?unde ? 0 − impulsul fotonului incident, ? ? − impulsul electronului și ? − impulsul fotonului împrăștiat. - unghiul dintre vectorii în puls ? 0 și ? ? ∶ determinarea energiei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
substanței împrăștietoare și b) variația lungimii de undă depinde de ?. determinarea unghiului ? de deviație a electronului dintre vectorii în puls ? 0 și ? ? . Scriem legea conservării impulsurilor: ?unde ? 0 − impulsul fotonului incident, ? ? − impulsul electronului și ? − impulsul fotonului împrăștiat. - unghiul dintre vectorii în puls ? 0 și ? ? ∶ determinarea energiei cinetice ?? a electronului de recul: Din teoria relativității restrânse a lui Einstein scriem ?? 3.5. Absorbția luminii: procesul de micșorare sau
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
puls ? 0 și ? ? . Scriem legea conservării impulsurilor: ?unde ? 0 − impulsul fotonului incident, ? ? − impulsul electronului și ? − impulsul fotonului împrăștiat. - unghiul dintre vectorii în puls ? 0 și ? ? ∶ determinarea energiei cinetice ?? a electronului de recul: Din teoria relativității restrânse a lui Einstein scriem ?? 3.5. Absorbția luminii: procesul de micșorare sau de anulare a intensității luminii ce cade pe un corp. Substanțele absorb o parte din energia radiațiilor luminoase, iar o parte
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
radiația corpului negru: Când prin orificiul O al sferei pătrunde un fascicol luminos, datorită reflexiilor multiple din interiorul sferei, acesta își pierde din energie și nu mai iese în exterior. 3.6. Ipoteza lui de Broghie: orice particulă în mișcare (electron, proton, atom) pe lângă comportare corpusculare, are în același timp și una ondulatorie. Cele două comportări ale oricărei particule se găsesc în relațiile , unde ? - lungimea de undă asociată particulei, h - constanta lui Planck, p - impulsul particulei, ? - energia unei cuante
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în relațiile , unde ? - lungimea de undă asociată particulei, h - constanta lui Planck, p - impulsul particulei, ? - energia unei cuante ce se aplică particulelor în mișcare, v și m sunt viteza și masa particulei în mișcare. 3.6.1. Difracția electronilor schema dispozitivului experimental: E1 - sursa de încălzire a filamentului F, E2 - sursa de accelerare a electronilor spre cristalul de nichel V - Voltmetru G - galvanometru C - cilindrul lui Faraday Fasciculul de electroni emis de filamentul F, accelerat, ajung pe cristalul de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? - energia unei cuante ce se aplică particulelor în mișcare, v și m sunt viteza și masa particulei în mișcare. 3.6.1. Difracția electronilor schema dispozitivului experimental: E1 - sursa de încălzire a filamentului F, E2 - sursa de accelerare a electronilor spre cristalul de nichel V - Voltmetru G - galvanometru C - cilindrul lui Faraday Fasciculul de electroni emis de filamentul F, accelerat, ajung pe cristalul de nichel și apoi este reflectat prin difracție sub un unghi α, fiind captat de cilindrul lui
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și masa particulei în mișcare. 3.6.1. Difracția electronilor schema dispozitivului experimental: E1 - sursa de încălzire a filamentului F, E2 - sursa de accelerare a electronilor spre cristalul de nichel V - Voltmetru G - galvanometru C - cilindrul lui Faraday Fasciculul de electroni emis de filamentul F, accelerat, ajung pe cristalul de nichel și apoi este reflectat prin difracție sub un unghi α, fiind captat de cilindrul lui Farafay, Galvanometrul G ne va indica existența curentului de electroni, cât și măsurarea lui. Prin
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cilindrul lui Faraday Fasciculul de electroni emis de filamentul F, accelerat, ajung pe cristalul de nichel și apoi este reflectat prin difracție sub un unghi α, fiind captat de cilindrul lui Farafay, Galvanometrul G ne va indica existența curentului de electroni, cât și măsurarea lui. Prin acest experiment făcut de Davisson și Germer în anul 1927, a determinat lungimea de undă λ, găsind-o de 0,164 mm, așa cum s-a aflat în mod teoretic, pe baza relației lui de Broghie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
s-a aflat în mod teoretic, pe baza relației lui de Broghie ??? pentru o tensiune electrică U = 54V. Deci, relația lui de Broghie găsită teoretic a fost verificată și experimental. relația lui Bragg: formulă în cazul difracțiilor undelor asociației electronilor pe rețele cristaline: S-a notat cu P1, P2, P3, ..... plane reticulare aflate la distanța d unele față de altele. Pentru ca fasciculul S’ difractat să formeze un maxim, trebuie ca diferența de drum: BA’ + A’B’ să fie egală cu un
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
X, numai anumite valori pentru care are loc reflexia razelor X difractate și reflexia în sine se numește ”reflexive selectivă”. Șirul de valori ale unghiului ? se numesc unghiurile Bragg. 3.6.2. Microscopul electronic: aplicație a caracterului ondulatoriu a electronilor. schema microscopului electronic: Părți componente: S - sursa de electroni C - condensator Ob - obiectiv Ii - imagine intermediară ?? - lentilă de proiecție If - imagine finală E - ecran fluorescent La microscopul electronic puterea separatoare este mărită, întrucât lungimea de undă asociată electronului este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
razelor X difractate și reflexia în sine se numește ”reflexive selectivă”. Șirul de valori ale unghiului ? se numesc unghiurile Bragg. 3.6.2. Microscopul electronic: aplicație a caracterului ondulatoriu a electronilor. schema microscopului electronic: Părți componente: S - sursa de electroni C - condensator Ob - obiectiv Ii - imagine intermediară ?? - lentilă de proiecție If - imagine finală E - ecran fluorescent La microscopul electronic puterea separatoare este mărită, întrucât lungimea de undă asociată electronului este mult mai mică decât a radiațiilor vizibile sau ultraviolete
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a electronilor. schema microscopului electronic: Părți componente: S - sursa de electroni C - condensator Ob - obiectiv Ii - imagine intermediară ?? - lentilă de proiecție If - imagine finală E - ecran fluorescent La microscopul electronic puterea separatoare este mărită, întrucât lungimea de undă asociată electronului este mult mai mică decât a radiațiilor vizibile sau ultraviolete folosite la microscopul optic. Microscopul electronic are o construcție complexă, având lentile megnetice sau electrice. În schemă, lentilele sunt magnetice. Electronii de la sursa S și ecranul E se deplasează în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
puterea separatoare este mărită, întrucât lungimea de undă asociată electronului este mult mai mică decât a radiațiilor vizibile sau ultraviolete folosite la microscopul optic. Microscopul electronic are o construcție complexă, având lentile megnetice sau electrice. În schemă, lentilele sunt magnetice. Electronii de la sursa S și ecranul E se deplasează în vid. Microscopul electronic se folosește în foarte multe domenii ale cercetării, dar mai ales în medicină și biologie. Cap.4. Optica geometrică Optica geometrică folosește noțiunea de rază de lumină definită
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unei substanțe, este cantitativă. Cap.2. Structura atomului. 2.1. Raza atomului. Sarcinile electrice din atom. raza atomului: , unde μ - este masa moleculară a substanșei solide, ρ - densitatea și NA - numărul lui Avogadro. Prin diferite fenomene s-a confirmat existența electronilor, determinânduse sarcina specifică. Prin fenomenele de încălzire a corpurilor la incandescență, efectul fotoelectric, electrizarea prin frecare, ne confirmă faptul că electronii intră în constituția substanțelor. Întrucât, electronii pot fi emiși de diferite substanțe, în anumite moduri, l-a determinat pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
masa moleculară a substanșei solide, ρ - densitatea și NA - numărul lui Avogadro. Prin diferite fenomene s-a confirmat existența electronilor, determinânduse sarcina specifică. Prin fenomenele de încălzire a corpurilor la incandescență, efectul fotoelectric, electrizarea prin frecare, ne confirmă faptul că electronii intră în constituția substanțelor. Întrucât, electronii pot fi emiși de diferite substanțe, în anumite moduri, l-a determinat pe Thomson să afirme că atomii oricăror substanțe conțin electroni, iar electronul este un constituent universal și fundamental al substanței. Deoarece, atomul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
densitatea și NA - numărul lui Avogadro. Prin diferite fenomene s-a confirmat existența electronilor, determinânduse sarcina specifică. Prin fenomenele de încălzire a corpurilor la incandescență, efectul fotoelectric, electrizarea prin frecare, ne confirmă faptul că electronii intră în constituția substanțelor. Întrucât, electronii pot fi emiși de diferite substanțe, în anumite moduri, l-a determinat pe Thomson să afirme că atomii oricăror substanțe conțin electroni, iar electronul este un constituent universal și fundamental al substanței. Deoarece, atomul este neutru din punct de vedere
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
corpurilor la incandescență, efectul fotoelectric, electrizarea prin frecare, ne confirmă faptul că electronii intră în constituția substanțelor. Întrucât, electronii pot fi emiși de diferite substanțe, în anumite moduri, l-a determinat pe Thomson să afirme că atomii oricăror substanțe conțin electroni, iar electronul este un constituent universal și fundamental al substanței. Deoarece, atomul este neutru din punct de vedere electric, el trebuie să conțină o aceiași cantitate de sarcină pozitivă. Un element chimic, simbolic se notează:, unde z - numărul electronilor din
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
incandescență, efectul fotoelectric, electrizarea prin frecare, ne confirmă faptul că electronii intră în constituția substanțelor. Întrucât, electronii pot fi emiși de diferite substanțe, în anumite moduri, l-a determinat pe Thomson să afirme că atomii oricăror substanțe conțin electroni, iar electronul este un constituent universal și fundamental al substanței. Deoarece, atomul este neutru din punct de vedere electric, el trebuie să conțină o aceiași cantitate de sarcină pozitivă. Un element chimic, simbolic se notează:, unde z - numărul electronilor din atom, numărul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
conțin electroni, iar electronul este un constituent universal și fundamental al substanței. Deoarece, atomul este neutru din punct de vedere electric, el trebuie să conțină o aceiași cantitate de sarcină pozitivă. Un element chimic, simbolic se notează:, unde z - numărul electronilor din atom, numărul atomic din tabelul elementelor chimice ale lui Mendeleev, A - masa atomului iar partea întreagă reprezintă numărul de masă. Sarcina electrică a tuturor electronilort dintr-un atom este - ze. 2.2. Experiența lui E. Rutherford Sursa de poloniu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
-14 m, ne confirmă faptul că dimensiunile nucleului sunt mult mai mici de 10 -14 m. Experiența lui Rutherford a confirmat modelul atomului planetar, în care sarcina pozitivă este concentrată într-un nucleu cu raza de aproximativ 10-14 m și electronii se rotesc în jurul acestuia pe orbite cu razele de aproximativ 10-10 m. 2.3. Modelul atomic al lui E. Rutherford (Modelul planetar al atomului) În urma experienței de împrăștiere a particulelor α cu foița foarte subțire de Au, Rutherford a conceput
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu foița foarte subțire de Au, Rutherford a conceput atomul ca având o formă sferică, în centrul fiind nucleul de volum foarte mic în care este concentrată aproape toată masa atomului, cu sarcină electrică +Ze și se rotesc în jurul lui electronii cu sarcină electrică -Ze, ca planetele în jurul Soarelui. Rutherford, Ernest (1871 1937) fizician englez, profesor la Univ. din Cambridge, Premiul Nobel pentru Chimie (1908). Pe baza fizicii clasice ale lui Newton - Galilei, ale electricității și ale opticii nu se poate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și ale opticii nu se poate explica stabilitatea atomului. Să luăm în considerație cel mai simplu atom, atomul de hidrogen alcătuit dintr-un nucleu încărcat electric cu sarcina +e oarecum fix și că în jurul lui se rotește uniform circular un electron cu o anumită viteză periferic la distanța r de centrul nucleului. Mișcându-se pe o traiectorie circulară, electronul conform legilor fizicii clasice asupra lui acționează o forță centripetă dând naștere la o accelerație centripetă. Ținând seama de legile electrodinamicii clasice
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de hidrogen alcătuit dintr-un nucleu încărcat electric cu sarcina +e oarecum fix și că în jurul lui se rotește uniform circular un electron cu o anumită viteză periferic la distanța r de centrul nucleului. Mișcându-se pe o traiectorie circulară, electronul conform legilor fizicii clasice asupra lui acționează o forță centripetă dând naștere la o accelerație centripetă. Ținând seama de legile electrodinamicii clasice, electronul ar trebui să emită o radiație electromagnetică având un spectru continuu, energia acestei radiații provenind din energia
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]