2,866 matches
-
colț al verandei. Timofei Pnin era din nou băiatul neîndemînatic, timid și încăpățînat de optsprezece ani, așteptînd-o în întuneric pe Mira și, în ciuda faptului că gîndirea logică așeza becuri electrice în lămpile cu petrol și regrupa oamenii, transformîndu-i în niște emigranți vîrstnici, împrejmuind pentru totdeauna, în mod sigur și lipsit de speranță, veranda luminată, sărmanul meu Pnin, cu o acuitate halucinantă, și-o imagină pe Mira strecurîndu-se de acolo afară, în grădină, și venind la el printre florile înalte de tutun
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Nabokov este un text la fel de atrăgător ca oricare altul. În cele ce urmează voi sublinia procesele temporale cuprinse în prima secțiune a primului capitol din roman. Secțiunea întîi din Capitolul întîi al romanului povestește o parte din călătoria ghinionistă a emigrantului rus între două vîrste, familiarizat deja cu Statele Unite ale Americii, profesorul universitar Pnin, către un colegiu de fete unde trebuie să susțină o prelegere ca invitat. Primul paragraf este aproape pur descriptiv (voi reveni asupra acestui „aproape”), neavînd, deci, nici o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
înaltă fidelitate - cu un DVD player alimentat din plin de înregistrările unui gramofon nemțesc etc.). Toate aceste detalii ale spațiului schițează inteligența, bunul gust, prosperitatea, valorile rafinate ale proprietarului, și subliniază depărtarea de cei pe care i-am putea numi emigranți sau activiști ecologiști. Prezentarea stereotipă de mai sus nu reflectă neapărat caracteristicile caselor sau interesele adevăraților funcționari în vîrstă, dintre care unii pot fi așa de anormali încît să voteze Partidul Ecologist și să bea pe nerăsuflate Coca- Cola dietetică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Epoca“ <footnote Împreună cu alții, îndeosebi ardeleni, susținea aici rubrica Ardealul vorbește, făcînd cunoscute în Regat aspirațiile unioniste ale ardelenilor. footnote> din București, cu mențiunea: „Acum, cînd condeie închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini în trecut, nu va fi poate inutil să smulgem cîte o pagină în care s-a mărturisit credința noastră de acasă. [...] ideea unității a fost singurul nostru crez politic și se va desprinde
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
stricte, care, ca orice contemporaneitate a unui gigant, se irită mai puțin de „aerele” sale, cât mai ales de vălul definitiv de mediocritate pe care spiritul său Îl aruncă asupra „colegilor” săi! Dar, odată cu pașoptiștii români, Începe un flux de emigranți, exilați sau doar „vizitatori estetici” ai culturii române, În Italia, Germania și mai ales la Paris, până la exilul masiv din ultimele decenii comuniste. Și Slavici, și Eminescu s-au simțit cu siguranță Într-un fel exilați politic la Viena, când
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
politicii externe din ultimii ani ai lui Dej și din primii ai succesorului său, inteligentul și, se pare, cinicul - dar și pedantul! - Ion Gheorghe Maurer!...Ă Dar... de ce oare intelighenția noastră, ce număra Încă, În ciuda valului tot mai masiv de emigranți culturali, nume sonore și valoroase, de ce oare nu a reușit, făcând front comun, să opună dictatorului tot mai „nebun”, Înconjurat de nulități și părăsit În ultimul deceniu de fruntașii lumii libere, o rezistență cât de cât semnificativă, care să impună
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
modernitate, urmându-l pe un dictator tot mai ridicol, mai „anacronic” În actele și gesticulația sa. Da, mă aflam atunci, În primăvara lui ’72, la o răscruce, deși primisem de curând un uriaș cadou, din punctul de vedere al unui emigrant care venea din Est: cetățenia vest-germană, la care Îmi dădea dreptul originea maternă, sprijinit fiind și de rudele mele din partea mamei, care se aflau la München, ca și fratele meu, de curând „fugit” și el. Dar „răscrucea” se afla mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cale”, adică Întoarcerea, și n-o regret! Dovadă e faptul că, În 1990, aflat oarecum Într-o situație simetrică cu cea din primăvara müncheneză a lui ’72, la Paris am ales Încă o dată „Întoarcerea” - aproape singurul Între mulți, mulți scriitori emigranți, fugiți de „absurditatea În absurditate” a dictaturii halucinante a „micului om” urmărit, care părea - până Într-un anumit ceas! - urmărit de un noroc și de o carieră politică extraordinară! 3 ...Aș spune, pentru a glumi puțin, că pentru exil, ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că, rupându-mă radical de mediul În care mă născusem și mă formasem, aceste „elemente constitutive” nu numai ale caracterului, dar și ale destinului, se vor „ameliora”, se vor nuanța, poate chiar schimba. Așa cum li se Întâmpla atâtora În jurul meu, emigranți, exilați din varii motive, care se precipitau În a se „adapta” noilor „condiții de mediu”. Condiții care, pentru cineva care poposește Într-o altă structură socială, mult superioară celei din care a plecat, a fugit, devin tiranice, opresive, tot atâtea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la Flammarion, apoi Însă a făcut o eroare de destin literar: vrând să-i atragă pe Ceaușescu și camarila sa Într-o capcană, folosind informațiile pe care i le-a pus la dispoziție poliția secretă franceză despre planurile unui obscur emigrant român, pe nume Haiducu, care ar fi avut, după spusele sale, sarcina, din partea securității române, de a-i anihila pe cei doi crânceni demascatori În Franța ai abuzurilor și absurdității regimului ceaușist, Paul Goma și Virgil Tănase, a acceptat propunerea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fost niciodată invitat la ședințele acestui cenaclu și nici prietenii mei Virgil Tănase sau Aurora Cornu; nu făceam parte, se pare, din cei „total nepătați politic”; deși, prin anii ’50 și Începutul anilor ’60, Barbăneagră fusese, ca și prietenul său, emigrantul sârb Slavomir Popovici, printre tinerii și foarte talentații cameramani și regizori de la Sahia, dar nu-mi vine să cred că În acei ani, mai ales, produseseră și filmaseră doar filme și personalități opozante ale regimului! Aceste câteva remarci, nevinovate, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
limba germană, limba copilăriei mele, a mamei și a bunicelor mele, a culturii care m-a format În esență, cetățenia germană, obținută În doar câteva luni, În februarie ’72, drepturile de care aveam să mă bucur, financiare și profesionale, ca emigrant dintr-o țară comunistă, fiind de etnie germană, acestea și altele ar fi trebuit să mă facă s-o aleg, atunci, În ’71-’72. Sau, mai târziu, În ’79-’80, când am locuit la Frankfurt Împreună cu Barbara Schander. Să fi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care visau să publice În litera românească - și Într-o literatură liberă, mândră! -, acel București, acei București nu puteau să dispară și iată, el renăștea - pentru mine cel puțin, dar sunt convins că și pentru alții, și nu numai pentru emigranții români, literați sau nu! -, el renăștea, profund și strident paradoxal, din Însuși modelul său! Din matricea sa, din acea Franță, din acel Paris pe care și l-a ales ca formă ideală istorică, ca loc real al Libertății, al Frumosului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu-mi Întorc de-a dreptul spatele, Îmi afișează un fel de bonomie vag disprețuitoare, mai umilitoare decât cea mai simplă și mai francă indiferență!... Nu, nu cred că există o diferență sensibilă Între fericirea sau nefericirea unui sau altui emigrant care vine din zone „ingrate” ale civilizației europene, cu condiția ca acel fugar care-și caută norocul, al lui și al familiei sale, pe alte plaiuri, printre străini, să-și urmeze vocația . Nu, nu cred că și-au găsit fericirea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ca acel fugar care-și caută norocul, al lui și al familiei sale, pe alte plaiuri, printre străini, să-și urmeze vocația . Nu, nu cred că și-au găsit fericirea aiurea, departe de solul natal și de mormintele antecesorilor, acei emigranți care au făcut bani! Doar bani, casă, cont gras În bancă, o a doua mașină, vacanțe În locuri scumpe etc. Poate mi se va răspunde că nu oricine are norocul de a-și fi găsit propria, reala vocație și-apoi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fapt, era absolut ridicol, Într-un moment atât de dramatic, de teribil nu numai pentru cultura română, dar pentru Întreaga națiune, de a face o acribioasă „politică de cadre”! Dar... morbul, virusul suspiciunii pătrunsese adânc, se pare, În grupurile de emigranți români, la cei „vechi”, mai ales, și, Într-un fel, acest lucru era explicabil; noi, mai nou-veniți, posedam deja „anticorpii” față de această molimă a oricărui totalitarism ideologic. Nouă nu ne era o frică exacerbată de „infiltrați”, știam iute să-i
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Europei sunt Încă prea „prezente”, prea „magnetice”, prea „exemplare” ca să nu-și lase scoriile În urmași: sclavagismul - „epoca Greciei geniale și a imperiului roman, cuceritor și constructor! - și feudalitatea, „locul” familiilor de sânge și al Onoarei. Da, nu puțini dintre emigranții țărilor din Est, „fugiți” În Vestul Europei după primele adaptări și recunoașteri civice formale, s-au izbit ca de un zid de acele bariere pe care societățile evoluate și bogate le ridică În jurul comunității lor etnice și tradiționale. Ca și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
țărilor din Est, „fugiți” În Vestul Europei după primele adaptări și recunoașteri civice formale, s-au izbit ca de un zid de acele bariere pe care societățile evoluate și bogate le ridică În jurul comunității lor etnice și tradiționale. Ca și emigranții „invitați” după al doilea război mondial de țările care duceau lipsă de bărbați și de mână de lucru - Anglia, Franța și Germania - din țările Magrebului, ale Africii de Nord, pentru Franța, din Îndepărtata Jamaică pentru United Kingdom și din Turcia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cel mai remarcabil filosof român din ultimele decenii"; Ileana Vrancea, care îl apără I. Negoițescu în 1966, uitând că în 1953 îl contrapusese pe Th. Neculuță lui Eminescu, așezându-se pe "cel mai sumbru proletcultism"; Jean Ancel, istoric din Israel, emigrant din România în 1963, care susține, într-o discuție publică organizată de Fundația Culturală Română, în 1991, că "Eminescu a pus bazele unei concepții închise, ce determină complacerea în semivaloare și orientarea spre reacționarism", reluând poziția din 1944 a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
restul continentului. În cadrul Comisiei de lichidare funcționa, practic, Serviciul de Spionaj Militar și Politic, condus de generalul Bela Lehoccky, fost șef al Comisiei și numit consul pe lângă Legația ungară din Viena, care avea în atenție atașații militari străini, curierii diplomatici, emigranții și comuniștii unguri aflați în Austria și în țările limitrofe. Serviciul a fost organizat pe următoarele grupe: 1. Grupa emigranților comuniști, condusă de Josef Landler, Bela Vago și Georg Lukacs, care au avut „roluri active” în timpul regimului comunist din Ungaria
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șef al Comisiei și numit consul pe lângă Legația ungară din Viena, care avea în atenție atașații militari străini, curierii diplomatici, emigranții și comuniștii unguri aflați în Austria și în țările limitrofe. Serviciul a fost organizat pe următoarele grupe: 1. Grupa emigranților comuniști, condusă de Josef Landler, Bela Vago și Georg Lukacs, care au avut „roluri active” în timpul regimului comunist din Ungaria și continuă „a alimenta” mișcarea bolșevică cu date de interes. 2. Grupa socialiștilor de stânga, condusă de Siegmund Kunfi, Alexandru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Georg Lukacs, care au avut „roluri active” în timpul regimului comunist din Ungaria și continuă „a alimenta” mișcarea bolșevică cu date de interes. 2. Grupa socialiștilor de stânga, condusă de Siegmund Kunfi, Alexandru Garabi, Wilhelm Bohm și Zoltan Ronay. 3. Grupa emigranților, coagulată în jurul ziarului „Becsi Magyar”, coordonată de Mihaly Karoly, Johann Hock, Oscar Jaszi, Bela Linder și Paul Szende, toți foști miniștri, care aveau în atenție lucrătorii și micii proprietari rurali. 4. Grupa emigranților, aflată în jurul ziarului „Jevë”, aflată sub conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Wilhelm Bohm și Zoltan Ronay. 3. Grupa emigranților, coagulată în jurul ziarului „Becsi Magyar”, coordonată de Mihaly Karoly, Johann Hock, Oscar Jaszi, Bela Linder și Paul Szende, toți foști miniștri, care aveau în atenție lucrătorii și micii proprietari rurali. 4. Grupa emigranților, aflată în jurul ziarului „Jevë”, aflată sub conducerea lui Erne Garami și Martin Levaszy, care aparțineau curentului social-democrat de dreapta, bazat pe grupurile liberale și burgheze. Acțiunea de supraveghere a grupurilor politice ungare aflate în Austria a fost coordonată de dr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rău și la limita suportabilității. Această propagandă „nefastă” putea produce daune pe termen lung, însă autoritățile au decis interzicerea gazetei, în vederea limitării impactului asupra minorității ucrainene. Dintre sectele religioase identificate, cea mai activă s-a arătat cea adventistă, alimentată de emigranți din S.U.A. și prizonierii de război din Rusia, care acționau de-al lungul Siretului și în județele Câmpulung-Moldovenesc și Rădăuți. Cei mai mulți aderenți erau românii, iar succesul a avut la bază maxima «să nu ucizi» care a prins, mai ales, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a schimbat denumirea în G.P.U. (Administrația Politică a Statului) fără a-și modifica principiile sau metodele de acțiune. Începând din 1926, G.P.U., reorganizat în 12 secții, a acționat în străinătate cu următoarele misiuni: - extinderea razei de acțiune împotriva emigranților albi (monarhiști), în vederea anihilării acestora; - organizarea centrelor de spionaj și a rețelelor informative în cât mai multe state; - pregătirea, în colaborare cu Kominternul, declanșării unei revoluții sovietice mondiale; - supravegherea și pedepsirea agenților bolșevici din țară și din străinătate care au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]