2,689 matches
-
cea mai bună ieșire din impas pentru acești oameni, a instituit cote stricte de imigrație, care erau în defavoarea locuitorilor din Balcani. Dat fiind că estimările indică o cifră de 400.000 de oameni pe an, nevoiți să plece din cauza suprapopulării, emigrarea nu constituia în general o soluție practică.37 În Europa Occidentală, excesul de populație agricolă asigurase muncitorii necesari economiilor industralizate. Cu toate că statele balcanice doreau să se industrializeze, această acțiune nu a fost realizată cu ușurință. Principalele probleme au fost analizate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timp. A existat în anumiți ani o anumită relaxare, dar au fost și ani cînd controlul din sfera culturii a fost exercitat extrem de strict. Strîns legată de această supraveghere este atitudinea acestor regimuri față de acordarea vizelor de călătorie sau de emigrare. Una dintre cele mai mari temeri a tuturor țărilor socialiste, cu excepția Iugoslaviei, a fost și este că introducerea unei politici deschise în privința călătoriilor peste hotare ar duce la o stare de nemulțumire față de situația de acasă sau chiar la o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Una dintre cele mai mari temeri a tuturor țărilor socialiste, cu excepția Iugoslaviei, a fost și este că introducerea unei politici deschise în privința călătoriilor peste hotare ar duce la o stare de nemulțumire față de situația de acasă sau chiar la o emigrare pe scară largă. Două exemple relativ la aceasta din urmă ilustrează situația generală din Europa de est. Între 1949 și 1961, un număr de 2,5 milioane de oameni au trecut granița din Germania de răsărit în cea de Vest. Un exod masiv
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezentau la un loc peste 12% din totalul populației. Ca și în Bulgaria, cea mai mare parte a evreilor rămași la sfîrșitul războiului au emigrat în Israel. Mulți turci au plecat în Turcia, iar oficialitățile române, aidoma celor bulgare, încurajau emigrarea lor ca să pună mîna pe mai mult pămînt în Dobrogea. Extinderea acestei schimbări demografice este ilustrată de următoarele cifre: în 1930 erau 728.115 evrei în țară, dar numărul lor a scăzut la 146.264 în 1956 și la 42
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe obiectivele sociale generale și pe asigurarea egalității cetățenilor iugoslavi din toate republicile federației. Apăruseră deja multe probleme. Cu toate eforturile depuse, situația economică a zonelor înapoiate nu s-a îmbunătățit nici măcar cît de cît. Creșterea șomajului a dus la emigrarea în Europa Occidentală a unui tot mai mare număr de muncitori tineri apți de muncă, astfel că în 1973 peste un milion de iugoslavi și de persoane aflate în întreținerea acestora munceau peste hotare. În 1975, la fiecare sută de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1973 peste un milion de iugoslavi și de persoane aflate în întreținerea acestora munceau peste hotare. În 1975, la fiecare sută de muncitori angajați în Iugoslavia, douăzeci lucrau în afara țării. Să menționăm că Iugoslavia era singura țară comunistă care permitea emigrarea forței de muncă. În ciuda multelor probleme, puterea politică rămînea în mîinile reformatorilor. Noile legi emise în 1965 au eliminat controlul statului asupra majorității investițiilor și au fost introduse o serie de schimbări care limitau ajutoarele speciale acordate regiunilor înapoiate. Au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
radicale. Practic, foarte puține obiective au fost atinse înainte ca peninsula să treacă printr-o altă perioadă de războaie devastatoare. Între timp, problema agriculturii a devenit și mai acută, în special din cauza creșterii continui a populației și a restricțiilor impuse emigrării externe. Marea Depresiune a avut un efect deosebit de nociv asupra acestei situații fragile. Perioada scurtă dintre cele două războaie mondiale a constituit un interludiu ciudat. Toate dificultățile împărțirii pe criterii naționale a Balcanilor au devenit extrem de evidente. Statele din regiune
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cele la care am asistat în cele trei secole anterioare ale evoluției Balcanilor. Marile războaie și revoluții creaseră într-adevăr multe pagube materiale și pierderi de vieți la nivel local; existaseră de asemenea schimburi de populație în cadrul peninsulei, ca și emigrări peste ocean. Cu toate acestea, evenimentele acestea lăsaseră relativ netulburată structura socială fundamentală. În această societate agrară, relațiile din cadrul familiei și al satului aveau cea mai mare importanță; idealul majorității populației țărănești era stăpînirea unei gospodării prospere. După revoluțiile naționale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și caucazieni împotriva lui Mihail II și să ocupe, în sfîrșit, Creta (816), Palermo (831), apoi aproape întreaga Sicilie, Taranto și Bari; ei cunosc, însă, eșecuri grave în Asia Mică, unde frecvența atacurilor va ruina agricultura și va provoca importante emigrări. În nord, unde triburile slave, puțin cîte puțin elenizate, la începutul secolului al IX-lea, încetează să mai fie amenințătoare, adversarul cel mai de temut râmîne regatul bulgar. Aliat al lui Leon III, dar influențat, la curte, de un puternic
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
simbolic nu am reușit s-o smulg de atunci de pe mine". În ce privește relația lui față de Ungaria, ca scriitor, a spus: Cine scrie despre Shoah, după ce a hotărât să trăiască supraviețuind lagărului, poate avea de înfruntat o singură problemă adevărată: problema emigrării". Însă va prefera să vorbească despre exil și nu despre emigrare. Despre exilarea din patria pe care, așa cum s-a adeverit, "nu a avut-o nicicând". Cheia înțelegerii sensului autoanalizei sale se află, cred eu, în această ultimă frază. Kertész
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
În ce privește relația lui față de Ungaria, ca scriitor, a spus: Cine scrie despre Shoah, după ce a hotărât să trăiască supraviețuind lagărului, poate avea de înfruntat o singură problemă adevărată: problema emigrării". Însă va prefera să vorbească despre exil și nu despre emigrare. Despre exilarea din patria pe care, așa cum s-a adeverit, "nu a avut-o nicicând". Cheia înțelegerii sensului autoanalizei sale se află, cred eu, în această ultimă frază. Kertész trăiește astăzi la Berlin dintr-o bursă oferită de o instituție
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nivel; a încuviințat acordarea unui ajutor efectiv tânărului stat, ba chiar se poate că a îndemnat Cehoslovacia, care i-a vândut armament, la fel și Polonia, care i-a acordat ajutor economic. Uniunea Sovietică a permis, într-o mare măsură, emigrarea evreilor din toate țările est-europene, cu excepția evreilor proprii. Cu toate acestea, chiar și atunci când Uniunea Sovietică sprijinea încă Israelul, aceasta transmitea deja semnale arabilor, indicându-le intenția de a-și schimba direcția politicii în viitor. Astfel, în discursul din 26
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sau în legătură cu decizia Egiptului de a nu permite trecerea vaselor israeliene prin Canalul de Suez, când Uniunea Sovietică doar se abține de la vot), respinge cererea Israelului de a i se acorda ajutor economic și face demersuri pentru a impune interzicerea emigrării evreilor din toate țările est-europene (care continuă totuși, chiar dacă "picătură cu picătură", însă numai din Polonia). Modestele relații economice inițiate la începutul stabilirii relațiilor diplomatice cu statele blocului nu au fost afectate de schimbările de politică în această etapă (cu excepția
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Ignatiev din Ecaterinburg, au fost îngropați într-o mină inundată din împrejurimi, în Munții Ural. Aveam telefon în cameră și am ridicat receptorul imediat la sosire ca să intru în legătură cu unul din evreii din Leningrad căruia i se refuzase cererea de emigrare în Israel. Am format numărul de trei ori și tot de trei ori nu am primit legătura, ca să-mi dau seama că telefonul nu se afla în camera hotelului pentru ca persoana cazată să poată comunica cu exteriorul, ci pentru ca poliția
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
informator drept teroristul Ali Hassan Salame. 2 Vocea Israelului (ebr.), post de radio israelian cu transmisiuni internaționale. 3 Uniunea Israeliană (ebr.). 4 Regulile de pregătire a mâncării conform prescripțiilor ritualului evreiesc (ebr.). 5 Evrei cărora li se refuzase viza de emigrare în Israel. 6 Anul Nou evreiesc (ebr.). 7 La revedere (rusă). 8 Titus Popovici, "Disciplina dezordinii", București, 1998; cf. Marius, Mircu, "Ana Pauker și epoca ei" (131), în Viața Noastră, 6.10.2000. 9 Norman Manea, Casa melcului, Editura Hasefer
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ani și intrarea sa în comunitatea iudaică (ebr.). 35 Mulțumesc mult (sp.). 36 Capitol din cartea autorului intitulată Când păcătoșii se înmulțiră ca iarba după ploaie, apărută în limba ebraică, Editura Carmel, Ierusalim, 2010. 37 Viața în primejdie (ebr.). 38 Emigrare în Israel (ebr.). 39 Abba Eban, Noua diplomație, ediție în limba ebraică, Editura Edanim/Yedioth Aharonot, Tel Aviv, 1985, p. 290. 40 Armata clandestină a evreilor din Eretz Israel. 41 Organizația pentru Eliberarea Palestinei. 42 François Mitterrand, Politika, Sifriat Hapoalim
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și în Bucovina, aflată sub o altă suveranitate, hotăra introducerea unui impozit provizoriu diminuat de numai 2 florini 30 kr. de fiecare casă, pentru ca în felul acesta să fie câștigați locuitorii noii provincii, în special țăranii, și să se evite emigrarea acestora în Moldova 66. Teama de emigrare i-a determinat pe împăratul Iosif al II-lea și autoritățile centrale vieneze să ordone, în repetate rânduri, tratarea cu menajamente a populației Bucovinei 67. Grija aceasta față de populație reflectă o concepție caracteristică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
suveranitate, hotăra introducerea unui impozit provizoriu diminuat de numai 2 florini 30 kr. de fiecare casă, pentru ca în felul acesta să fie câștigați locuitorii noii provincii, în special țăranii, și să se evite emigrarea acestora în Moldova 66. Teama de emigrare i-a determinat pe împăratul Iosif al II-lea și autoritățile centrale vieneze să ordone, în repetate rânduri, tratarea cu menajamente a populației Bucovinei 67. Grija aceasta față de populație reflectă o concepție caracteristică atât iluminismului secolului al XVIII-lea, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au căutat să ocupe un teritoriu cât mai mare, iar apoi, cu ocazia fixării granițelor noii provincii, au fost nevoiți să redea turcilor, implicit Moldovei, un număr de sate, iar pe de altă parte, unei anumite instabilități a populației, cu emigrări și imigrări, într-o parte sau alta a noii granițe. Generalul Gabriel baron von Spleny consemna, în teritoriul ocupat de trupele imperiale, în extensia sa maximă, o populație de 17.047 familii, împărțită în cadrul a 289 de localități, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mult respect pentru militari, decât pentru funcționarii civili, care se bucurau doar de puțină considerație din partea sa. Chiar dacă, pe moment, nu se putea institui un regim militar de graniță și nici nu se putea face o conscripție, datorită perspectivei unei emigrări masive a populației, "deoarece începând cu nenorocitul secol al XV-lea, când strămoșii noștri au cedat Moldova ca pe o feudă Porții Otomane, o astfel de măsură nu a mai fost luată niciodată, iar locuitorii s-au dezvățat de arme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
avere, fiecărui țăran un teren în proprietate, pe care să-l desțelenească, iar apoi acesta să revină urmașilor, ca un drept de succesiune ereditară, ceea ce în viziunea sa ar determina locuitorii satelor să lucreze mai bine ogoarele și ar stopa emigrarea lor148. Până la rezolvarea deplină a acestei chestiuni avea să dureze, însă, încă câteva decenii. În primul rând, colonizarea rurală și împărțirea terenurilor era împiedicată de situația juridică complicată a proprietății funciare din provincie. Constatarea faptului că în Bucovina existau foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dăunătoare comerțului 153 etc. Totodată, boierul bucovinean era de părere că interzicerea importului de sare și vin din Moldova și înlocuirea cu produse similare aduse din Transilvania nu putea fi făcută decât cu mare precauție, spre a se evita o emigrare masivă a locuitorilor satelor, pentru care sarea gemă moldovenească era un produs absolut necesar creșterii animalelor. În același timp, spre a se putea realiza o înviorare a comerțului și a economiei agrare bucovinene, între altele, se considera necesară îmbunătățirea rasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și a celor ce țineau de dieceza mitropolitului din Iași5. În privința bunurilor mănăstirilor, era de părere că etatizarea forțată a bunurilor bisericești putea stârni reprobarea unanimă a clerului și a populației ortodoxe, ce ar fi constituit un bun prilej de emigrare în masă a locuitorilor. De aceea, propunerea sa avea în vedere înființarea unui consistoriu, alcătuit din clerici și laici, cu menirea de a administra în bune condiții bunurile mănăstirilor, iar veniturile rezultate urmau a fi folosite atât pentru întreținerea bisericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești, împreună cu tot avutul lor mobil, fixând ca dată a emigrării ziua de 10 mai calendar vechi 102. Această opoziție a călugărilor față de măsurile de deposedare a mănăstirilor de bunurile lor și de reducere a numărului de mănăstiri era sprijinită, după cum raporta Administrația Bucovinei, de mitropolitul din Iași103. Protestele călugărilor au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de taxe a acestora. În sprijinul solicitării făcute, aducea argumentul că, într-o economie lipsită de o piață de desfacere și cu o circulație monetară restrânsă, menținerea slugilor era o necesitate. Mai mult, schimbarea situației acestei categorii sociale putea determina emigrarea acestora, dar și a unor boieri (inclusiv a mamei sale), în Moldova. În urma intervenției sale, Consiliul Aulic de Război hotăra ca în Bucovina să nu se facă nici o schimbare în dezavantajul stăpânilor de pământ, iar atunci când ea se va face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]