1,945 matches
-
determinat de specificul fiecărui cercetător. Mai mult, el se lasă determinat de obiceiurile și dispozițiile științifice ale acestuia, de profilul școlii la care a aderat (care reflectă propriile sale opțiuni), de fizionomia sa culturală, într-un cuvânt de personalitatea sa epistemologică transpusă în actul caracteristic al descoperirii sau al invenției creatoare. Maniera abstractizării face aici corp comun cu modalitatea de utilizare a conceptelor și a definițiilor, cu tot ce reprezintă fundament științific implicit, revelabil la nivelul criteriilor de clasificare sau de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să nu se regăsească considerații de valabilitate sau teste reflectate de corectitudine. Apoi, se uită de îndelunga exersare și pregătire a terenului pentru activarea conștiinței teoretice, activare care nu se realizează în miraculoasă spontaneitate, ci presupune însoțirea competentă a germenelui epistemologic de la răsădirea la rodirea sa, de la indeterminarea fermentului creator al debutului cognitiv la corpul matur doctrinar care încununează o viziune independentă. Se uită de cenzorul tăcut care reglează permanent zborul necontrolat al spiritului savant, adică cel care gestionează universul semantic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
încununează o viziune independentă. Se uită de cenzorul tăcut care reglează permanent zborul necontrolat al spiritului savant, adică cel care gestionează universul semantic al categoriei propriului, care traduce în termenii comprehensivi ai veracității tot ce este specific individualității de tip epistemologic. Iar, în elementul său cel mai caracteristic, subiectivitatea este expusă pericolului rătăcirii și al erorii și are nevoie de inserții post-reflexive care să acopere salvator intervalul de incertitudine pe care îl poate traversa orice teoretician. În sfârșit, se uită de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adiție personalistă legitimă la o derulare consecvent calculatorie. Aici conștiința de sine ajunge să servească bunei inserții a acestor complemente științifice, în acord cu o regulă a libertății de cercetare care nu dezminte rigoarea sau înălțimea de concepție ale exigențelor epistemologice. În fond, există o personalitate de tip științific și ea este înzestrată cu trăsături pe care tot conștiința de sine le filtrează, le educă și cărora tot ea le oferă o adecvată încadrare pragmatică (în sensul experiențial al drumului investigativ
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lumii în general) primatul absolut al ceea ce s-a numit "obiectivitate naivă", întorcând armele demersului științific esențial către un teritoriu controlat al eideticului (trecând prin stadiul intermediar al unei noeze deschizătoare de infinite perspective de cunoaștere). Astfel a căpătat investire epistemologică cel de-al doilea tip de conștiință (cea a reprezentărilor) și, prin el, conștiința de sine ca instanță cumulativă (unificatoare) a tuturor cogitațiilor diverse care angajează egoul în experiența sa spirituală. De aici pornind, aplecarea conștientă asupra sectorului noetic este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de puține ori își sondează propria experiență pentru a extrage învățăminte sau chiar segmente teoretizabile, iar munca de creație este indiscutabil legată de travaliul interior, de perspectiva pe care conștiința o poate arunca asupra faptului de trăire semnificativ în context epistemologic. Aici cercetarea primește mai pregnant ca oriunde contribuția personalității, presupunând un apel direct la ea similar concepției etice a lui Rosmini, adică regăsind în afirmarea de sine cheia descifrării secretelor profesionale ale fiecărui domeniu sau modalitatea de acces direct la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pragmatice. Interpretarea celor trei trimite, astfel, la un tip de abordare a comportamentului care se integrează demersului științific socio-uman și face din laboratorul deschis și pacific al fiecărei personalități individuale un câmp de investigație providențial, benefic unei extinderi a colectivității epistemologice universale. Apoi, conștiința de sine înseamnă disciplină autoimpusă. Aceasta din urmă ajunge să primeze în orice filosofie a conduitei care adună modalități multiple de angajare în act, construind condiția unei libertăți etern-lucrătoare și întărind o componentă indispensabilă a autocontrolului. Virtuțile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atunci, cel puțin legat de mijlocul rațional al simplei relaționări cognitive, conștiința obiectelor lumii este dependentă de forul interior al cunoașterii. Subiectivitatea gnoseologică validată legitim-proiectiv înrâurește întregul sistem cognitiv personal tocmai cu arma "nesubstanțială" a legăturii inter-fenomenale, țintind inima procesului epistemologic de pe poziția unei reflexivități suverane. De aceea, nicăieri colaborarea dintre cele două tipuri de conștiință nu este mai strânsă ca în cazul întâlnirii interpersonale, acolo unde neutralitatea calculului rece pălește în fața multiplelor angajamente noetice ale deschiderii de punți simpatetice. A
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să strângă laolaltă experiențele izolate ale membrilor grupului social. De aceea tot ce este judecată morală pornește din subiectivitate ("judecățile morale sunt echivalente cu rapoarte asupra trăirilor sau asupra atitudinilor proprii ale vorbitorului"88), după teoria subiectivismului moral. Această reprezentare epistemologică este într-un fel rezultatul recunoașterii primatului reflexiv în câmpul interacțiunii sociale, adică o validare a unui reper interior statornic care ferește de pericolul aneantizării comunitare (al pierderii fizionomiei unice sub presiunea unui conformism tentant de la nivelul acceptării reciproce). Conștiința
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interioară, asemeni celei exterioare). Sinteza reflexivă îmbracă, deci, imaginea particulară a unei metodologii contextuale relative la caracteristicile interiorității, reținând aspecte importante ale modelului kantian în același timp. Ea coboară și mai mult descoperirea lui Kant din atmosfera universal și pur epistemologică ce definește originalitatea reconsiderării sale, conferind conceptului-prototip puterea realității vii, marca funcțională inconfundabilă care face ca unificarea componentelor atomare ale unui fenomen să nu fie exclusiv o treaptă către o unică tabelă categorială, ci o provocare permanentă adresată incomprehensibilului. Diversitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
poate aștepta revelarea eliberatoare a unor realități condiționale eterne pentru a se putea institui. Ea presupune efort și inițiativă personale, experiență proprie și împărtășită, parcurs bine țintit. Condiționalitatea unității conștiinței demonstrată de Kant rămâne la nivelul cel mai general, cel epistemologic, străin sinuozităților faptului de trăire. Astfel, dacă sinteza generală converge către sistemul categorial stabil descris de către filosoful german, atunci nu mai este de conceput diversitatea interindividuală, realitatea unei personalități unice caracteristică fiecărui subiect uman, precum și libertatea de opțiune interioară. Este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
demnității valorice specificul conștiinței de sine, tematica punctelor sale de vedere. În fond aceste distincții își pot pierde virtutea reciproc limitativă în câmpul experiențelor unitare și coezive ale individului cunoscător. Ceea ce o ramură a filosofiei poate privilegia în anumite perspective epistemologice nu este, în universul vital, decât o latură dinamică și integrată, un fragment al unei complicate organizări. De aceea, o dată cu progresul mijloacelor de surprindere a obiectului de studiu, teze ale unei asemenea abordări unilaterale pot fi infirmate, ceea ce implică din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comenta inspirat și țintit către scopuri metodologice textul încifrat și tainic al atleților spiritului, sunt demersuri la fel de științifice ca perfecționata calculare a distanțelor între aștri sau a potrivirii reactivilor într-o combinație chimică. Iar dacă se adaugă la aceste tentative epistemologice și pertinența pe care o au experimentele psihologice și sociologice în cercetarea actuală, se obține un tablou complet a ceea ce ar trebui să se urmărească atunci când o noțiune ca cea de conștiință de sine reclamă dreptul reautentificării sale filosofice. Drumul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
proceselor interioare și nu se oprește decât la granița exteriorizantă a conștiinței obiectelor lumii. Conștiința nu zăbovește niciodată asupra unui tip de cunoaștere care o lasă în penumbra relativismului, în misterul unui context temporal considerat minor. Ea trece cu îndrăzneală epistemologică și cu tensiune cumulativă (care implică angajarea întregului arsenal teoretic la deslușirea propriilor fire constitutive) la explicitarea profilului spiritual. Ea își descifrează alcătuirea și caută un echilibru al tendințelor interioare pentru idealul absolut al adaptării și pentru obținerea unui statut
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cărei conținut constă în formularea exigențelor sociale și care se consideră pe sine, deseori, drept adevărata etică, nu este totuși decît unul dintre numeroasele sisteme etice posibile psihologic și istoric. În vreme ce eu am ajuns la această concepție printr-o cercetare epistemologică a justificării raționale a eticii (cf. Ethik, III, 2. 13), Shand a ajuns la a lui pe o cale pur psihologică, întrucît a văzut că asemenea "sistematizări" ale vieții psihice, așa cum le-a cercetat el, trebuiau să devină involuntar baza
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că acestea sînt diferite sau contradictorii. Ea este datoare să le analizeze în mod pozitiv, să le cerceteze consecințele și să le descopere mersul evolutiv. În această privință, filosofia trebuie să realizeze nu numai o cercetare psihologică, ci și una epistemologică și una etică. Este important ca filosofia să nu refuze această sarcină. Nu numai că printr-asta și-ar limita sfera, dar concepțiile despre viață se și strecoară ușor cînd nu devin obiectul unei tratări obiective pe căi ocolite și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
altă parte, însă, remarcă Höffding, există tentația de a folosi ideea de totalitate "ca pe o cheie ce deschide totul"; or, nici o asemenea exagerare nu-i surîde. În viață se mai întîlnesc și probleme de un alt gen decît cele epistemologice; în cazul acestora, "trebuie să descriem și să analizăm respectivele totalități psihice speciale și să aflăm apoi condițiile genezei și existenței lor... În cartea mea, Filosofia religii, am cercetat religia din acest punct de vedere, iar în Marele humor am
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
1896, pp. 29-32; 47-52. cf. mai sus § 2 și § 8. 43 În legătură cu aceasta, cf. Der menschliche Gedanke, traducere germană, Leipzig, 1911, pp. 238-249; 372-380. Sper să lămuresc mai de aproape acest aspect într-o lucrare specială, din punct de vedere epistemologic. Această lucrare a apărut: Totalität als Kategorie, (Resland), 1917. [Este vorba de Der Totalitätobegroff...]. 44 În legătură cu stoicismul, cf. Mindre Arbejder, Förste Roekke (articolul despre "cercetătorii păgîni ai adevărului") și Tredie Roekke (articolele despre Epictet și Marc Aureliu). x O, fericit
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în 2006, înainte așadar de adoptarea Tratatului de la Lisabona (n. t.). 2 A se observa că alegerea metodologică de care trebuie să se țină seama în reconstruirea fenomenelor politice, a elementelor care nu sunt direct "observabile", este în conformitate cu o poziție epistemologică non-pozitivă. A se consulta, în privința acestui subiect, Lakatos, 1965, și Boudon, 1984. 3 Cetățenia nu avea caracter pe deplin inclusiv în Grecia clasică. Totuși, în interiorul mulțimii indivizilor recunoscuți drept membri ai comunității politice funcționau regulile despre care s-a vorbit
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cont de factori culturali și istorici. În această privință, merită ca regiunea să fie studiată în continuare. Este important ca obiectul de studiu, fie că este întreaga zonă sau doar o țară, să fie redefinit. Sunt pericole să le zic epistemologice (de cunoaștere) ca, atunci când este conturat un obiect de cercetare, gestul definirii în sine să distorsioneze de la bun început ceea ce urmează să fie examinat. Există riscul ca desființarea graniției invizibile formată odinioară de cortina de fier și poate încă de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ei se mișcă pe dedesubt și atacul lor nu rămâne fără urmări, chiar dacă voi nu l-ați simțit. A fost un pariu: 2008 se vede mai bine din 2007. O încercare onestă de futurologie comparată cu accent pus pe implicațiile epistemologice ale actului creator pe care s-ar baza o teorie constructivista a spațiului global. Delete. Nu așa trebuie gândită mișcarea. Delete. Nu căutați raftul în care veți aruncă dosarul viitorului, pentru că el nu stă acolo. Înlocuiți linia cu matricea, rezolvați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
pe consubstanțialitatea politicii și comunicării, privilegiind, în același timp, aspectul simbolic, dar și cel pragmatic. Primele două pleacă de la o concepție a comunicării centrată pe transmisie și circulație de informație sau, pentru a utiliza termenii lui Quéré, pe o concepție epistemologică, încă dominantă, care vede comunicarea politică ca pe o producție și transmitere de cunoștințe în mediul înconjurător, adică o comunicare-reprezentare. Ultimele două, adică abordarea interacționistă și cea dialogică, centrează comunicarea pe construcția semnificației prin acțiune reciprocă, în vederea construcției unei lumi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de informații. Următoarele înclină către semnificație și construcție unite în interacțiunea socială, spre a construi o lume comună pozitivă și normativă. Din această perspectivă, se pare că distincția lui L. Quéré32 devine operantă pentru orientarea în teoriile comunicării politice. Concepția epistemologică, încă dominantă, concepe comunicarea politică drept producție și transmitere de cunoștințe asupra mediului din jur, adică comunicare-reprezentare. Concepția praxiologică, dimpotrivă, înfățișează comunicarea asemeni construirii unei lumi comune prin acțiune reciprocă și care face posibilă imaginarea spațiului public. CAPITOLUL II TEHNICI
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de ideea că esențial este transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta, Basarab Nicolescu distinge trei grade de interdisciplinaritate: a) un grad aplicativ (metodele fizicii nucleare transferate în medicină duc la apariția unor noi tratamente contra cancerului); b) un grad epistemologic (transferul metodelor logicii formale în domeniul dreptului generează analize interesante în epistemologia dreptului); c) un grad generator de noi discipline (transferul metodelor matematicii în domeniul fizicii a generat fizica matematică, al informaticii în artă a dus la arta informatică). în
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
ales să schițez o posibilă axă (cu totul imperfect și reductor exploatată aici): Sacru-luminălună-sacrificiu-coexistența contrariilor. Relația lui Mircea Eliade cu sacrul, contribuțiile și viziunea originală a istoricului religiilor, definițiile și analizele sale nuanțate au fost îndelung disecate, elogiate sau contestate. Epistemologic vorbind, judecat la rece, subiectul a fost aproape epuizat. Mult mai puțin s-a scris însă, îndeosebi în spațiul ne-românesc, despre întruparea trăirii sacrului de către Eliade romancierul și nuvelistul în duhul literei, în spațiul dintre cuvinte, în nerostirea încărcată
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]