5,606 matches
-
cele orientate pe curba de nivel se aplică un coeficient de corecție de 10%. Estimarea contribuției rețelei hidrografice se are în vedere numai în cazul râurilor, deci nu se plică în cazul bazinelor hidrografice mici. Metoda prezentată mai sus estimează eroziunea ca medie multianuală. În proiectare este uneori nevoie de exprimat riscul erozional pentru anii cu diferite asigurări. Prezintă importanță mai ales asigurările de 10% și 5%. Din studiile privind agresivitatea pluvială pe o perioadă de 15 - 20 ani, rezultă că
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
trecerea de la media multianuală la anii cu asigurări diferite se pot utiliza următorii coeficienți de multiplicare: 0,8 - pentru asigurarea de 10%; 3,5 - pentru asigurarea de 5%. Procedeul este aproximativ, deoarece evenimentele pluviale care determină „producția” de sedimente prin eroziunea în suprafață, în adâncime sau alunecări nu au aceeași frecvență. • Pentru calculul eroziunii în adâncime sunt necesare următoarele studii: - reprezentarea în plan a formațiunii: - profilul longitudinal al albiei ravenei și a malurilor; - profile transversale prin amplasamentul probabil al lucrărilor transversale
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
coeficienți de multiplicare: 0,8 - pentru asigurarea de 10%; 3,5 - pentru asigurarea de 5%. Procedeul este aproximativ, deoarece evenimentele pluviale care determină „producția” de sedimente prin eroziunea în suprafață, în adâncime sau alunecări nu au aceeași frecvență. • Pentru calculul eroziunii în adâncime sunt necesare următoarele studii: - reprezentarea în plan a formațiunii: - profilul longitudinal al albiei ravenei și a malurilor; - profile transversale prin amplasamentul probabil al lucrărilor transversale; În raport cu procesele de albie și maluri au fost stabilite următoarele stadii: Eroziunea activă
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
calculul eroziunii în adâncime sunt necesare următoarele studii: - reprezentarea în plan a formațiunii: - profilul longitudinal al albiei ravenei și a malurilor; - profile transversale prin amplasamentul probabil al lucrărilor transversale; În raport cu procesele de albie și maluri au fost stabilite următoarele stadii: Eroziunea activă - albii cu procese de eroziune activă: erodarea malurilor; alunecări și prăbușiri ale acestora; Sedimentare - absența proceselor de eroziune a albiei și malurilor, depuneri de sedimente în albii; instalarea vegetației; Stabilizarea sectoarelor în care albia formațiunii este săpată în roci
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
următoarele studii: - reprezentarea în plan a formațiunii: - profilul longitudinal al albiei ravenei și a malurilor; - profile transversale prin amplasamentul probabil al lucrărilor transversale; În raport cu procesele de albie și maluri au fost stabilite următoarele stadii: Eroziunea activă - albii cu procese de eroziune activă: erodarea malurilor; alunecări și prăbușiri ale acestora; Sedimentare - absența proceselor de eroziune a albiei și malurilor, depuneri de sedimente în albii; instalarea vegetației; Stabilizarea sectoarelor în care albia formațiunii este săpată în roci rezistente la eroziune. Caracteristici și indicatori
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
a malurilor; - profile transversale prin amplasamentul probabil al lucrărilor transversale; În raport cu procesele de albie și maluri au fost stabilite următoarele stadii: Eroziunea activă - albii cu procese de eroziune activă: erodarea malurilor; alunecări și prăbușiri ale acestora; Sedimentare - absența proceselor de eroziune a albiei și malurilor, depuneri de sedimente în albii; instalarea vegetației; Stabilizarea sectoarelor în care albia formațiunii este săpată în roci rezistente la eroziune. Caracteristici și indicatori morfometrici: - panta albiei itv în procente (%), pe tronsoane reprezentative cu lungimi de circa
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
cu procese de eroziune activă: erodarea malurilor; alunecări și prăbușiri ale acestora; Sedimentare - absența proceselor de eroziune a albiei și malurilor, depuneri de sedimente în albii; instalarea vegetației; Stabilizarea sectoarelor în care albia formațiunii este săpată în roci rezistente la eroziune. Caracteristici și indicatori morfometrici: - panta albiei itv în procente (%), pe tronsoane reprezentative cu lungimi de circa 20 m; - lățimea formațiunii l, în (m), pentru secțiunile transversale reprezentative de pe tronsoanele omogene la trecerea debitului maxim; - adâncimea formațiunii h, în (m), pe
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
mari indică în general sectoare în stadiul de sedimentare, iar cele mici, sectoarele active; - înălțimea pragurilor Pg, în (m); - secțiunea activă desfășurată Sa, în (ha), pe secțiuni transversale reprezentative pe tronsoanele omogene, la nivelul suprafeței terenului (numai pentru sectoarele cu eroziune activă); - mărimea medie a materialului ce formează albia, (mm); - suprafața de colectare la secțiunea de intrare în sectorul analizat, în (ha); - lungimea sectoarelor omogene din punct de vedere al activității în albie L, în (m). CALCULUL DEBITULUI MAXIM ÎN CAZUL
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
mm anual), prin interceptarea, reținerea și infiltrarea în sol a apelor provenite din precipitații. 4.1. Canalele de nivel Canalele de nivel se folosesc în plantațiile viti - pomicole, dar se amplasează mai ales amonte de obârșia unor formațiuni evoluate ale eroziunii în adâncime (ogașe și ravene), cu rol de a împiedica accesul scurgerilor la vârful acestora. Se recomandă a se amplasa pe terenuri cu pante între 15 - 25%. În plan, traseul canalelor trebuie să urmărească riguros curbele de nivel, pe tronsonul
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
fie reținută în secțiunea valului din aval iar apa acumulată să nu stagneze mai mult de 24 ore, pentru a nu dăuna culturilor agricole. PROIECTAREA ȘI DIMENSIONAREA TERASELOR 5.1. Generalități Terasarea terenurilor agricole oferă posibilitatea unui control eficient al eroziunii hidrice în suprafață, asigurând în același timp și condiții corespunzătoare pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor de întreținere și exploatare. Se aplică pe terenurile cu pante mari (18 - 30%), în plantațiile viti - pomicole, pe terenurile arabile și uneori pe cele cu
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
cu soluri subțiri, formate pe roci tari; - versanții afectați de alunecări active sau cu alunecări semistabilizate dar cu potențial mare de reactivare; - terenurile cu exces permanent de umiditate; - versanții cu lungimi sub 50 m; - terenuri afectate de formațiuni evoluate ale eroziunii în adâncime; - versanții cu microrelief accentuat sau schimbări mari și dese de pantă în profil transversal; - zonele greu accesibile sub aspectul transporturilor și al accesului utilajelor agricole; - zonele care datorită unor factori naturali sau sociali nu pot fi protejate împotriva
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
În zonele cu precipitații abundente, aceste terase au o înclinare pe ax longitudinal de maxim 3 - 4%. Dimensionarea agroteraselor se face ținând seama în principal de două criterii: criteriul geometric și criteriul pedologic (al pierderilor admisibile/critice de sol prin eroziune). • Terasele trepte (rambleu - debleu) se dimensionează pe baza criteriului geometric, în mod asemănător cu cel al teraselor viti - pomicole și numai în cazul unor înclinări transversale mai a platformei, se face și verificarea după criteriul pedologic. • Terasele banchetă - ce se
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
pomicole și numai în cazul unor înclinări transversale mai a platformei, se face și verificarea după criteriul pedologic. • Terasele banchetă - ce se formează în timp, se dimensionează pe criteriul geometric și se verifică pe baza formulei generale de calcul a eroziunii solului (criteriul pedologic). Distanța dintre două terase banchetă (lățimea platformei viitoarei agroterase ce se formează în timp) rezultă din formula de calcul (criteriul geometric). Verificarea acestei distanțe precum și a înclinării ip, pentru a se evita pierderi de sol peste limita
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
se formează în timp) rezultă din formula de calcul (criteriul geometric). Verificarea acestei distanțe precum și a înclinării ip, pentru a se evita pierderi de sol peste limita admisibilă (5 ... 7 t/ha.an) se face cu ajutorul formulei folosite pentru estimarea eroziunii medii anuale (E) (criteriul pedologic). În proiectare se poate proceda și astfel: 10 - se determină pe baza criteriului pedologic distanța (L) dintre două terase banchetă vecine, de fapt lățimea platformei viitoarei terase ce se va forma în timp; 20 - se
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
H) a viitoarei terase. Dacă , se va micșora lățimea platformei (L) și se reiau calculele. proiectrea teraselor banchetă pe pante mai mici de nu se justifică în general din punct de vedere al reducerii pierderilor medii anuale de sol datorită eroziunii,fiind necesară aplicarea unor lucrări de c.e.s mai simple; distanța dinte doua terase banchetă pentru pante ale terenului de 16-20%, trebuie să fie sub 20m,deoarece în caz contrar nu depășește limita maximă pe care o poate căpăta
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
pante ale terenului de 16-20%, trebuie să fie sub 20m,deoarece în caz contrar nu depășește limita maximă pe care o poate căpăta înalțimea taluzului viitoarei terase formate în timp,admisă de stabilitatea pămantului;se depășește în același timp și eroziunea medie anuală tolerabilă de; aplicarea teraselor banchetă pe pante mai mari de 20% este mai puțin recomandabilă; exploatarea agricolă a suprafețelor astfel amenajate este deficilă în condițiile utilajelor și mașinilorr agricole existente; grosimea orizonturilor solului nu permite realizarea unor înalțimi
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
realizarea unor înalțimi ale taluzurilor mai marim(cu excepția solurilor formate pe loessuri; diminuarea teraselor banchetă numai după criteriul pedologic poate conduce la date eronate cu influență negativă asupra efectului pe care aceste lucrări trebuie să-l aibă asupra procesului de eroziune și a exploatării terenurilor amenajate (rezultă distanțe mari între terase si respectiv înalțimi exagerate peste limitele admisibile ale stabilității pentru taluze). Înclinarea platformei viitoarei terase nu trebuie să depășească valoarea la care se produc eroziuni peste limita admisibilă și depinde
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
-l aibă asupra procesului de eroziune și a exploatării terenurilor amenajate (rezultă distanțe mari între terase si respectiv înalțimi exagerate peste limitele admisibile ale stabilității pentru taluze). Înclinarea platformei viitoarei terase nu trebuie să depășească valoarea la care se produc eroziuni peste limita admisibilă și depinde de natura solului (structură, textură, permeabilitate, grosime), cantitatea de precipitații și caracterul lor. Pe solurile rezistente la eroziune din zonele cu ploi torențiel reduse și precipitații medii anuale ce nu depășesc 500 - 550 mm, înclinarea
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
ale stabilității pentru taluze). Înclinarea platformei viitoarei terase nu trebuie să depășească valoarea la care se produc eroziuni peste limita admisibilă și depinde de natura solului (structură, textură, permeabilitate, grosime), cantitatea de precipitații și caracterul lor. Pe solurile rezistente la eroziune din zonele cu ploi torențiel reduse și precipitații medii anuale ce nu depășesc 500 - 550 mm, înclinarea pantei poate fi 8 - 10%, fără ca lățimea platformei să depășească 60 - 80 m. Înălțimea teraselor se stabilește în funcție de: grosimea stratului de sol, natura
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
reducerea la maximum a suprafețelor ocupate de drumuri; - asigurarea accesului la toate terenurile agricole (sole și parcele) sau la diferite obiective social - economice; - evitarea zonelor cu exces permanent de umiditate, cu alunecări active, cu textură nisipoasă, cu formațiuni evoluate ale eroziunii în adâncime. •••• În raport de poziția lor pe versanți, drumurile tehnologice pot fi: - drumuri amplasate pe cumpăna apelor; - drumuri amplasate la baza versanților sau pe văi; - drumuri amplasate pe conturul versanților, în zone secetoase, sau având o abatere continuă față de
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
și drumuri principale. Drumurile tehnologice amplasate pe pante mai mari de 5% vor fi corelate cu schema generală de amenajare antierozională a bazinelor hidrografice. În acest context se propun spre desființare drumurile tehnologice care prin amplasamentul lor pot favoriza extinderea eroziunii în suprafață sau a celei în adâncime. 6.2. Elementele de dimensionare a drumurilor tehnologice 6.2.1. Stabilirea distanței dintre drumurile tehnologice trebuie să țină seama în principal, de panta terenului și folosința pe care o deservesc. 6.2
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de climă, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de versanți, sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială, care au creat un microrelief caracteristic. La dezvoltarea acestor procese trebuie să luam în considerare și activitatea antropică. RELIEFUL 1. ASPECTE ASUPRA ORIGINII ȘI EVOLUȚIEI RELIEFULUI Evoluția și alcătuirea geologică a bazinului hidrografic a râului Bahlui în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor, în general moi, argilo nisipoase dar și cu sectoare ce dispun de intercalații mai rezistente la eroziune (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). 3.1.1. Platourile structurale Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la crearea unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale (uneori au fost
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]