2,389 matches
-
rulouri și paravane, în felul ei atmosferic, totalizant și dinamic. Dar, până în secolul al XVI-lea, Europa nu cunoștea nici măcar cuvântul, deși frumusețea lumii nu-l va fi așteptat. Prima lui ocurență e semnalată la noi în 1549, sub pana erudită a umanistului Robert Estienne. El nu desemnează ruralul, ci o specie de tablouri. Două secole mai târziu, în Enciclopedie, articolul peisaj încă desemnează exclusiv "acel gen de pictură care reprezintă câmpuri și obiectele care se întâlnesc pe ele". Aventura cuvintelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mare, infinit de mic și vid. Cam pe vremea când se încheiau cruciadele, în secolul al XIII-lea, Sf. Toma d’Aquino declara că Dumnezeu nu putea să creeze ceva infinit, la fel cum nu putea să creeze nici un cal erudit. Dar asta sugera că Dumnezeu nu era atotputernic - un gând interzis în teologia creștină. În anul 1277, episcopul Parisului, Étienne Tempier, a adunat mai mulți învățați pentru a discuta despre aristotelianism sau, mai degrabă, pentru a l ataca. El a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
către perspective multiple, dincolo de propria specializare, care îi oferă instrumentele și metodele necesare pentru realizarea adecvată a unui demers de cercetare: „Prin însăși natura și modul ei de a fi, istoria religiilor este menită să producă opere, nu numai monografii erudite. [...] Hermeneutica se numără printre izvoarele vii ale unei culturi, deoarece, în fond, fiecare cultură este constituită din o serie de interpretări și valorizări ale «miturilor» sale sau ale ideologiilor sale specifice. Dar nu numai creatorii stricto sensu sunt aceia care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Catholic Philosophical Association, 1977, p. 71. footnote>. Totuși, alți autori consideră că apofaticul își asumă un rol mai important de jucat în această relație. Janet Williams, lector în Studii Religioase la Colegiul Universitar al Regelui Alfred, în Winchester, este un erudit patrolog Și a scris recent Denying Divinity, în care analizează existența apofazei în tradiția patristică creștină Și în tradiția budistă Soto Zen. Williams a scris următoarele despre poziționarea ierarhică a apofaticului: „Și astfel se pare că există un al doilea
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
rînd, am putea analiza țări a căror guvernare este numită democratică, în general, de către majoritatea locuitorilor țărilor respective, de mulți oameni din alte țări și de cărturari, jurnaliști și alții asemenea. Cu alte cuvinte, în vorbirea obișnuită și în discuțiile erudite, țara aceea este denumită o democrație. În al treilea rînd, am putea medita asupra unei anumite țări sau grup de țări sau poate chiar o țară ipotetică, pentru a ne imagina, într-un mod cît se poate de realist, ce
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
despre teoria și practica democratică. Cartea pe care o aveam în minte de data aceasta, am spus, ar fi mai puțin academică decît majoritatea celorlalte cărți pe care le-am scris. Nu aș scrie cartea în primul rînd pentru alți erudiți sau universitari, sau în special pentru americani. Mi-aș dori să fie de ajutor oricărei persoane, de oriunde, care ar fi interesată la modul cel mai serios în a învăța mai multe despre un vast subiect, care poate ușor deveni
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
lui Platon); etimologia era știința adevăratului sens. Acest punct de vedere se schimbă când etimologia, ca și studiul limbii, în general, devine domeniul preocupărilor gramaticienilor și când problemele formei cuvintelor trec pe primul plan, cum s-a întâmplat în cazul eruditului latin Marcus Terentius Varro. În această etapă din istoria etimologiei, apropierile fanteziste dintre cuvinte erau numeroase: homo „om“ era explicat prin humus „pământ“, fiindcă se credea că omul ar fi fost creat din „humă“. Cicero și alți oameni luminați ai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Pantaleone (Pantalone), care a trăit în secolele 3 -4 (a fost martirizat în anul 303) și care a devenit patronul Veneției; de aceea, numele său era un nume de botez dat frecvent copiilor de către venețieni. Ulterior (așa cum precizează Ménage, cunoscut erudit francez din secolul 17), numele acesta a ajuns să fie folosit de ceilalți italieni ca poreclă pentru venețieni, iar apoi a fost dat unui personaj venețian din comedia bufă italiană (commedia dell’arte), care era un bătrân îndrăgostit, desfrânat și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
graiul nostru) și astfel, în lungul timpului, au stricat și au umplut de greșeli limba latină curată pe care o aduseseră cu ei, rămânând totuși latină ea însăși în cheagul și în obârșia ei adevărată” (DMN, p. 65). Note etimologice Erudit de ținută enciclopedică, Dimitrie Cantemir era pătruns de importanța cuvântului pentru descifrarea istoriei. De aceea el a și început DM cu capitolul Despre numele vechi și cele de astăzi ale Moldovei. Împins ulterior de necesitatea de a completa descrierea Moldovei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în 1862, la numai doi ani de la lucrarea entuziastă despre daci, când Hasdeu publică studiul Luca Stroici, părintele filologiei latinoromâne, lucrare în care pericolul ca slavii să fie recunoscuți ca descendenți ai tracilor, aidoma românilor, blochează gândirea istorică a marelui erudit. Hasdeu a teoretizat o atitudine intelectuală eronată față de componenta autohtonă a limbii române, ceea ce a diminuat până la limita anihilării valoarea muncii lui titanice, înfundând perspectiva științifică a cercetării istorice. Posteritatea nu-și explică cum trebuie eșecul lui Hasdeu în cercetarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de filosofie, filologie, retorică, arte etc. Cartea sa, considerată breviar medical al Evului Mediu, se intitulează Ars parva și se referă la esențialul medical. Cărțile sale, ca și ale lui Hippocrat, au cunoscut, timp de secole, cea mai mare circulație. Eruditul și enciclopedistul Galen a rezumat, a criticat, a creat, remarcă exegeții săi. Cultul său pentru Hippocrat nu i-a alterat analiza, nu există ramură medicală în care Galen să nu se fi afirmat. Să nu uităm că în orașul său
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vor aprofunda și extinde speculația, ca și experimentarea, conturând mai bine aceste discipline medicale. Nimeni nu trebuie să rămână deconcertat, auzind că și unii raționaliști și experimentaliști ai Renașterii și ai sec. al XVII-lea elogiază alchimia, precum Newton sau eruditul medic anatomist David Ryckaert (1612 - 1661) obsedat de miracolul organismului uman și de ideea prelungirii vieții, la care gândește și contemporanul său Francis Bacon. Numai necunoașterea istoriei alchimiei stârnește mirare. De idealurile ei nici Leonardo da Vinci nu era străin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
transmutație, se va ajunge să se realizeze la scară industrială și aurul nobil, prețios, dorit de toată lumea. Dorința este legitimă. Istoria alchimiei este milenară, dar ea n-a operat cu legi obiective, din lipsa de condiții, mijloace și metode. Totuși eruditul arab Geber (Jabir Ibn Hayyam, 721 - 815), autor al Cufărului înțelepciunii în care se întâlnesc cunoștințele preislamice, cu cele diversificat orientale, egiptene, grecești, ebraice, avea un fel de laborator, la Kufa, în Irak. Aici, el a dat alchimiei o direcție
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Franța cu spitalele generale, fondate în toate orașele. în Occident încep să apară și policlinici gratuite. În Estul Europei, latifundiarii încep să-și trimită odraslele la studii în Polonia, Constantinipole, Kiev, dar și în Italia, Austria etc. Așa este cazul eruditului stolnic Constantin Cantacuzino, cu studii la Veneția și Padova și cu o bibliotecă vestită cercetată și de savanți occidentali. Acesta făcuse la Padova și studii de medicină așa cum contemporanul său, Dimitrie Cantemir, făcuse studii medicale la marea școală Patriarhală din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de medicină, Boerhaave se face cunoscut pe continent și mai departe, ca renumit practician, solicitat de Papă și regele Persiei, de un mare bogătaș chinez, Goldoni luându-l de sursă pentru personajul său principal din comedia Medicul olandez. Acest medic erudit, preocupat de Hippocrat, manifestă un spirit clar, obiectiv, analitic și sintetic, pasionat de medicina clinică. Observațiile sale sunt anatomo-clinice. Ca și Sydenham el pune accent pe studiul maladiei, la patul bolnavului. Afecțiunea și bolnavul trebuiesc cercetați până la epuizarea cauzelor și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
păstrat cu luciditate zestrea sa de comori și rezerve, care a dat pe lângă marele Mihai Viteazul, în acest secol, pe Matei Basarab și Vasile Lupu, pe șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, ajuns prin martiriul familial, Sfânt. Pe lângă acestea și pe eruditul poet și caligraf Mihnea al III lea, umanistul, cunoscător al limbilor: arabă, persană, turcă, latină, greacă; pe Stolnicul Constantin Cantacuzino cu studii la Veneția și Padova, între care și de medicină; pe Dimitrie Cantemir cu studii la Marea școală Patriarnhală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
începutul secolului următor, va publica în Italia două cărți de medicină, una privind variolizarea și alta de istoria medicinei. Medic și profesor, spre sfârșitul secolului, este semnalat la Iași și București Ion Comnen cu studii în Fanar și la Padova. Erudit și poliglot este și colaborator al stolnicului Constantin Cantacuzino, deținătorul unei mari biblioteci râvnită și de occidentali. Un alt medic dar și cu o bibliotecă apreciabilă, este Panteleo Caliarhi la curtea Brâncovenilor. El își ia doctoratul la Padova. Lui Constantin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în sec. XVII l-am întâlnit, dar și acest secol îl elogiază pentru observațiile sale originale privind bolile profesionale, creând o nouă ramură, în care descrie medicina muncii, domeniu cu mare perspectivă de viitor, seamă ținând de revoluția industrială. Clinician erudit, profesor la Modena și Pavia specialist în intoxicațiile de natură profesională, face observații asupra funcționalității mușchilor, studiază intoxicația cu hidrogen sulfurat, colica saturnină la pictori, tulburările la cei care lucrează cu antimoniu ca emulatorii, a medicilor care tratează lueticii cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să apară: Generalia Normativum în Re Sanitatis (1770) este legea austriacă la practica obstetricală, un subcapitol impunând examinarea moașelor necalificate și eliberarea de atestat pentru cele cu experiență, cunoștințe, comportament corespunzător. La Liceul Medico-chirurgical din Cluj se remarcă oculistul și eruditul transilvan Ioan Piuariu- Molnar, autor al tratatului de precepte pentru discipolii chirurgiei, în limba latină: Paraensis ad auditores chirurgiae (1793). Acest erudit, traduce lucrări medicale, scrie, ca și ceilalți corifei ai școlii ardelene, gramatici, dicționare, concepe proiectul unei societăți științifice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de atestat pentru cele cu experiență, cunoștințe, comportament corespunzător. La Liceul Medico-chirurgical din Cluj se remarcă oculistul și eruditul transilvan Ioan Piuariu- Molnar, autor al tratatului de precepte pentru discipolii chirurgiei, în limba latină: Paraensis ad auditores chirurgiae (1793). Acest erudit, traduce lucrări medicale, scrie, ca și ceilalți corifei ai școlii ardelene, gramatici, dicționare, concepe proiectul unei societăți științifice românești ardelene, luptă să scoată un ziar în limba română și semnează, în 1791, Supplex libellus Valachorum (cereri și drepturi românești). Este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de latină în care publică poeme, precum și teza sa de doctorat în medicină (1817) fructificând folclorul înmormântării la români. în 1821 publică la Sibiu Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc și Covasna, prima carte medicală în limba română. Un alt erudit transilvan este Pavel Vasici Ungureanu, autor de cărți medicale în limba română precum: Antropologia (1830), Dietetica (1831). El este și traducătorul, cu adaosuri și interpretări personale a Macrobioticii lui Hufeland. Medic practician și teoretician dar și militant neobosit pentru dezvoltarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tragediei (Discours sur l'art de la tragédie), în 1572, și Vauquelin de la Fresnaye, în Arta poetică franceză (Art poétique français) din 16022, meditează asupra lecțiilor transmise de Horațiu și Aristotel, a cărui Poetică este tradusă în 1561 de Scaliger, un erudit italian instalat în Franța, ca și asupra tratatelor vechilor gramaticieni, în special cel al lui Donatus, Despre tragedie și despre comedie. Ei proslăvesc întoarcereea la "adevărata tragedie", din care fac, ca în Antichitate, genul dramatic major, "cea care este făcută
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dedă romancierul naturalist. "Drama istorică este de acum înainte imposibilă, dacă nu se face acolo o analiză exactă, reînvierea personajelor și a mediilor. Este genul care cere cel mai mult studiu și talent. Trebuie nu numai să fii un istoric erudit, dar mai trebuie să și fii un evocator numit Michelet. Chestiunea de mecanică teatrală este secundară aici. Teatrul va fi ceea ce-l vom face noi." Zola citează exemplul lui Flaubert care, cu Salammbô, a reușit de minune în materie de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
În Cimitirul Buna-Vestire, de exemplu, grotescul dezvăluie înverșunarea de a vedea totul prin ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar bestialitatea prin livresc (scenele de sexualitate, perversiunile, violurile), și invers. Portretele profesorilor, de pildă, sau ceremonia examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri improprii, adecvate însă demascării imposturii și mascaradei festivităților, grotescul expresiei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și eu pe Calea Victoriei!72 Același tip de "sfertodoct" este naratorul din romanul lui Mircea Horia Simionescu Învățături pentru Delfin, care, angajat de către un escroc să-i redacteze o biografie romanțată, își întocmește în prealabil un dicționar de clișee critice erudite: paternitate (a ideilor), diacronie, inedit, seducția și recurența (tot a ideilor), metrica, ritmul interior, benefic, teluric, precoce, calinerie, distilare, cazon, concretețe, ideație (a ideilor), consecuția și paradigma, desigur pe alfabet, pentru a le putea găsi repede, judicios. Vine vorba de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]