2,823 matches
-
, Arcadie (16.XI.1952, Suceveni-Cernăuți), poet, eseist și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Mandiuc) și al lui Vasile Sucevan, țărani. Învață în satul natal, apoi la școala medie din Carapciu pe Siret. În 1969 se înscrie la Facultatea de Filologie (secția română) a Universității din Cernăuți, luându
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
, Corneliu (26.I.1935, Pașcani - 27.VI.1992, Iași), poet, prozator și eseist. Este fiul Aureliei Sturzu (n. Popovici), învățătoare, și al lui Vasile Sturzu, contabil. Urmează cursurile Liceului „Mihail Sadoveanu” din Pașcani (1945-1953), unde îl are profesor pe Constantin Ciopraga. Îl cunoaște pe Nicolae Labiș, de care îl va lega o frumoasă
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
, Lucian (pseudonim al lui Lucian Tăloi; 26.XI.1946, Ciuperceni, j. Gorj), poet și eseist. Urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, la Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca și obține doctoratul cu o teză despre G. Bacovia. Temele centrale din volumul de debut al lui T., Exerciții de adorație (1989), sunt pesimismul ontologic („Lumea nu urmează
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
, Mircea (2.I.1910, Cuciurul Mare-Cernăuți - 17.IV.1945, București), poet, prozator, traducător și eseist. Este fiul Olimpiei (n. Șandru) și al lui Gavril Streinul, preot. Urmează școala primară la Cuciurul Mare (1919-1922), Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1922-1928) și tot aici Facultatea de Teologie (1928-1932). A funcționat ca ziarist, director de librărie (1933), referent
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
, D.[umitru] I. (2.IX.1895, București - 17.IV.1985, București), eseist și traducător. Este fiul Leliei (n. Nanu-Muscel) și al lui Ion M. Suchianu, profesor. Face cursul secundar la București și la Liceul Internat din Iași, secția modernă, absolvind în 1914. Urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
teorie ce conciliază teoria kantiană și cea bergsoniană asupra formei. S. analizează fondul și forma ca realități estetice relativ distincte și necontemporane și deosebește două metode de creație artistică: clasică și romantică. În volumul următor, Puncte de vedere (1930), interesul eseistului se îndreaptă spre fenomenul cultural în ansamblu, într-un demers relaxat, erudit și ironic, fermecător întotdeauna. Astfel, prostul gust este considerat o particularitate a actualității deformate de progresul nevoii de frumos, iar reforma fundamentală ar consta în disocierea între artă
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
CL, 1983, 11; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 226-236; Leon, Umbre, V, 59-63; Grid Modorcea, Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D. I. Suchianu, București, 1986; Șerban Cioculescu, „Literatură și cinematograf”, RL, 1987, 2; Vasile, Conceptul, 220-221; Monica Spiridon, D. I. Suchianu, un eseist uitat, VR, 1990, 3; Grid Modorcea, Tinerețe, amor, prostie. Convorbiri necenzurate cu D. I. Suchianu, Galați, 1997; Dicț. scriit. rom., IV, 425-427. Il. C.
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
redacțional al revistelor „Igaz szó”, „Utunk”, „Művelődés”. Încă din primii ani de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Brassói lapok”, „Pásztortűz”, „Vasárnap”, „Ellenzék”. Tot din această perioadă datează primele sale transpuneri din literatura universală. El însuși poet, prozator și eseist, S. realizează și numeroase traduceri în limba maghiară din literaturile germană, engleză, rusă, chineză și, îndeosebi, din literatura română, care intră în orizontul său prin Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu. Ca traducător, debutează editorial în 1940, cu o antologie a
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
SORESCU, Marin (29.II.1936, Bulzești, j. Dolj - 6.XII.1996, București), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. S-a născut într-o familie de țărani olteni: este fiul Nicolinei-Nicolița (n. Ionescu) și al lui Ștefan Sorescu. Învață în satul natal, la Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgași și la Școala Militară
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
versurile din Apă vie, apă moartă: „Un punct ce se uită-n oglindă,/ Oglinda în punct dispărând,/ Îți ești și drum lung și merindă/ Și vreme oricâtă, oricând./ Și spațiu cabrând nenoroc./ Și totuși, vibrare pe loc”. În ceea ce privește activitatea de eseist și critic literar a lui S., cuprinsă în Teoria sferelor de influență (1969), Insomnii (1971), Starea de destin (1976), Ușor cu pianul pe scări, sunt mai multe lucruri de remarcat. În primul rând, lipsa de inhibiții în abordarea unui amplu
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și Albert Camus. Apoi, libertate de mișcare (narativă, lexicală), al cărei proxim precursor este G. Călinescu. De asemenea, caracterul „ficțional” al acestor eseuri, identificabil în devierile frecvente de la temă, în zonele în care S. „rupe” discursul și schimbă subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită criticii literare, în spațiul semnificativ alocat acestei devieri. Este aplicată cu consecvență tehnica deschiderii de paranteze, a apropoului, a asociației neașteptate și aparent divagante: doar aparent, întrucât toate aceste paranteze și alunecări
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
I, 205-211, II, 204-216; Vladimir Streinu, Iona, chitul și alți ihtiozauri, LCF, 1968, 3; Felea, Reflexii, 100-106; Dinu Pillat, Marin Sorescu, RITL, 1969, 3; Martin, Generație, 36-42; Rusu, Utopica, 127-132; Doinaș, Diogene, 222-227; Nicolae Manolescu, Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, CNT, 1971, 29; Felea, Poezie, 115-126, 235-239; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 437-446; Doinaș, Poezie, 195-197, 202, 204, passim; Grigurcu, Teritoriu, 198-203; Nițescu, Scylla, 87-101; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 107-122; Călinescu, Fragmentarium, 124-131; Corbea-Florescu, Biografii
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
american, care gândea și vorbea bine, dar scria cu mare greutate.) În 1965, elevii săi i-au publicat o colecție de dialoguri și eseuri pedagogice intitulată Strategies for Curriculum Development. Nu era o lucrare bazată pe demersuri științifice riguroase. Totuși, eseistul enunța idei și teze deosebit de convingătoare, rezultatul dezbaterilor și explorărilor pe care le organiza în centrul său de analiză de la University of Wisconsin, cu studenți și educatori. Considera că aceasta era o metodă mai eficientă și mai potrivită pentru teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Jennings: „Curriculum: Interdisciplinary Insights”17. Majoritatea lucrărilor fuseseră elaborate la Teachers College (Columbia University) și constituiau teorii pedagogice și curriculare considerate exemplare la acea dată. Eseul lui Lawrence Cremin „Curriculum-Making in US”, de exemplu, era dedicat „umanistului” William Torrey Harris; eseistul trecea în revistă ultimul „secol de cercetări pedagogice și curriculare” și plasa contribuția lui Harris pe un loc extrem de onorabil din punct de vedere științific și practic. Eseul lui Maxine Greene „Curriculum and Consciousness” era o strălucită pledoarie filosofică în favoarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
găsea fiecare în clipa ce a urmat lui decembrie 1989. S-a vorbit despre marea libertate a cuvântului până ce expresia s-a golit de sens. Libertatea a înlocuit cenzura cu pierderea măsurii ori prin sluțirea ei - cum se exprima un eseist. De la constrângerea nemăsurată s-a trecut la absența oricărei responsabilități pentru cuvântul scris, rostit, sugerat sau pentru imaginile și gesturile demonstrative. În vreme ce prin cenzură erau blocați cei care aveau ceva de zis, pe noua direcție se elimină preocuparea pentru ceea ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asemănătoare dezvoltă nu numai sentimentul apartenenței sau apropierii umane necesare identității eului, ci și o stare specială de trăire, care poate fi descrisă prin asociere cu sentimente, la fel de profunde, cum ar fi cel al dragostei. Eu sper ca poetul și eseistul iubirii Liviu Antonesei să nu se impacienteze, am spus prin asociere, a nu se uita că propaganda nu ne-a cucerit mai întâi mințile, ci inimile. Masa populară, fiind de genul feminin, iubește „bărbații puternici” și nu poate fi stăpânită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Daniel (9.X.1956, Radna, azi în Lipova), prozator și eseist. Este fiul Zenei Vighi (n. Bar), funcționară, și al lui Gheorghe Vighi, marinar. Urmează primele opt clase la Radna (1962-1970), liceul la Lipova (1970-1974) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1975-1980). După absolvire rămâne la Timișoara, unde devine
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
, Alexandru (31.VII.1950, Suceagu, j. Cluj), prozator, eseist și traducător. Este fiul Jeanei Sarca (n. Vlad), funcționară, și al lui Vasile Sarca, dulgher. Urmează școala generală în Mihăiești, județul Cluj (1957-1965), Liceul „Ady-Șincai” (1965-1969) și Institutul Pedagogic (1970-1974) la Cluj, continuându-și studiile la Facultatea de Filologie, secția
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
, Pan[telimon] M. (16.VIII.1903, Braneț, j. Olt - 27.I. 2000, Slatina), poet și eseist. Este fiul Mariei (n. Pietreanu) și al lui Marin Gr. Vizirescu, țărani, și frate cu prozatorul Sm. M. Vizirescu. Face școala primară în comuna natală și la Slatina. În 1915 începe Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, iar ca refugiat
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
VODĂ, Gheorghe (24.XII.1934, Văleni, j. Cahul - 24.II.2007, Chișinău), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei și al lui Dimitrie Vodă, țărani. Învață la școala din Văleni, apoi la Cahul. Va urma Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1954-1959), iar mai târziu cursuri de regizori și scenariști la Institutul Unional de Cinematografie din
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
, Luca (14.I.1947, Cajvana, j. Suceava), eseist. Este fiul Magdalinei (n. Șoldan) și al lui Vasile Pițu, agricultori. Urmează liceul la Gura Humorului și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1968. Devine aici, în 1971, cadru didactic la Catedra de limba
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
destinat să fie. Asocierea spiritului cărturăresc cu licențiozitatea și, în general, cu erotomania literaturizată în chip estet se produce la P. pe linia unei vechi și consistente tradiții franceze, care merge de la Rabelais la Pierre Louÿs și Guillaume Apollinaire, iar eseistul le altoiește în chip valid cu recursul la mai săraca producție în materie din literatura română. Nesecata vervă erudit-colocvială, filologico-filosofico-epicureică, va fi etalată abundent și în eseurile în românește, izvodite după același „tipar” foarte personal, cu deosebire frapant în context
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
dată fiind raritatea demersurilor similare. Sub „acoperirea” reprezentată de etalarea unui impresionant belșug de cunoștințe și de perspicacitate hermeneutică, P. scrie de fapt literatură, oferind texte care se citesc cu și de plăcere, dar și cu folos (fiind neconvențional „instructive”). Eseistul are predilecție cvasiexclusivă pentru textul scurt: cărțile lui sunt alcătuite din fragmente eseistice concentrate (pe care el însuși le desemnează drept „textúle”, „texticule”, note și „notúle”, „eseuri explodate, cogitațiuni intemperante, aluviuni moldovinești, ghiveciuri bahluvioase, anamneze desferecate”, „lucrături frontaliere” etc.), diferite
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de altfel depistabil mai pretutindeni - nu predomină totuși, iar prim-planul este ocupat de comentariile și glosările pe teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Georgescu, Iași, 1996; Temele deocheate ale timpului nostru, Pitești, 2002. Ediții: Rachilde, Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Un eseist, „Dialog”, 1981, 79-80; Ion Bogdan Lefter, Aventurile editoriale ale unui eseist ieșean, CNP, 1992, 2; Mircea Mihăieș, Un San-A. printre cuvinte, O, 1992, 1; Dan C. Mihăilescu, Sfoara cu motocei, LAI, 1992, 13; Nicolae Bârna, Filiera franceză și hâtra
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]