2,623 matches
-
studiul unit??ilor sociale cele mai mici, Le Play a considerat c? familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale. Metodă pe care a pus-o la punct const? �n observa?ia direct?, cvasi etnografic?, ?i �n analiza comparativ? a zecilor de familii muncitore?ți. Acestea nu erau reprezentative din punct de vedere statistic, ci constituiau tipuri ideale pe care Le Play le-a construit dup? modelul omului mijlociu al lui Quetelet. Aten?ia dat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar s? se controleze, �n amonte, operă?ionalizarea ipotezelor ?i, �n aval, validitatea rezultatelor. Asist?m astfel la o �ntoarcere natural? c?tre resursele americane: s-a tradus mai �nt�i lucrarea lui Festinger ?i Katz (Metodele de cercetare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pleiade de indivizi specializați ai grupului respectiv, adică pot fi realizări ale erudiției, ale cunoașterii științifice și filozofice elevate. Există, prin urmare, așa cum a remarcat Lucian Blaga, două aspecte ale culturii create de fiecare grup etnic: o cultură minoră sau etnografică și o cultură majoră sau monumentală 5, calificativele minor și major fiind folosite nu atît pentru a sugera o gradație, ci mai curînd pentru a denumi fapte distincte prin natura lor. Cele două aspecte ale culturii nu reprezintă două etape
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oferă suficiente probe care indică trecerea de elemente de la cultura minoră la cultura majoră, încît se poate spune că, de obicei, elementele culturii majore, măcar în anumite momente, îndeosebi în cele de început, sînt susținute de elemente ale culturii populare etnografice. Prin specializare însă, creatorul de cultură majoră, spre deosebire de creatorul popular, se consacră unei singure ocupații, unui singur mod de creație, activitatea lui fiind dominată de voința de a atinge un scop (întrucît creațiile culturii majore sînt puternic individualizate și au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a populariza", populacja "populație". Din elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu cea din poloneză: popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și anume academicianul Ion Simionescu, care prin abundența de scrieri, inclusiv de popularizare, a marcat multe destine, printre care și pe cel al profesorului Ion Gugiuman. Tot în 1943, Ion Gugiuman va publica rodul unei intense activități de cercetare: harta etnografică a orașului Huși, surprinzând mozaicul etnic al orașului, distribuția etniilor pe zone și străzi. În afară de români, Ion Gugiuman distinge alte trei etnii importante la acea vreme: evreii (mari comercianțiă concentrați în centrul orașului, având astfel un vad comercial foarte bun
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
împestrițați cu Români. Dintre toate grupurile etnice de la Huși, sing Bulgarii sunt în declin, fiind deznaționalizați mereu și înlocuiți prin Români, Ceangăi, Evrei, Țigani, etc. Exemplu tipic pentru regresul ariei lor de răspândire în cuprinsul orașului, este înfățișarea pe harta etnografică a principalei căi de comunicație, strada Calea Basarabiei, care trece prin mijlocul cartierului lor și care azi este un adevărat mosaic etnic; aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Perspectivele de studiu ale alterității sunt astfel multiple: lingvistică, literară, istorică, sociologică. Pornind însă de la faptul că, traducerea reprezintă și ea un fenomen multiplan, ale cărui aspecte pot fi obiect de studiu interdisciplinar (se au în vedere aspectele psihologice, literare, etnografice) și al cărui scop este tocmai interpretarea și apropierea imaginii Celuilalt, putem conchide că cele două științe ar putea intra într-o relație de inter-definire. Astfel, pe lângă perspectivele de studiu deja enumerate, Imagologia ar putea fi abordată și din punct
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
centrat pe analiza și critica tuturor formelor de comunicare privite ca artefacte culturale, folosind mai ales metode provenite din domeniul umanist. Metodele de studiere a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai empirice, variind de la o cercetare de tip pur cantitativ, studii etnografice asupra unor cazuri sau domenii specifice, pînă la cercetarea istorică specializată. Subiectele din acest domeniu includeau analiza economiei politice a mass-mediei, elemente de receptare și de studiere a efectelor media, istoria media, interacțiunea dintre diferitele instituții media și alte domenii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominantă este structurată în text și în subiectul receptor, cît și acele trăsături ale textului care permit o lectură negociată, care opune rezistență la text ori care se opune textului. Analiza culturală ajunge la o concluzie satisfăcătoare atunci cînd studiile etnografice ale semnificațiilor localizate din punct de vedere istoric și social sînt puse în legătură cu o analiză semiotică a textului." (Fiske, 1989 a: 98) Acest interes pentru text și receptor omite multe medieri care ar trebui să fie parte a studiilor culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a textului și cel de decodificare a acestuia de către public și există totdeauna posibilitatea unei pluralități a lecturilor și efectelor unui anumit text (Hall, 1980b). Una din modalitățile de a descoperi cum anume citește publicul textele este aceea a anchetelor etnografice (vezi Appendix la Kellner și Ryan, 1988), dar chiar și așa nu se poate ști cu exactitate ce efect au textele asupra publicului și cum acestea le modelează convingerile și comportamentul. Așadar, trebuie văzut care imagini, figuri și discursuri ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmul au fost implicați într-un conflict cu privire la semnificația sa, oferind resurse semantice și imagistice ce au putut fi apoi articulate în diverse moduri. În ultimii ani, se poate vorbi de tendința de a cerceta efectele culturii media prin studii etnografice asupra publicului, ce iau în considerare fie comportamentul fanilor, fie modalitățile prin care publicul de exemplu, vagabonzii citați de Fiske, ce urmăreau filmul Die Hard folosesc produsele culturii media. Asemenea studii oferă adesea o viziune utilă, deși limitată, asupra efectelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
uneori forțele de dominație și induce publicul în obținerea unei plăceri provenite din asentimentul acestuia cu anumite poziții ideologice; uneori însă, această tentativă eșuează, iar alteori, plăcerea apare dintr-o atitudine de opoziție față de ideologiile și instituțiile dominante 4. Interviurile etnografice care aveau în vedere tocmai interpretarea dată de public culturii media și tentativele de analiză a efectelor media trebuie să aibă în vedere faptul că multe dintre mesajele culturii media au caracter subliminal și poate nu sînt percepute în mod
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
argumentat că, în mare, lucrările recente despre studiul cultural tind să ignore structura politică a culturii și să fie în totalitate textuale sau să se orienteze doar asupra unei singure perspective, avînd astfel în vedere cercetarea din punct de vedere etnografic a impactului cărților asupra publicului. Astfel, studiul cultural a ajuns să-și focalizeze atenția critică asupra cercetării culturii media, precum și asupra modului în care ea este receptată, analizînd și contextul în care este produsă aceasta. Prin urmare, voi demonstra că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
va revela atît modul în care este structurată ideologia dominantă în text și în lector, cît și acele trăsături ale textului care permit lecturi de negociere, de rezistență sau de opoziție. Analiza culturală ajunge la o concluzie satisfăcătoare cînd studiile etnografice ale semnificațiilor specifice din punct de vedere social și istoric sînt puse în legătură cu analiza semiotică a textului." (1989a: 98) Dimpotrivă, eu consider că analiza economiei politice și a producției de cultură este o componentă importantă care a fost subevaluată sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al II-lea și Elenei Lupescu. Donația nu l-a afectat pe copilul Mihai în nici o formă. Joi, 22 noiembrie. Mihai a vizitat expoziția lucrărilor echipelor regale studențești de la Fundația Regală, luând cunoștință de realizările acestor echipe. A vizitat secțiile etnografice ale fiecărui sat, unde echipele lucraseră vara trecută. Joi, 27 decembrie. La ora 8, Mihai a plecat la Florența cu trenul Simplon, la care a fost atașat un vagon regal. La plecarea din Gara de Nord, a fost salutat de col. Gabriel
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Academiei Române, D. Gusti de la Fundațiile Regale, Șt. Pop, vicepreședintele Ligii Culturale și regele. După festivitatea deschiderii Congresului, a avut loc banchetul. Au rostit cuvântări Iuliu Moldovanu și Carol. După amiază, regele și Mihai au asistat la o demonstrație sportivă și etnografică a șoimilor și premilitarilor. La ora 19, Carol a plecat de la stadion la Palatul Cultural, pentru a asista la ședința secției științifice și literare a „Astrei”. A. Lapedatu a vorbit despre mișcările politice și culturale din Ardeal în ultimul veac
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
județul Rădăuți, în familia lui Silvestru Lavric, notar comunal, și a Mariei, născută Buzilă. Aici, în satul Costișa, străveche vatră a românismului din Bucovina, își petrece copilăria, împreună cu cele trei surori, Oltea, Cornelia și Aurelia. Pitorescul cadrului natural și cel etnografic al satului românesc tradițional, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor îi creează încă de la o vârstă fragedă o "permanentă încântare și bucurie", stimulându-i hărnicia, cunoașterea și prețuirea valorilor neamului său. La școala din Costișa urmează primele cinci clase primare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
O, cărțile mele dragi... cât vă datorez că sunt om al condeiului, al culturii!. "Cultura sporește demnitatea omului" (M. Eminescu). . Provin de la țară, dintr-un mediu sănătos, un sat Costișa cu vechi tradiții și obiceiuri. Pitorescul, cadrul natural și cel etnografic, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor mi-au creat încă de la o vârstă fragedă o permanentă încântare și bucurie, stimulându-mi cunoașterea și prețuirea valorilor neamului. Ajunsă, cu demnitate, la vârsta înțelepciunii creatoare am reușit să duc la îndeplinire câteva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a ținut să continue cu publicarea Analelor Dobrogei. În volumul de față, afară de bucățile literare și afară de programaticul curs inaugural asupra „Istoriei obiectului și metodei geografiei” al dlui C.Brătescu de la care avem tot dreptul să așteptăm aceeași entuziastă cercetare etnografică și geografică și a acestuilalt capăt de pământ românesc al Bucovinei noastre, precum s-a împărtășit Dobrogea, mai întâlnim interesante articole ce cad în cercul de preocupări ale institutului nostru și anume: I.Georgescu, 15 ani de transhumanță în Țările
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colindele române”... de Ion a lui G. Sbiera, „Trei umbre” de A. Hurmuzachi, „Bucovina”, poezie de Vasile Alecsandri, „Am spus florilor” și „Invocare” versuri de Demetriu Petrino, „Scurtă privire asupra gramaticii de A. Pumnul” de P. Paicu , „Țânțarii” - un studiu etnografic de F. Căniță „Teatrul Național din Cernăuți” de A. Hurmuzachi, bibliografie, redacționale. Din protocoalele ședințelor Comitetului Soțietății aflăm că erau persoane care sponsorizau Soțietatea, donând bani, oferind cărți, documente. Redactorii foii erau distribuiți în teritoriu: D. Mihai Pitei în ținutul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
temperamentu-i caracteristic și-i redă spusele publicate în Glasul Bucovinei din 11 decembrie 1918: „Bucovina, spune Ion Nistor, în articolul Homo bucovinensis, a fost și a rămas o țară românească, atât prin tradițiile ei istorice, cât și prin caracterul ei etnografic, faptul acesta, indiscutabil, a fost totdeauna ca un goz în ochii foștilor guvernanți și pentru aceea ei au căutat chip și fel de a șterge urmele trecutului și de a înăbuși conștiința națională la populația băștinașă. În năzuința aceasta fostul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se intersectează, destul de nefast, cu deutsche Glaubensbewegung axată pe revivificarea unui fond arhaic mitologic indo-germanic. Termenul Männerbund și interesul pentru asemenea organizații inițiatic-războinice nu este o invenție exclusivă a indo-europeniștilor sau a mediilor universitare germanice, ci provine din arealul cercetărilor etnografice de la începutul secolului XX2. O întreagă serie deasemenea analize ale antropologilor și etnografilor francezi sau germani, provocate de revelarea comunităților primitive îndeobște africane, L. Bittremieux, L. Frobenius, E. Hildebrand, H. Schurtz sau H. Webster 3, va servi însă ca model
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]