1,759 matches
-
Xenopol (Literatura haiducească, un studiu critic acid la adresa contrafacerrilor literare, declarate „de inspirație folclorică”, ale unor autori obscuri); I. Pop-Florantin (Sufletul artelor, scurt studiu de estetică a artei). Gh. Oroveanu dă în Călătorind prin Ardeal un reportaj pe teme de etnografie și folclor. Articole de popularizare sunt Cultura între anii 1601-1716 și Premiul Nobel pentru literatură. De menționat că publicația abundă în texte portretistice (N. Iorga, G. B. Shaw, Dostoievski, Georges Clemenceau, Octavian Goga). C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
metodă articulată pentru folosirea unei versiuni pure a strategiei de cercetare abductive, așa cum susține Schütz. Dar există acum recunoașterea unei diversități de tradiții în ceea ce am numit abordarea interpretativă a investigației sociale. Acesta include un amestec de hermeneutică, fenomenologie, etnometodologie, etnografie și teorie fundamentată. Fiecare are particularitățile ei evidențiate în termenii obiectivelor cercetării, logicii investigației și metodelor de colectare a datelor și de analiză a acestora. Fiecare metodă de reducere și analiză selectată trebuie să fie identificată, descrisă pe scurt și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comandate reducerea este de 10 %; • pentru 3 cărți comandate reducerea este de 15 %; • pentru 4 cărți comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Colecția DIDACTICA • Manual de etnografie, Marcel Mauss, 192 pag., 152.000 lei • Mass media, astăzi, Dorin Popa, 360 pag., 150.000 lei • Medicina internă, Rodica Petrovanu et al., 256 pag., 115.000 lei • Metodele în sociologie, Henri Peretz, 152 pag., 110.000 lei • Monetarismul în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
profesor de limbile română, franceză și engleză la Seminarul Teologic din Buzău (1986-1991), de unde revine iarăși la Horia. Este doctor în filologie cu teza Poezia colindelor - imagine a vechii culturi românești (1983). Colaborează la „Peuce” (Tulcea) și la „Revista de etnografie și folclor”. M. își aduce contribuția la cunoașterea folclorului tulcean, prezentat în cele mai semnificative componente ale lui: poezia obiceiurilor tradiționale prin culegerea La fântâna de sub deal (1971), colindele, doinele, cântecele și jocurile prin textele reunite în La dalba cetate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
filosofia dreptului, științele naturale în raport cu cele sociale, metodologia științelor sociale, istoria dreptului, drept public comparat, dreptul internațional / dreptul națiunilor, istoria tratatelor, știința politică, istorie parlamentară, istoria religiilor, legislație comparată, știința penală, economia politică, știința financiară, sisteme sociale, statistică și demografie, etnografie, geografie agricolă, industrială și comercială, istoria comerțului și a industriei, istoria științelor, istoria generală a artelor); cei care postulau pentru un doctorat în acest nou cadru trebuiau să fie deja deținători ai unei diplome de doctor la una dintre facultățile
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica populară, trimițându‐i și „O Listă de 352 insecte ce am cules” pentru studiul folcloric „ Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor”. Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ediție anastatică revista „Ion Creangă"." Constantin Coroiu scrie și publică următoarele: La Bârlad, va fi tipărită în ediție anastatică Revista „Ion Creangă" În 1908 apărea la Bârlad revista „Ion Creangă", publicație „de limbă, literatură și artă populară", coordonată de părintele etnografiei românești Tudor Pamfile. Revista a apărut timp de 13 ani, fiind apreciată de marile personalități ale culturii noastre, între care însuși Nicolae Iorga, care o considera ca fiind cea mai valoroasă culegere de creații folclorice din toate ținuturile locuite de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ori decât o viață t ot românească.” Redacția și administrația în Bârlad, strada Cor bului. Administratorul revistei era V.C. Nicolau. Revista preconiza un Institut pentru Studiul Europei Sud‐estice și a realiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (Din Revista „Miron Costin” nr. 7). 375 Ca întemeietori și susținători ai revistei Miron Costin dar și colaboratori sunt cunoscuții: slt. Angelescu, Alex Ecsarhu, Căpitan P. Gane, H. Gherghely, Lt. L. Ghika - Brigadier, M. Lupescu, C.N. Mateescu, T.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
MESAJELOR COMUNICĂRII Analiza de conținut tehnică de cercetare sistematică a mesajelor comunicării Tehnica analizei de conținut modernă este utilizată în mod curent într-o arie largă de domenii de la studii de piață și studii media mergând până la literatură și retorică, etnografie și studii culturale, sociologie și știința politică, psihologie, istorie, educație etc. În plus, analiza de conținut este în relație strânsă cu socio- și psiholingvistica și joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea inteligenței artificiale (Agabrian, 2006). Într-o accepțiune foarte largă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
1900 (1979), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1997), cu teza Colindatul și colindele în Moldova. Colaborează cu studii și articole de specialitate la reviste academice și de cultură - „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de lingvistică și știință literară”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Pe lângă importanța științifică reală, culegerea Descântece din Moldova (1982), pe care C. a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
1932 urmează cursuri de doctorat în sociologie și filologie cu Dimitrie Gusti și Ovid Densusianu și lucrează la Institutul de Statistică. La sfârșitul anului 1932 pleacă la Paris cu o bursă de studii a statului francez. Urmează cursuri de lingvistică, etnografie și sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendryès, Antoine Meillet și Marcel Mauss la Sorbona, la École Pratique des Hautes Études și la Collège de France. Obține în 1934 o diplomă în etnologie la Sorbona. Revenită în țară, își continuă între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
un atare spirit, dacă i-ar fi cunoscut mai bine pe români, poate că antropologul francez i-ar fi caracterizat cu toate conotațiile extreme ale calității lor de "poeți" sau/și "(h)oți". Noroc că așa cum spune Edmund Leach "toată etnografia este ficțională" [ibidem:133]. Urmărind din punct de vedere contextual relațiile mincinoase instituite între oameni, vom constata că există tot atîtea acțiuni (verbe) mincinoase cîte domenii am luat într-un subcapitol anterior în seamă, respectiv cîte tipuri de discurs istoric
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate i s-a acordat mult mai puțină atenție. Haviland (1977:185) care făcea remarci cu tentă generalizatoare, bazîndu-se pe domeniul etnografiei pe care-l studia în Mexic, ne amintea că "noțiunile de adevăr și falsitate pot fi și ele negociabile într-un discurs social". Deși el vorbește de adevăr și falsitate, eu cred că de fapt, conform termenilor lui Bok, se
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Romanul... reflectă viața reală pe riscul propriu". Relația dintre fapt și ficțiune este problematică nu numai în privința romanelor și a altor specii literare; ea a devenit un subiect de controversă și în unele ramuri ale științei sociale, în special în etnografie. Într-adevăr, se pare că Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se pare că Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la modă, după cum arată și afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui articol de ziar, se pare, mai mult ca o retorică postmodernistă (Michaels 1987). Afirmația nu este detaliată de conținutul articolului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ și apă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Universității de Stat din Chișinău (1963), devine cercetător științific în Secția de folclor a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, secretar științific (1980-1986), șef al Secției de muzicologie și coregrafie. A colaborat la „Revista de etnografie și folclor”, „Nistru”, „Limba și literatura moldovenească”, „Revista de lingvistică și știință literară”. Efectuând cercetări de teren în Basarabia, Bucovina, Transnistria, Caucazul de Nord, Maramureș (în satele românești din partea dreaptă a Tisei), a tipărit mai multe culegeri și studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
GRĂDINARU Prefață de Nicu GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (Nicu Gavriluță) / 7 Introducere / 21 Capitolul I. Înțelegerea lumii contemporane / 27 I. Confuzia termenilor / 27 II. Mizele antropologiei / 29 III. Lumea contemporană / 36 Capitolul II. Obiectele antropologiei / 41 I. De la etnografia de urgență la antropologia generală / 41 II. Diversificarea domeniilor / 43 III. Construcția obiectelor / 47 1. Rudenia / 48 2. Economie, mediu, ecologie / 55 3. politicului / 63 4. Antropologia religiei / 72 5. Antropologia performanței / 79 6. Film etnografic și antropologie vizuală / 83
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ca, pe lângă inevitabilele preferințe bibliografice, "se audă și alte voci"4. O altă reușită a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la "etnografie" și "etnologie"; "antropologie" și "sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, prețuiesc sensibilitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ale sociologiei și sociologul recurge adesea la metodele calitative dragi colegilor săi antropologi. Cu toții încearcă să înțeleagă concepția pe care și-o fac actorii despre lumea socială. Sociologia s-a înnoit datorită unor studii localizate, realizate cu metodele calitative ale etnografiei. Anumiți sociologi sunt foarte aproape de antropologie; anumiți antropologi schimbă terenul, trec din Africa sau din Amazonia în Europa. Actorii își fabrică lumea lor socială prin sensul pe care ei îl acordă obiectelor, situațiilor, simbolurilor care îi înconjoară. Alt punct de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]