1,763 matches
-
de noapte. Printre monumentele istorice importante se numără "Monumentul Memorandiștilor", "Statuia Lupoaicei", "Statuia lui Matei Corvin" și "Statuia lui Mihai Viteazu". Alte atracții turistice sunt muzeele și galeriile. În centru se află Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie și câteva galerii, printre care și Galeria UAP. Cultura este reprezentată și la nivelul centrelor culturale, prin Centrul Cultural German, Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural Britanic și Centrul Cultural Sindan. Centrul vechi al Clujului, format din Piața Unirii - Bulevardul Eroilor
Centru, Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/297444_a_298773]
-
turistice. Actualmente în republică a fost elaborat proiectul rutelor turistice „Drumul vinului în Republica Moldova” (inclusiv: Chișinău-Orhei-Bălți-Orhei-Chișinău) cu antrenarea unor întreprinderi și instituții din Bălți SA „Barza Albă”, Bisericii „Sf. Nicolae”, Catedralei „Sf. Împărăți Constantin și Elena”, Muzeul de Istorie și Etnografie ș. a. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
dispărut din arhiva Academiei Române, cu complicitatea conducerii instituției, în vederea facilitării unor retrocedări presupus frauduloase a imobilelor care i-au aparținut lui Take Ionescu. Este vorba de cele două foste locuințe ale familiei din București, unde a funcționat ulterior Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, și „Vila Negoiu” din orașul Sinaia, unde a funcționat un cămin de copii, precum și fosta locuință a Adinei Ionescu situată în imobilul din Str. Arh. Ion Mincu nr. 19 din București, unde a funcționat o secție
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
De un deosebit succes la publicul național și internațional se bucură dansatorii din ansamblul „Enigma" de la Ialoveni". De mai mulți ani activează ansamblul „Edict". În raion funcționează 5 muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 obiecte de artă decorativă, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc. O continuare a tradițiilor și datinilor este broderia și obiectele croșetate a
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
de la Lucareț și Gătaia: Piatră Roșie (altitudine 211 metri), respectiv Șumigu (altitudine 200 de metri). De asemenea, cea mai mare întindere de nisipuri din Europa, astăzi stabilizata și acoperită cu vegetație, Dunele de nisip de la Deliblata, (Șerbia). Vezi și Paore Etnografie
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
găsi și pe următoarele străzi: Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Grădiniței (6) și Frații Buzești (15), toate construite între anii 1780 și 1902. Din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891), Primăria Slatina (1905), Secția de Etnografie a muzeului județului Olt, Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), și vechiul sediu al Băncii Naționale a României din Slatina (1908). În ciuda faptului că Slatina este unul dintre puținele orașe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiția în care se
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
un real interes științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de cercetare a lui Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secțiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică și fotografii. Tot aici se găsește „Trăsurica”, un exponat de mare valoare, executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag și prezentat în 1937 în expoziția universală de la Paris. Celelalte exponate ale muzeului
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
1889-1915), membru de onoare al Academiei Regale Suedeze de Științe (1902). Și-a adus contribuția la deschiderea noului Muzeu Zoologic din Sankt Petersburg. A fost președintele societății imperiale de arheologie ruse, a societății imperiale de naturalsim, de antrolpologie și de etnografie. A fost membru al societății imperiale pentru încurajarea artelor și a societății muzicale din Sankt Petersburg. Marele Duce Constantin a fost membru de onoare al societății astronomice din Rusia, al societății istorice ruse, al Crucii Roșii Ruse, al societății ruse
Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318054_a_319383]
-
genealogic al familiilor Munk și Felsenburg" . În anul 1890 a fost ales membru corespondent al Academiei ungare de științe, de asemenea a devenit membru extern al Societății de studii fino-ugrice. În 1892 a fost ales vicepreședinte al Societății ungare de etnografie. Începând din 1900 a fost până la sfârșitul vieții coredactor al revistei maghiare de orientalistică, iar între 1894-1910 a fost redactorul revistei maghiare de științe etnografice. În anul 1910 a fost ales membru titular al Academiei Ungare de Științe. Când a
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Format spiritual în cercul revistei "Viața românească", a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895 în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1918 cele doua cursuri (inferior și superior) al Seminarului Teologic. În perioada 1919-1924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: "Țiganiada" (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și "Trei
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Oxford în urma obținerii de către Archibald Garrod a unui post de profesor la facultatea de medicină de acolo. Cu acest prilej Dorothy a devenit discipolul antropologului Robert Ranulph Marett (1866-1943) de la care a dobândit interesul pentru religiile omului preistoric și pentru etnografia comparată. Având și diploma de antropolog de la Oxford, Dorothy Garrod a vizitat în cursul unei călătorii de studiu în sudul Franței peșterile pictate din Munții Pirinei, în compania contelui Henri de Bégouën (1863-1956), la Niaux vizitându-l pe abatele Henri
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
10 ianuarie 1817 și 21 martie 1817, pe care le-a trecut cu calificativele "suficienter", respectiv "satis bene". Teza sa de doctor în medicină, cu tema "„Despre obiceiurile populare de înmormântare la români"" (Viena, 1817), este o valoroasă lucrare de etnografie. Lucrarea a fost publicată în limba latină, cu titlul "De funeribus plebejis daco-romanorum sive hodiernorum valachorum et quibusdam circa ea abusibus perpetuo respectu habito ad veterum romanorum funera", sub numele său latinizat "Papp Basilius". În 1817 se stabilește la Brașov
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
pe adresa str. Mihai Eminescu nr. 56. În prezent muzeul posedă aproximativ 1000 (una mie) de exponate: fotografii, documente istorice, amuniții din I-ul și al II-lea Război Mondial, tablouri din expoziția personală a lui Victor Țîbrigan, obiecte de etnografie, cult și arheologie. Sub custodia AO „Memoria” se află și Fântâna Eroilor (6 km depărtare de comună, fiind săpată de ostașii români în timpul luptelor din iunie-iulie 1941) precum și Troița ridicată în anul 2004 în memoria celor căzuți pe câmpul de
Muzeul ostașului român „Memoria” () [Corola-website/Science/318719_a_320048]
-
fiind Referent-documentarist la Școala Populară de Artă din Tg.Jiu După licența susținută în 2007la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității “Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea “Spiru Haret” din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii " Folclor,Folclor " la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
zhuang, și fost considerat întemeietorul studii de zhuang. Activitatea științifică a lui Huang Xianfan a fost marcată de o continuă divagație prin domenii foarte diferite. Astfel, el și-a câștigat o poziție de prim rang în rândul cercetătorilor antropologie și etnografie chinez, fost considerat întemeietorul în etnografie chinez. Începând cu 1943, el a efectuat frecvent investigații pe teren al etnic minoritare în Guangxi, studiu Miao, Yao, Dong și Gelos, observând cultura primitiva, practicarea magiei și formarea conceptelor religioase la sălbatici, ca
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
de zhuang. Activitatea științifică a lui Huang Xianfan a fost marcată de o continuă divagație prin domenii foarte diferite. Astfel, el și-a câștigat o poziție de prim rang în rândul cercetătorilor antropologie și etnografie chinez, fost considerat întemeietorul în etnografie chinez. Începând cu 1943, el a efectuat frecvent investigații pe teren al etnic minoritare în Guangxi, studiu Miao, Yao, Dong și Gelos, observând cultura primitiva, practicarea magiei și formarea conceptelor religioase la sălbatici, ca și viața erotica a acestora. Lucrările
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
etnic minoritare în Hechi”(1953), „ Raport Investigații de etnic minoritare în Luochen”(1954), „ Raport Investigații de etnic minoritare în Nandan”(1954), „Sistem Tusi în Guixi”(1962),„Raport Investigații de Zhuang în Daxin”(1957). Huang Xianfan a fondat prima școlii în etnografie chinez: Școala Bagui. Huang Xianfan a fost un membru fondator al Asociația Etnografie Chinez, membru fondator al Asociația Etnografie sud-vestul Chinez, Vicepreședinte al Asociația Naționalitate Baiyue Chinez. Huang Xianfan a fost un membru al Congresului Național al Poporului, membru al
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
Raport Investigații de etnic minoritare în Nandan”(1954), „Sistem Tusi în Guixi”(1962),„Raport Investigații de Zhuang în Daxin”(1957). Huang Xianfan a fondat prima școlii în etnografie chinez: Școala Bagui. Huang Xianfan a fost un membru fondator al Asociația Etnografie Chinez, membru fondator al Asociația Etnografie sud-vestul Chinez, Vicepreședinte al Asociația Naționalitate Baiyue Chinez. Huang Xianfan a fost un membru al Congresului Național al Poporului, membru al Comitetul Etnice de Congresului Național al Poporului și membru al Conferința Politice Consultative
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
Nandan”(1954), „Sistem Tusi în Guixi”(1962),„Raport Investigații de Zhuang în Daxin”(1957). Huang Xianfan a fondat prima școlii în etnografie chinez: Școala Bagui. Huang Xianfan a fost un membru fondator al Asociația Etnografie Chinez, membru fondator al Asociația Etnografie sud-vestul Chinez, Vicepreședinte al Asociația Naționalitate Baiyue Chinez. Huang Xianfan a fost un membru al Congresului Național al Poporului, membru al Comitetul Etnice de Congresului Național al Poporului și membru al Conferința Politice Consultative de Poporului Chinez. El a dat
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din cea de Dubivka în cea purtată anterior de Oprișeni . În anul 2003 a fost înființat în sat Muzeul de Arheologie și Etnografie "Maximilian Hacman". În prezent, satul are 2.408 locuitori, preponderent români. Satul are mai multe întreprinderi agricole, întreprinderi private și unități comerciale, precum și școli de meserii și o școală generală medie (de nivel I-III). În martie 2013 consiliul satului
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
este stema oficială a regiunii ucrainene Cernăuți. Ea a fost adoptată oficial la data de 16 decembrie 1994 printr-o decizie a Consiliului Regional Cernăuți. Stema a fost elaborată pe baza cercetărilor efectuate de oamenii de știință cu privire la etnografia și cultură din zonă. Autorul desenului stemei este O. Krivoruciko, artist grafic, membru al Uniunii Naționale a Artiștilor din Ucraina. Stema este formată dintr-un scut heraldic de model "spaniol" caracteristic stemelor occidentale, care este împărțit vertical în două părți
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
facultăți ca antisovietic și naționalist (1983). Reușește să se angajeze doar în calitate de colaborator științific inferior la muzeul de studiere a ținutului din orașul Istra (1984 - 1985), din mai 1985, a fost ales șef al sectorului de istorie veche, arheologie și etnografie la același muzeu. Este printre protagoniștii evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova din martie - mai 1987, care pun începutul "Mișcării Democratice" din Republica Moldova. În perioada mai 1987 - martie 1990 a reprezentat Uniunea Scriitorilor din Moldova la secretariatul Uniunii Scriitorilor din
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
(n. 17 ianuarie 1919, Sibiu - d. 22 martie 1983, Sibiu) a fost un cercetător român în etnografie și folclor, creatorul și organizatorul "Muzeului Civilizației Populare Tradiționale din Dumbrava Sibiului". cu toate că s-a născut în Sibiu, își are originile pe Valea Hârtibaciului, în satul Movile, Hundrubechi așa cum îi plăcea lui să spună, localitate de origine a bunicii mamei
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]