4,693 matches
-
apar câteodată imagini de-a dreptul gongorice, de rafinate prețiozități: „Zăpada e roșie de sângele / Amurgului / Ca o brazdă, cosită, de maci.” Treptat, discursul accede la o solemnitate studiată a rostirii, lirismul prinde consistență în reveriile peisagistice și erotice, în evocările melancolice ale obârșiilor, în sentimentul de panică al timpului trecător. Predomină confesiunea, în varianta biografismului chiar, într-o retorică îndeosebi solemnă, maiestuos-melodică. Schimbarea de profunzime se produce începând cu Poarta cu săgeți și Temperatura cuvintelor, volume publicate în 1972 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Marea vânătoare (1935) accentuează latura simbolist decadentă a poemelor, marcate pe de o parte de un „lirism dezinvolt și spontan” (Ov. S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
SCRIERI: Mihai Eminescu, un mare precursor al legionarismului românesc, Roma, 1951; ed. pref. Ion Coja, postfață Simion Ghinea, București, 1995; L’Origine et la conscience nationale des Aroumains, Roma, 1955; ed. (Geneza și evoluția conștiinței naționale la macedoromâni), Timișoara, 1995; Evocări, Madrid, 1965; ed. București, 1997; Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, îngr. și pref. Justin Tambozi, Constanța, 1995; Mărturiile lui..., Constanța, 1996; Reflexii asupra destinului istoric și politic al aromânilor, pref. Ionel Zeană, București, 1996. Antologii: Mică antologie aromânească, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
a basmului, în introducere adăugându-se observații pertinente despre mutațiile basmului în funcție de condițiile istorice, geografice, morale și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
30; Alexandru Condeescu, De veghe lângă satul copilăriei, LCF, 1982, 37; Constanța Buzea, Poeme despre seninătatea necesară, AFT, 1989, 2; Mircea Mihăieș, Fața ascunsă a poemului, O, 1989, 3; Daniel Dimitriu, Mircea Bârsilă, „Argint galben”, CL, 1989, 5; Gheorghe Grigurcu, Evocarea vitalității, RL, 1989, 21; Al. Cistelecan, Cu și fără bilețele de recomandare, VTRA, 1989, 5; Cristea, A scrie, 238-241; Doina Tudorovici, Cincizeci de parabole, CNT, 1993, 51-52; Țeposu, Istoria, 105-106; Nicolae Oprea, Scutul sau oglinda poetică, „Calende”, 1994, 3; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
totalitatea culturii populare, în strânsă legătură cu etnografia. Tot el este cel care a scris "Arhiva istorică a României" ce cuprinde culegeri științifice de documente istorice, filologice, literare naționale și internaționale. Ca istoric, este autorul monografiei "Ioan-Voda cel Cumplit", o evocare a unui destin dramatic din trecutul nostru, ce se impune prin curajul și demnitatea să. Lucrarea "Istoria critică a românilor", proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
Lovinescu (și atestate de toți cei care l-au cunoscut) califică o sensibilitate fragilă, gata să vibreze entuziast În fața obiectului sau evenimentului celui mai neînsemnat, Întîmpinat adesea cu o imnică fervoare (a se vedea, În acest sens, primele paragrafe ale evocării din aceleași Memorii lovinesciene), ele acoperă și nostalgia, sentimentalismul „răvășit descompus”, adică un fond de anxietate răbufnind nu o dată la suprafață din miezul „contemplației visătoare”. Între asemenea coordonate, „minunata putere bovarică” e, de fapt, mai degrabă expresia unei autentice nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
faci un semn și focul În Înțeles s-arată Apa-și găsește apa și În cuvînt cuvîntul În inimă murg tînăr un Înțeles să bată, Din hamul de furtună să se desfacă vîntul. Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită În muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge... A scrie Înseamnă Încă o dată pentru poet
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage În spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu sau invectivă. „Radiografia” limbajului liric (unul din eseurile sale poartă acest titlu) este În egală măsură demers introspectiv, pretext pentru incursiuni autobiografice, de evocări și portrete literare, conturate În linii mereu „deplasate” de fervoarea afectivă (e cazul și al altor texte din volumul publicat În 1930, precum Despre miracol, Între mine și mine, De profundis etc.). PÎnă și o simplă recenzie la cartea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spiritului În rugină” etc. etc. Iar, În prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă În mai multe rînduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un semn și focul În Înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare”, „cîntecul e cheia pentru astrala ușă”... În Petre Schlemihl, poemul Însuși devine factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul În cremenea din sînge”. Să notăm, În sfîrșit, În volumul Patmos și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de după Războiul de Independență era net conștientă că ajută la constituirea unei națiuni ce-și făcea apariția în circumstanțe noi în ceea ce era (pentru coloniști) o nouă lume: astfel, tradiționalele spații europene nu se mai potrivesc. Dar, în ciuda memorabilelor evocări din proza mai recentă - la Ellison, Pynchon, Updike, Morrison, Silko și DeLillo - e puțin probabil că spațiul mai are în proza postmodernă același rol determinant pe care l-a avut de regulă în proza modernă. Se poate constata că globalizarea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și de idealizare 1 E. LovinescuCritice, II, București, Editura Minerva, 1982, p. 25 2 E. Lovinescu- Scrieri, vol. VIII, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, ediție și postfață de Eugen Simion, București, Editura Minerva, 1980 7 sub forma unei simple evocări, a comemorării prin articole, amintiri, discursuri, întreținând în jurul lui un adevărat cult...” 1. Cea de-a doua generație post-maioresciană cuprinde pe E. Lovinescu însuși, I. Petrovici, Paul Zarifopol, D. Caracostea. Reacțiunea poporanistă vine, desigur, din partea lui G. Ibrăileanu. „Odată cu generația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pentru cele mai sceptice spirite. Din enumerarea studiilor și articolelor consacrate poetului național s-a putut vedea că Vladimir Streinu a examinat cu atenție nu doar creația eminesciană ci și modul în care este prezentat poetul în scrieri critice, în evocări și biografii. Ocaziile îi sunt oferite, între altele, de apariția romanelor lovinesciene Mite și Bălăuca, a biografiei călinesciene și a amplului studiu exegetic Opera lui Mihai Eminescu, din care apăruseră primele trei volume. Spirit funciar obiectiv, Streinu îi semnalează mentorului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
trăsătură morală, ca și primitivismul lui, este un rezultat critic deductiv adică exterior; de marele Creangă îl desparte mai totul: limbaj, viziune, umor. Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii „ca un intelectual”, „e un beletrist”. Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
După o suită de notații succinte, ca să nu spunem, sumare pe marginea volumelor lui Marin Preda, Întâlnirea din pământuri, Moromeții și Risipitorii, criticul conchide, cu o justă intuiție asupra viitorului : „Cu observația lui realistă și stilul sobru în puterea de evocare, Marin Preda reprezintă pentru literatura română o rezervă asigurătoare a epocii noastre contemporane.”2 O anticipație la fel de fericită - în cazul lui D. R. Popescu: „Autor până acum, ca proză narativă, al unui roman (Vara olteniloră, al unui volum de nuvele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fragmentar încă, ce-și subsumează atitudinile și procedeele criticului, inclusiv notele impresioniste, detectabile și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc.”3 Într-o caldă evocare publicată în „Contemporanul”4, la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui Vladimir Streinu: „La Sburătorul, patronat de figura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Hogașă. Comentariul câștigă însă în profunzime cu mult mai mult decât ar fi rezolvat prin extindere.”1 Mircea Zaciu a închinat câteva calde pagini memoriei criticului, la dispariția acestuia, sub un frumos și emoționant titlu: Moartea lui Horațio 2. Succinta evocare stă sub semnul unui prim enunț definitoriu: „Vladimir Streinu a fost, în splendida pleiadă de spirite alese a literaturii interbelice, un arbitru al eleganței critice 3. Elogiul - deloc circumstanțial - are încărcătura unei prețuiri reale: „Vorbind în numele unui principiu de echilibru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
impun prin îndrăznețe, deși armonioase forme cristalografice 4. 1 idem, p. 87-88 2 ibidem, p. 89-90 3 Cornel Regman - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 4 idem, p. 50 109 În octombrie 1970, Mircea Martin 1 semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la 26 noiembrie 1970. Cu siguranță că
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ibidem, p. 89-90 3 Cornel Regman - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 4 idem, p. 50 109 În octombrie 1970, Mircea Martin 1 semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la 26 noiembrie 1970. Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie 1970 - este convențională, ca să nu spunem eronatăă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la 26 noiembrie 1970. Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie 1970 - este convențională, ca să nu spunem eronatăă. Reținem această frumoasă frază de încheiere: „Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
De aceea, retrospectiva istoricoliterară se împlinește, dacă poate să dea noi orizonturi și înțelesuri unei opere și personalități de prim plan ale culturii noastre.”1 Posteritatea lui Vladimir Streinu cuprinde un episod semnificativ al omagierii omului și personalității sale spirituale: evocarea de la 13 mai 1977, realizată sub egida Muzeului Literaturii Române, înregistrată pe bandă de magnetofon și publicată în volumul Alte 13 rotonde 132. La evocare au luat parte: Edgar Papu, Alexandru George, Mihai Novicov, Dimitrie Păcurariu, George Muntean, Dan Hăulică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Posteritatea lui Vladimir Streinu cuprinde un episod semnificativ al omagierii omului și personalității sale spirituale: evocarea de la 13 mai 1977, realizată sub egida Muzeului Literaturii Române, înregistrată pe bandă de magnetofon și publicată în volumul Alte 13 rotonde 132. La evocare au luat parte: Edgar Papu, Alexandru George, Mihai Novicov, Dimitrie Păcurariu, George Muntean, Dan Hăulică, și, bineînțeles, Șerban Cioculescu, cel care a prezidat de la început atari conclavuri critice evocatoare - fiind în cazul de față și cel mai vechi camarad și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
I, p.743Ă. Teribilă biografie! X Tabloul receptării critice a operei și personalității lui Vladimir Streinu este unul din cele mai diverse și mai instructive. Cu mijloace de investigație critică dintre cele mai variate, în varii modalități expresive, utilizând eseul, evocarea, nota confesivă, însemnarea memorialistică, articolul critic, recenzia, cronica literară, amintirea etc., criticii, eseiștii, istoricii literari, scriitorii cuprinși în acest capitol mărturisesc o reală prețuire față de autorul Paginilor de critică literară. Vladimir Streinu se reflectă divers și multiform în oglinzile criticii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Pasolini s-a înscris în Partidul Comunist Italian, nu fără să fi defășurat o activitate de militant, parțial reflectată în versurile funebre și baroce din "L'usignolo della chiesa cattolica" (1958) sau în romanul "Sognando una cosa" (1962), o idilică evocare a luptelor țăranilor friulani (mama autorului având această obârșie). Tot din acești ani sunt povestirile autobiografice "Acte impure" și "Amado mio", editate postum (1982). În 1949, acuzat de corupere de minori, Pasolini este dat afară din învățământ și expulzat din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a debutat în 1993 cu volumul "Călătoria oamenilor Cărții", apărut și în limba română la Editura Polirom. Au urmat alte trei romane: "E. E." (1995), Străveacul și alte vremi (1996), "Casa de zi, casa de noapte" (1998). Așa cum aflăm din evocarea semnată de Mircea Cărtărescu, autoarea a fost publicată în Franța, Germania, Spania și este considerată cea mai talentată autoare poloneză a generației sale. Străveacul și alte vremi (Editura Polirom, 2002, 288 p.) tradus excepțional și postfațat de polonista Olga Zaicik
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]